Decizia penală nr. 1548/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.1548/R/2012
Ședința publică din 5 noiembrie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : M. Ș.
V. V. A. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Ministerul Public, P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentinței penale nr.693 din 31 mai 2012 a
Judecătoriei C. N., pronunțată în dosar nr.(...), privind pe inculpatul M. D. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii emitere de file CEC cu dată falsă, în formă continuată prev.de art.84 al.1 pct.3 din Legea nr.59/1934, cu aplic.art.41 al.2 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. D. C., lipsă fiind partea civilă S. S. reprezentată prin H. R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul M. D. C. arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, își menține declarațiile date până la acest moment și nu are de făcut completări sau precizări la acestea.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Reprezentantul M.ui P., susține recursul formulat în cauză, pentru motivele arătate și în cuprinsul memoriului depus la dosar, pe care le va sintetiza raportat la argumentele aduse de instanță în memoriu cuprinzând suficiente contra argumente pentru a admite această cale de atac, a casa în totalitate soluția primei instanțe și a înlocui, în urma rejudecării cauzei, cu o soluție de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev.de legea specială nr.59/1934, în condițiile art.84 al.1 și 3 cu reținerea art.41 al.2 C., art.320/1
C.pr.pen., sens în care solicită a se dispune aplicarea unei pedepse penale principial constând în închisoare cu aplicarea art.81 C., instanța având însă largi posibilități de individualizare raportat la dispozițiile textului de lege menționat care permite pedepse principale cu închisoare și amendă.
În opinia sa, soluția primei instanțe este principial netemeinică deoarece instanța a reținut ca fiind corectă starea de fapt descrisă în cuprinsul rechizitoriului, de altfel față de care a și solicitat aplicarea art.320/1 C. pr. pen., instanța neprocedând în acest fel datorită unor considerente legate de aprecierea că fapta nu constituie infracțiune in condițiile textului de lege, ceea ce a și determinat o cercetare judecătorească în speță, în final instanța oprindu-se la disp.art.18/1 C. a cărei condiții le-a considerat întemeiate.
Apreciază că dispozițiile acestui text de lege, raportat la al.2 care prevede criteriile legale în funcție de care se determină caracterul vădit nesemnificativ al unei astfel de fapte și pericolul social nespecific infracțiunii în condițiile cuprinse în art.17 al.1 C., toate aceste condiții nu sunt îndeplinite în speță.
Neîndeplinirea acestor condiții rezultă din două categorii de argumente: în primul rând opinează că raportat la starea de fapt dedusă judecății așa cum este necontestată de inculpat, nu se poate vorbi de un caracter nesemnificativ al acestei fapte. Este compusă din 12 acte distincte care fac parte din infracțiunea unică continuată ce caracterizează pe deplin elementele laturii obiective și subiective ale art.84 din Legea CEC-ului, fiind stabilit cu certitudine că inculpatul a emis 12 instrumente de plată cu nerespectarea dispozițiilor acestei legi, ceea ce a și avut în final urmări la care se referea legiuitorul atunci când a încriminat această infracțiune legată de buna desfășurare a circuitului comercial, raportat la toate elementele de ineficiență a cecului, societatea care ar fi trebuit să beneficieze de aceste instrumente, constatând că ele sunt inutile din perspectiva inexistenței lichidităților.
În cauză, nu s-a reținut infracțiunea de înșelăciune, însă în mod vădit elementele legate de infracțiunea din legea specială subzistă iar pericolul social rezidă din numărul acestor acte și conduita constant contrară a dispozițiilor legale a inculpatului, care în mod vădit a avut un scop intrinsec a acestor acțiuni legate de desfășurarea activității comerciale prin societatea sa și de aducerea unor prejudicii în final fără caracterul infracțional persoanelor vătămate.
Consideră că trimiterea în judecată s-a făcut corect avându-se în vedere cu ocazia întocmirii actului de sesizare toate elementele legate de pericolul social al faptei.
