Decizia penală nr. 28/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 28/A/2012
Ședința publică din data de 7 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. H.- judecător
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER : M. N.
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-SERVICIUL TERITORIAL CLUJ prin
PROCUROR: DORU DOBOCAN
S-a luat spre pronunțare apelul declarat de inculpata C. M., împotriva sentinței penale nr. 111 din 2 decembrie 2011, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui S., inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 din L. nr 39/2003, art. 2 alin 1 și 2 din OUG nr 112/2001 modificată prin L. nr. 2. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit a C.pen..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 31 ianuarie 2012, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 7 februarie 2012.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 111 din 2 decembrie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui S., a fost condamnată inculpata: C. M. (fiica lui G. și A., născută la data de (...) în loc. Milești M., raionul I., Republica Moldova, domiciliată în loc. Milești M., raionul I., Republica Moldova, cetățean moldovean, posesoare a pașaportului nr.A-2219005);
În baza art.7 din L. nr.39/2003 la : 7(șapte) ani închisoare.
În baza art.2 alin.1,2 din OUG nr.112/2001 modificată prin L. nr.2. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., la: 4(patru) ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b C.pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de: 7 (șap te ) a n i în ch isoa re.
În baza art.118 lit.e C.pen. raportat la art.13 alin.1 din L. nr.39/2003 s-a dispus confiscarea sumei de 100.000 euro de la inculpata C. M. în favoarea statului.
A fost obligată inculpată să plătească statului suma de 5500 lei (RON) din care suma de 100 lei (RON) reprezentând onorariul avocațial pentru apărare din oficiu a fost avansată B. de A. S. din fondul M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial S. a fost trimisă în judecată inculpata C. M., cetățean moldovean, domiciliată în localitatea M. M. raionul I. Republica Moldova, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 din L. nr.39/2003, art.2 alin.1,2 din OUG nr.112/2001 modificată prin L. nr.2. cu aplicarea art.41 alin.2
C.pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a C.pen..
În actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatei că în perioada 2002 - 2002 a constituit un grup infracțional organizat având ca obiect traficul de migranți și în aceeași perioadă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a organizat împreună cu alte persoane trecerea frauduloasă a frontierei unui stat străin.
Coroborând probele administrate în cauză: proces-verbal de sesizare din oficiu (f.3), declarațiile martorilor (f.118, 126, 135, 161, 168 și f.39, 40, 41, 42, 43, 44, 56 - instanță), procese verbale de interceptare a convorbirilor telefonice (vol.II,III,IV,V), procese verbale de constatare (f.184,221), acte de constatare a măsurilor procesuale (f.69-86), procese verbale de căutare (f.107,145,158), se rețin următoarele:
În cursul anului 2002, inculpata C. M. a constituit un grup infracțional organizat care a facilitat migrația ilegală în diferite țări din Spațiul Schengen a persoanelor ce nu îndeplineau condițiile necesare pentru intrarea în mod legal în acest spațiu european.
A. această grupare care a acționat în perioada 2002 - 2004 avea ca obiect traficul de migranți peste frontiera unui stat străin, respectiv trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ungaria și A. a unor cetățeni din Republica Moldova și alte țări arabe, contra unor sume de bani cuprinse între 2000 - 3000 euro.
În primăvara anului 2002 aflându-se în orașul B., F. V. a fost contactat de către inculpata C. M., cetățean al Republicii Moldova care i-a propus constituirea unei grupări infracționale având ca și obiect trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ungaria și A. a unor cetățeni moldoveni și de naționalitate arabă, persoane racolate în prealabil de către inculpată.
Întrucât F. V. a fost de acord cu propunerea inculpatei acesta i-a contactat pe R. Z., D. D., V. I., S. D., K. N. M. pentru constituirea unui grup infracțional organizat având ca obiect traficul de migranți. A. aceste persoane urmau să fie folosite fie ca și călăuze pentru trecerea frauduloasă a frontierei, cât și în calitate de transportatori, respectiv transportarea cetățenilor moldoveni pe teritoriul U.