Pe de altă parte, sesizează că prima instanță atunci când a dispus în cauză aplicarea unei sancțiuni de natură administrativă pentru inculpat, a avut la bază un raționament juridic care nu se referă la analiza criteriilor legale din art.18/1 al.2 C. , instanța având în vedre două circumstanțe, pe care le și relevă în cuprinsul motivării, pe care evident nu o îmbrățișează. Primul ține de interpretarea făcută de instanță chiar a caracterului activ a Legii nr.59/1934 pe care instanța o apreciază ca existând în vigoare, însă din motivarea aflată în hotărâre, deduce că ar fi o lege cu dispoziții caduce pentru că datează din 1934 și este vizibil guvernată de formalism. Nu este de acord cu instanța fiind și din perspectiva principiului legalității. Cât timp legile sunt în vigoare și această interpretare legată de conduita infracțională a inculpatului, apreciază că aspectul de formalism sesizat de instanță nu ar trebui avut în vedere din perspectiva interpretării legii în acest fel. Consideră că relevantă sub aspectul determinării caracterului nesemnificativ al activității infracționale ar trebui să fie activitatea infracțională în sine.
Pe de altă parte, instanța s-a preocupat și de un aspect care nu face obiectul acțiunii penale în cauză, respectiv conduita apreciată de instanță ca ilicită a reprezentanților constituitei părți civile în cauză.
In opinia sa, un astfel de element nu are valoare din perspectiva raționamentului juridic a soluției de achitare, pentru că nu face obiectul acțiunii penale, iar pe de altă parte, nu este de acord nici măcar cu susținerea instanței pe fondul cauzei. Cât timp reprezentanții societății care au primit instrumente de plată nu aveau atribuții în emiterea instrumentului respectiv, faptul că au fost de acord cu o conduită care ulterior s-a dovedit ca fiind ilicită, nu caracterizează vreun element obiectiv sau subiectiv care să conducă procurorul la punerea sub acuzare.
Prin urmare, apreciază că activitatea infracțională este tipică infracțiunii prevăzute în legea specială care este adevărat că este considerată de legiuitor ca având un pericol relativ redus datorită limitelor de pedeapsă și posibilităților alternative de a aplica sancțiunea penală principală cu amendă, însă evident că instanța trebuie să facă raționamentul de valoare ce reflectă pericolul social al faptei tocmai pornind de la limitele de pedeapsă.
Așa fiind, față de multitudinea actelor infracționale, modul în care a fost concepută această activitate și efectele din perspectiva valorilor ocrotite de legea specială conduc la concluzia că aplicarea în speță a disp.art.18/1 C., nu ar fi trebuit să constituie soluția instanței.
Pe de altă parte, face precizarea că în final, chiar reducând la absurd întreaga situație, instanța a aplicat inculpatului o sancțiune de natură administrativă superfluă, întrucât cuantumul acesteia nu corespunde caracterului presupus educativ.
În consecință, solicită reevaluarea întregului material probator și admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Inculpatul M. D. C., având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea hotărârii atacate.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. nr.693 din 31 mai 2012 a Judecătoriei C. N., pronunțată în dosar nr.(...) îIn baza art. 11 pct. 2 lit. a C. pr. pen. rap. la art. 10 lit. b/1 Cpp, a fost achitat inculpatul M. D. C., fiul lui A. și A., născut la data de (...) în orașul T. L., jud. Maramureș, domiciliat în C.-N., str. T., nr. 7, ap. 5, jud. C., CNP 1., cetățenie română, studii superioare, căsătorit, administrator al SC Media S. S., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prev de art
84 al 1 pct 3 din Lg. nr. 59/1934 cu aplic art 41 al 2 Cp.
In baza art. 18/1 C. rap. la art. 91 lit c C. s-a aplicat inculpatului amenda administrativă de 100 lei.
In baza art. 14/346 C. pr. pen. s-a respins ca inadmisibila acțiunea civila exercitata de partea civila SC A. S. S. cu sediul în F., str. S. C. V., nr. 14, jud. B. reprezentată de administrator H. R., domiciliată în F., str. Bld. Unirii, nr. 3, ap.
8, jud. B..
In baza art. 192 pct. 1 lit. c C. pr. pen. s-a obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul aparitorului din oficiu C.-M. R.-B., in suma de 200 lei, se avansează din FMJ.
P. a hotărî astfel prima instanță a reținut că în datele de (...), (...), (...), (...)
și (...) organele de cercetare penală din cadrul IPJ C. au fost sesizate de către U. T. B. - S. M. ( f. 9, 17, 23, 29, 36) cu privire la emiterea de către SC M. S. S. a unui număr de opt file CEC care au fost refuzate la plată pe motivul ". parțială de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare"; (fila CEC seria BACX1AA nr. 0054956)(f 24,25), respectiv „ lipsă totală de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare ; CEC emis de către un trăgător aflat în interdicție bancară"; ( filele CEC seria BACX1AA nr. 0054797 , nr. 0054957, nr. 0054798, nr. 0054886, nr.