Totodată inculpata C. M. l-a pus în legătură pe F. V. cu o altă grupare infracțională care acționa pe teritoriul U. și care se ocupa cu transportul migranților pe teritoriul acestei țări, condusă de un număr de 3 persoane ce nu au putut fi identificate fiind cunoscute sub poreclele „., „. și „..
Începând cu luna mai 2002 grupuri de migranți din Republica Moldova au fost introduși în România de către gruparea infracțională ce opera pe teritoriul acestei țări condusă fiind de inculpata C. M.
În prealabil această inculpată împreună cu un alt cetățean din Republica Moldova, respectiv R. S. au racolat cetățeni moldoveni pentru plasarea acestora pe piața neagră a forței de muncă. Întrucât cetățenii moldoveni pentru a pătrunde pe teritoriul U. au nevoie de viză, inculpata C. M. depunea demersurile necesare pentru obținerea acestor vize iar după obținerea acestor vize și constituirea grupurilor, cetățenii moldoveni intrau pe teritoriul R., prin punctele de trecere a frontierei Sculeni și Albița, cu diferite autoturisme, în funcție de numărul persoanelor ce urmau să fie trecute peste granița ungară.
Mijloacele de transport folosite de gruparea infracțională, coordonată de inculpata C. M., erau două autoturisme înmatriculate în Republica Moldova, pe numele învinuitului P. N., în speță un Opel Calibra cu număr CM - 9077, de culoare roșie și un VW Vento cu număr CIE - 506 de culoare bleumarin și cu microbuzele sau autocarele firmei de transport persoane „Alex Tour"; din Republica Moldova, care efectuează curse regulate pe ruta C. - C. N.
După intrarea pe teritoriul românesc a cetățenilor moldoveni, erau preluați de gruparea infracțională condusă de F. V., care asigura transportul acestora până în Ungaria, respectiv până în orașul B.
În situația în care numărul de persoane din Republica Moldova era prea mic, acestea erau cazate temporar la popasul turistic „Route 60"; situat pe drumul european E60, în apropiere de O., loc identificat ca fiind un punct de întâlnire a membrilor rețelei.
De asemenea, cetățenii moldoveni aflați în tranzit pe teritoriul R. erau cazați în stațiunea Balc din județul Bihor, stațiunea Acâș din județul Satu Mare și stațiunea Boghiș din județul S..
După cazarea cetățenilor moldoveni și constituirea grupurilor, F. V., împreună cu inculpata C. M. organizau deplasarea acestora în Ungaria, respectiv B., trecerea frontierei efectuându-se prin punctul de trecere B..
În fruntea coloanei se deplasa autoturismul marca Renault, având număr de înmatriculare (...), condus de către S. D., care avea rolul de a evita filtrele poliției maghiare și a anunța prezența organelor de poliție maghiare pe traseu.
În autoturismul condus de S. D. se aflau R. Z. și V. I., care aveau rolul de a prelua grupurile de migranți de la granița maghiară.
A., cetățenii moldoveni erau debarcați în orașul B. respectiv în gara K. din acest oraș, unde erau preluați de gruparea infracțională condusă de cei trei cetățeni ucrainieni, cunoscuți sub numele de „., „. și „..
Cetățenii moldoveni erau apoi transportați din gara K. cu autoturisme mici, conduse de cetățeni maghiari, pentru sume cuprinse între 100-200 dolari SUA, până la granița maghiară, transportul acestor persoane fiind efectuat și de către D. D. Î. cu D. D. se deplasa și R. Z., care prelua cetățenii moldoveni debarcați în apropierea graniței ungare, respectiv în apropierea localității V. - M. Pe tot timpul deplasării, acesta ținea legătura telefonic cu F. V. pentru a-l informa pe acesta asupra modului de desfășurare a operațiunii și poziția în traseu. Totodată F. V. comunica șefului de coloană, respectiv primului autoturism condus de un șofer maghiar, traseul de deplasare pentru evitarea pericolului, locul de oprire, cazare, întâlnirile cu autoturismul antemergător, respectiv autoturismul condus de D. D. sau S. D. și date cu privire la situația convoiului maghiar.
Pe timpul desfășurării acestor operațiuni, membrii rețelei utilizau cartele preplătite, compatibile cu rețelele de telefonie mobilă ce operează pe teritoriul U., A., I.