0054887, nr. 0054888, nr. 0054879.)( f. 11,13,18,44,46,50). Lucrătorii de poliție s-au sesizat din oficiu și cu privire la emiterea de către aceeași societate a altor patru file CEC ( seria BACX1AA nr. 0054893, nr. 0054958, nr. 0054891, nr.
0054960 (f. 44,46,48,50), care au fost refuzate la plată pe motivul " lipsă totală de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare, CEC emis de către un trăgător aflat în interdicție bancară; litigiu cu privire la dreptul de proprietate; cecul aparține unui set de instrumente care a fost retras din circulație.
Toate filele CEC au fost emise de către SC M. S. S., reprezentată de către inculpatul M. D. C., în favoarea SC A. S. S., în perioada aprilie - mai 2009, fiind completate integral de către acesta, însă la rubrica dată era inserată o altă dată, diferită și ulterioară de cea a emiterii efective.
Din cercetările efectuate s-a constat că între cele două societăți comerciale sus menționate existau raporturi de comerț de la începutul anului 2008, ce constau în achiziționarea de către SC M. S. S. de la SC A. S. S. de uleiuri și vopsea auto.
Astfel, inculpatul M. D. C., în calitate de administrator al SC M. S. S., efectua comanda de produse telefonic sau prin fax la secretariatul SC A. S. S., iar la livrarea mărfii, pe bază de facturi fiscale, se emitea ca instrument de plată bilet la ordin sau filă CEC scadente la un termen stabilit de comun acord de către părți.
În data de (...) s-a emis o filă CEC, seria BACX1AA nr. 0054797 în valoare de 2000 lei (f.70) , care a fost completată la toate rubricile și semnată de către inculpat, dar a fost datată, conform uzanței dintre cele două societăți, (...), încheindu-se un proces verbal care atestă acest lucru.(f 15).
În data de (...) inculpatul a emis fila CEC seria BACX1AA nr. 0054798 în valoare de 2000 lei (f.37), datând-o (...) și încheind un proces-verbal în acest sens
(f. 40).
În data de (...) inculpatul a emis fila CEC seria BACX1AA nr. 0054879 în valoare de 2372,92 lei pe care a datat-o (...) (f.19), încheind de asemenea un proces verbal în acest sens (f.20).
În data de (...) inculpatul a emis trei file CEC seria BACX1AA nr. 0054886 (f.38), nr. 0054887 (f.30), nr. 0054888 (f.32), în valoare de 2000 lei, 2000 lei, respectiv 2219,44 lei pe care le-a datat (...), (...) respectiv (...) așa cum a reieșit din procesul verbal încheiat în acea zi. (f.33).
La fel a procedat inculpatul și în data de (...) , atunci când a emis fila CEC seria BACX1AA nr. 0054891 (f.43), în valoare de 2000 lei pe care a trecut ca și dată a emiterii (...) (f.51), precum și la data de (...) când a emis fila CEC seria BACX1AA nr. 0054893 (f.45), în valoare de 4962,59 lei pe care a datat-o (...) (f.52).
În data de (...) inculpatul a mai emis două file CEC seria BACX1AA nr.
0054956 (f.24) și nr. 0054957 (f.12) , în valoare de 2500 lei, respectiv 2809,77 lei pe care le-a datat (...) respectiv (...). (f.14).
În data de (...) inculpatul a emis o filă CEC seria BACX1AA nr. 0054958
(f.47), în valoare de 3065,42 lei pe care a datat-o (...), și de asemenea în data de (...) a emis fila CEC seria BAC X 1AA 0054960, pentru suma de 2606,31 lei, cu scadență în data de (...), așa cum reiese din declarația martorului H. R. (f 30,
58-59).
De asemenea, pentru perioada reținută în cercetări, inculpatul a mai emis
și un număr de 12 bilete de ordin, pentru achitarea mărfurilor achiziționate, care însă au fost refuzate la plată, tot pe motiv de lipsă totală de disponibil.
Situația de fapt prezentată a fost susținută și prin declarațiile inculpatul din datele de (...) și (...) prin care acesta recunoaște faptele săvârșite arătând că această modalitate de lucru a fost stabilită cu reprezentantul SC A. S. S.. Astfel, inculpatul ca și reprezentant al SC M. S. S., emitea file CEC ca și modalitate de plată a facturilor pentru bunurile livrate, file CEC pe care însă le completa cu o dată necorespunzătoare realității, dată ulterioară momentului emiterii.
Declarațiile inculpatul s-au coroborat și cu declarațiile martorei H. R., reprezentantul legal al SC A. S. S., care a recunoscut că în pentru achitarea facturilor emise de către societatea sa inculpatul emitea bilete la ordin sau file
CEC pe care însă le data cu o dată ulterioară emiterii efective.(f.56-58). Aceste declarații se coroborează și cu procesele verbale-încheiate între inculpat și reprezentanții societății A. S. S. cu ocazia predării filelor CEC, din care reiese faptul că filele CEC, deși erau emise și predate efectiv la data încheierii procesului - verbal erau completate cu dată ulterioară emiterii.(f.15, 20,40,
33,51,52). Așadar din coroborarea acestor mijloace de probă reiese cu certitudine că inculpatul cu bună știință completa mijloacele de plată, respectiv filele CEC, cu o dată ulterioară celei a emiterii efective, această situație fiindu-i cunoscută și reprezentantei firmei partenere.
Din adresa BNR către UniCredit T. B. a reieșit că începând cu data de (...) SC M. S. S. a intrat în interdicție bancară nemaiavând dreptul de a emite file CEC, conform regulamentelor BNR , dar toate filele CEC în cauză au fost emise anterior acestei date, fără însă a se solicita de către inculpat restituirea acestora. Din procesele - verbale de predare primire a filelor CEC, încheiate între SC M. S. S. și UniCredit T. B. (f.169, 170, 171) reiese că inculpatul era la curent cu legislația în vigoare privind regimul carnetelor cec.
Potrivit adresei emise de U. T. B. (f.176), societatea administrată de inculpat a înregistrat pentru perioada reținută în cercetări (mai-august 2009) un număr de 19 incidente la plată cu file CEC.
Potrivit legislației în vigoare, pentru a fi valabil emis, cecul - instrument de plată, trebuie să îndeplinească două cerințe obligatorii cumulative, respectiv faza de redactare a formularului CEC și faza de predare către beneficiar să aibă loc la același moment, în caz contrar fila CEC fiind emisă în contradicție cu dispozițiile legale, prin eludarea scopului pe care îl reprezintă acest instrument de plată în relațiile comerciale și bancare și încălcarea regulii potrivit căreia cecul este plătibil la vedere. P. a fi valabilă, orice filă CEC trebuie să aibă acoperire, fiind necesar să fie constituită înainte de emiterea cecului, să aibă o valoare cel puțin egală cu aceea a cecului, să fie disponibilă și să fie irevocabilă, în senul că trăgătorul este obligat să mențină acoperirea la dispoziția purtătorului CEC-ului până la încasare.
Astfel, din întregul material probator administrat în faza de urmărire penală a reieșit faptul că inculpatul, deși cunoștea că nu are dreptul să treacă o dată ulterioară pe filele CEC emise, întrucât acestea nu mai puteau reprezenta instrumente de plată valabile în relațiile comerciale, a procedat în mod repetat la emiterea unui număr de 12 file CEC completate cu dată falsă, diferită și ulterioară momentului emiterii, ca mijloc de plată pentru plata mărfurilor achiziționate de la partea vătămată, cu scopul de a amâna practic momentul plății efective la o dată ulterioară, dată la care însă nu a existat în cont disponibil suficient, filele CEC fiind refuzate la plată.
Fapta inculpatului M. D. C. așa cum a fost reținută, se încadrează în prevederile art. 84 alin.1 pct 3 din Legea nr.59/1934 cu aplic art. 41 al.2
C., însă, în concret, nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Aceasta deoarece, așa cum a rezultat din declarația dată in cursul UP de către inculpat (f. 312-314 dup), menționarea unei date false, ulterioara emiterii efective a filelor CEC in speță, s-a facut în urma înțelegerii survenite intre M. D. C. si reprezentantul SC A. S. S.. Existența acestei înțelegeri a fost confirmată și prin declarațiile date in cursul UP si al judecații de către martora H. R. - administratoarea societății parte civila. Mai mult, martora respectivă a arătat că postdatarea filelor CEC era o „procedura pe care o folosea societatea SC A. S. S.";. In continuare martora a explicat că postdatarea filei CEC (cu 60 de zile după data emiterii efective) oferea firmei administrate de către aceasta o garanție cu privire la efectuarea plații.