A. în cursul anului 2002, traseul folosit de aceste grupuri infracționale era următorul: B. - Szolnok - B. (gara K.) - M7 - Szekes - Fehervar - Veszprem -
Kormend - V. - M. La ieșirea din această localitate, respectiv la o distanță de aproximativ 500 metri se afla o pădure, în apropierea căreia erau debarcați cetățenii moldoveni.
Aici aceștia erau preluați de către R. Z., care îndeplinea rolul de călăuză a rețelei. Î. cu cetățenii moldoveni, R. Z. parcurgea pe jos un traseu de aproximativ 5 km, după care ajungea în apropierea localității G. din A.. Pe parcursul acestui traseu, călăuza era ghidată permanent prin telefonul mobil de către F. V., pentru a evita contactul cu autoritățile maghiare sau austriece. În apropierea localității G., respectiv într-o parcare, cetățenii moldoveni erau preluați de către aceleași autoturisme care îi transportaseră până la graniță și care treceau legal prin punctul de frontieră maghiar, după care erau transportați în Viena (A.) sau în P. (Italia), în funcție de plata efectuată de fiecare migrant.
Ajungând în Italia, respectiv în orașul P., cetățenii moldoveni erau preluați de o conațională a inculpatei C. M., ce nu a putut fi identificată de organele de urmărire penală, cunoscută numai sub numele de „., aceasta ocupându-se și cu încasarea sumelor de bani pentru transportul efectuat.
Cetățenii moldoveni erau obligați să plătească întreaga sumă în Republica Moldova, înainte de efectuarea transportului, dar au existat și situații în care aceștia plăteau jumătate din sumă la începerea transportului, iar restul sumei se plătea după sosirea la destinație.
Despre finalizarea fiecărui transport, era informat telefonic F. V., care se afla fie pe teritoriul R., fie pe teritoriul U., respectiv în gara K. sau în apropierea graniței maghiaro - austriece.
F. V. indica fiecărui membru al rețelei implicat în transport, locurile de cazare și traseele de deplasare către B. De asemenea R. Z. și V. I. care efectuau activități de călăuzire în acea perioadă, erau ghidați prin telefon de către F. V. și sfătuiți de către acesta să-și ascundă actele de identitate, respectiv pașaportul într-un loc anume stabilit pentru a putea fi identificați mai greu de către autoritățile maghiare sau austriece, iar în cazul capturării acestora, să-și șteargă din memoriile telefoanelor mobile numerele de telefon existente.
La sosirea în B., cele două călăuze, R. Z. și V. I. erau dirijați de către F. V. spre gara K., unde aceștia se întâlneau cu R. S. și cetățeanul ucrainean „., pentru a ridica banii aferenți trecerii frauduloase a frontierei.
A. din declarațiile lui R. Z. și V. I. rezultă că aceștia, în repetate rânduri, după trecerea frauduloasă a cetățenilor moldoveni ridicau sume de bani cuprinse între 1000 -
5000 euro de la ceilalți membrii ai rețelelor implicate, sume de bani ce erau predate mai apoi lui F. V.
De asemenea, ajungând în gara K., cele două călăuze, la indicațiile lui F. V. efectuau plăți cuprinse între 200 - 700 dolari SUA, către transportatorii maghiari pentru transporturile efectuate, grupul acestora fiind coordonat de două persoane cunoscute sub numele de „. și „., cetățeni maghiari ce nu au putut fi identificați de organele de urmărire penală.
Din declarațiile lui F. V., R. Z., V. I., K. N.-M., cât și din analiza conținutului convorbirilor telefonice, rezultă că pentru un „drum scurt";, ceea ce înseamnă destinația Viena, s-a perceput un tarif de 800 E. pentru o persoană, iar pentru un „drum lung"; ceea ce înseamnă destinația P., s-a perceput un tarif de 1.200 E./persoană.