In aceste condiții au existat indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către reprezentanții SC A. S. S. a infracțiunii de complicitate la emiterea de file
CEC cu data falsă prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 84 al.1 pct.3 din Legea
59/1934 cu aplic art. 41 al.2 C. pen., sau chiar a infracțiunii de instigare la emiterea de file CEC cu data falsă prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 84 al.1 pct.3 din Legea 59/1934 cu aplic art. 41 al.2 C. pen. Aceste infracțiuni nu au fost sesizate de către Ministerul Public si nici nu au fost cercetate, deși prezintă un grad de pericol social mai ridicat decât cel al faptei inculpatului ( data fiind existenta unei adevărate proceduri a postdatării filelor CEC, postdatare care constituia un mod de lucru uzual, o politica de lucru a reprezentanților SC A. S. S. aplicate si in raport de alți parteneri comerciali).
Oricum, dacă trimiterea in judecată a inculpatului a reprezentat un exces de formalism - întemeiat pe o lege care datează din anul 1934, in condițiile in care emiterea unor file CEC postdatate reprezintă o practica comercială des întâlnită și reclamată de disfuncționalități ale circuitului de lichidități de pe piață, atitudinea părții civile SC A. S. S. a dovedit o adevărată rea-credință. Aceasta, pe de o parte, data fiind contribuția sa esențiala la comiterea faptei inculpatului si, pe de altă parte, având in vedere emiterea de pretenții civile in acest context. In legătura cu pretențiile civile ale societății vătămate instant a constatat lipsa raportului de cauzalitate dintre emiterea de file CEC cu data falsă si prejudiciul in sumă de 62.451,97 lei reclamat de către SC A. S. S., cauza pagubei fiind neachitarea către societatea inculpatului a sumelor datorate de partenerii comerciali ai acestuia in contextul crizei economice. A fost important de subliniat ca relația comercială dintre societatea inculpatului si societatea vătămata a durat aproximativ 9 ani, fără nici un fel de incidente.
In concluzie instanța a apreciat că atât fapta inculpatului cât și faptele reprezentanților SC A. S. S. ( mai grave decât ale inculpatului) nu prezintă pericolul social al unor infracțiuni, fiind in mod vădit lipsite de importanță.
P. aceste considerente, instanța a achitat inculpatul, a aplicat acestuia amenda administrativă în sumă de 100 lei și nu a socotit necesară extinderea procesului penal cu privire la alte persoane potrivit art. 337 C. pr. pen.
In baza art. 14/346 C. pr.pen. a respins ca inadmisibilă acțiunea civila exercitata de partea civila SC A. S. S. reprezentată de administrator H. R., având in vedere motivele expuse în precedent si față de împrejurarea că, pentru paguba reclamată, SC A. S. S. s-a înscris în tabelul creditorilor SC M. S. S. - societate aflata în procedura de insolvență.
Văzând si prevederile art. 192 pct.1 lit. c C. pr. pen.
Împotriva mai sus menționate sentințe a declarat recurs, în termenul legal P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca criticând sentința atacată ca netemeinică și nelegală, și în consecință a se casa în întregime, și în urma rejudecării a se dispune condamnarea inculpatului M. D. C. pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art.84 alin.1 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 C. pen. și art. 3201 C.pr. pen. fiindu-i aplicată acestuia o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare să fie suspendată condiționat.
În motivarea recursului promovat s-a arătat că faptă comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni deoarece este compusă din 12 acte materiale ce fac parte din infracțiunea continuată, stabilindu-se cu certitudine că inculpatul a emis 12 instrumente de plată cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie, perturbând buna desfășurarea a circuitului comercial .
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești și raportat și la prev. art. 3856 alin 3 C. pr. pen., Curtea constată următoarele:
Instanța fondului, contrar criticilor formulate de către Ministerul Public în memoriul de recurs înaintat Curții de A., în mod corect și conform cu practica recenta a Înaltei Curți de C. și Justiție, a respins cererea inculpatului de a fi judecat în baza procedurii simplificate prev. art. 3201 C. pr. pen. procedând în continuare la cercetarea judecătorească.
Astfel, din materialul probator administrat pe parcursul întregului proces penal a reieșit, fără dubiu, că inculpatul, deși cunoștea că nu are dreptul să treacă o dată ulterioară pe filele CEC emise întrucât acestea nu mai puteau reprezenta instrumente de plată valabile în relațiile comerciale, a procedat de acesta manieră, emițând 12 file CEC completate cu date false, diferită și ulterioară momentului emiterii ca mijloc de plată pentru mărfurile achiziționate de la partea vătămată SC A. S. S., cu scopul de a amâna momentul plății efective pentru a avea disponibil în cont suficient, însă acest lucru nu s-a întâmplat filele CEC fiind refuzate la plată pentru"; lipsă disponibil";.
Această stare de fapt amplu descrisă de instanța fondului a fost însușită de către inculpat, necontestată de acesta și nici de către Ministerul Public, motiv pentru care nu vom mai reveni asupra ei.
Vom retine ca fiind corectă aprecierea instanței fondului că raportat la datele concrete ale cauzei, la împrejurările în care a fost comisă fapta și la persoana inculpatului, fapta dedusă judecății nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Așa cum corect a reținut și instanța fondului această menționare a unei date false ulteriore emiterii efective a filelor CEC, în speță, s-a făcut ca urmare a unei înțelegeri intervenite între inculpat și martora H. R., reprezentantul legal al părții vătămate, care a recunoscut în declarațiile sale că pentru achitarea facturilor emise către societatea sa inculpatul emitea bilete la ordin sau file CEC pe care le data ulterior emiterii efective, cu 60 zile după data emiterii efective.
Din declarațiile aceleiași martore reiese că acesta era manieră de lucru obișnuită utilizată de SC A. S. S., fiind acceptată ca o garanție cu privire la efectuarea plății.
Inculpatul nu a contestat nici un moment maniera în care se desfășurau relațiile comerciale cu partea civilă arătând că s-a ajuns la această situatei datorită crizei financiare care a afectat grav relațiile comerciale și că a colaborat cu această firmă, în același mod, aproape 9 ani de zile.
Având în vedere cele mai sus relatate, persona inculpatului care este lipsit de antecedente penale și care a avut o atitudine sinceră pe întreg parcursul procesului penal, precum și împrejurarea că fapta dedusă judecății este o infracțiune de pericol, iar nu una de rezultat, iar modul în care a procedat inculpatul era agreat, dacă nu chiar sugerat de SC A. S. S., Curtea apreciază că această faptă, prin conținutul ei concret, prin scopul urmărit, acela de a plăti mărfurile achiziționate la momentul la care va fi disponibil în cont este lipsită de importantă și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Amenda administrativă aplicată inculpatului de 100 lei este considerată de Curte însă prea mică, motiv pentru care, va fi majorată la suma de 1000 lei deoarece un cuantum maxim al amenzii administrative este mai în măsură să conștientizeze inculpatul cu privire la consecințele faptelor sale și să prevină comiterea , pe viitor a unor fapte similare.
Latura civilă a cauzei a fost corect soluționată având în vedere natura infracțiunii dedusă judecății.
Raportat la cele de mai sus, Curtea va admite, potrivit disp. art. 38515 pct.2 lit. d C. pr. pen. recursul declarat de M. P., conform dispozitivului.
P. ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E:
În baza art.38515 pct.2 lit.d C. pr. pen. admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 693 din (...) a
Judecătoriei C.-N., pe care o casează în parte, cu privire la cuantumul amenzii aplicate inculpatului M. D. C. și, rejudecând, în aceste limite:
Majorează cuantumul amenzii administrative aplicate în temeiul art. 181 C. pen. rap. la art. 91 lit c C. pen. inculpatului M. D. C.( fiul lui A. și A., născut la
(...) în orașul T. L., jud. Maramureș, domiciliat în C.-N., str. T. nr. 7, ap. 5, jud. C., CNP 1., cetățenie română, studii superioare, căsătorit, administrator al S.C. Media S. S.R.L., fără antecedente penale), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic art. 41 al 2 C. pen.
- de la 100 lei la 1000 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
ANA C. M. Ș. V. V. A.
M. B.
GREFIER,
Red. M.Ș./dact.V.R.
2 ex. /(...) Jud.fond. L. B.
| ← Decizia penală nr. 12/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 69/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