În anul 2003, poliția de frontieră maghiară și austriacă au înăsprit măsurile de securitate în zona Kormend, astfel că R. Z. a căutat un alt traseu pentru trecerea frauduloasă a frontierei și anume : B. (gara K.) - Gyor - Csorna - Kapuvar - N.cenk. După ieșirea din această localitate, respectiv la o distanță de aproximativ 100 metri, cetățenii moldoveni și arabi erau debarcați din autoturisme, după care fiind preluați de către cele două călăuze, fie R. Z., fie V. I., erau trecute peste graniță pe o fâșie de pădure, în lungime de aproximativ 5 km. În A. aceștia ajungeau în apropierea localității D., de unde erau preluate de alte autoturisme.
De asemenea, un al treilea traseu folosit de către gruparea condusă de F. V. era următorul : B. (gara K.) - Gyor - Csorna - Lovo - Sopronkovest - N.cenk.
În cursul lunii octombrie 2003, cu ocazia unui transport de cetățeni moldoveni, R. Z. a refuzat să călăuzească acest grup datorită prezenței masive a polițiștilor maghiari și austrieci în zona respectivă, întorcându-se în orașul B. În această situație F. V. a apelat la o altă călăuză pentru trecerea frauduloasă a frontierei maghiare, respectiv N. S., cetățean al Republicii Moldova.
A., la începutul lunii decembrie 2003, N. S., cunoscut și sub numele de „., a condus și transportat un număr de trei femei din Republica Moldova, până la granița maghiară, după care la indicațiile lui F. V., cu care ținea legătura prin telefon, a încercat să traverseze fraudulos această graniță.
Organele de poliție din A. au reușit să identifice și să captureze acest grup, pe frontiera dintre cele două țări, fiind sesizate mai apoi organele judiciare române.
Din probele administrate în cauză rezultă faptul că inculpata C. M. a coordonat un grup infracțional organizat având ca obiect traficul de migranți.
A. din analiza interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate pe telefoanele mobile aparținând lui F. V., R. Z., S. D. și a inculpatei C. M. (vol.II - f.46,54,65,69,70,72,78, vol.III - f.73,86, vol.IV - f.136,143,164, vol.V - f.16,17) precum și din declarațiile martorilor F. V., R. Z., S. D., D. D., P. C., P. V., rezultă faptul că această inculpată coordona întreaga activitate de transport și călăuzire a cetățenilor moldoveni și arabi peste punctele de frontieră, stabilind totodată traseele de deplasare, locurile de oprire, de cazare, punctele de întâlnire, punctele de trecere a frontierei maghiare.
Din analiza materialului de urmărire penală rezultă că inculpata a realizat din această activitate infracțională în perioada 2002 - 2003, suma de 100.000 euro, reprezentând contravaloarea sumelor de bani achitate de migranți pentru transportarea și călăuzirea acestora în țări din Spațiul Schengen.
Prin sentința penală nr.120 din (...) a T.ui S., F. V., R. Z., S. D., V. I., D. D. și K. N.-M., au fost condamnați pentru infracțiunile prevăzute de art.7 din L. nr.39/2003 și art.2 alin.1 din O.U.G. nr.112/2001.
Prin sentința penală nr.124/2004 a T.ui S., s-a dispus condamnarea lui R. S. la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 din L. nr.39/2003 și art.2 din O.U.G. nr.112/2001.
Prin rechizitoriul nr.117/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, s-a dispus, de asemenea, disjungerea cauzei față de învinuiții C. M., P. N. și N. S., întrucât aceștia se sustrăgeau urmăririi penale.
Prin încheierea penală nr.9/C/(...) a T.ui S., s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei C. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de migranți.
Prin încheierea penală nr.2/23 aprilie 2007 a T.ui S., s-a dispus darea în urmărire internațională și arestarea provizorie în vederea extrădării a inculpatei C. M.
În drept, fapta inculpatei C. M. care în perioada 2002 - 2003 a constituit un grup infracțional organizat având ca obiect traficul de migranți întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din L. nr.39/2003 pentru care a fost condamnată la 7 ani închisoare.
Fapta aceleiași inculpate care în aceeași perioadă în baza aceleiași rezoluții infracționale a organizat împreună cu alte persoane trecerea frauduloasă a frontierei unui stat străin întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.2 alin.1,2 din O.U.G. nr.112/2001 modificată prin L. nr.2. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. pentru care a fost condamnat la 4 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b C.pen. inculpata urmează a executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
În baza art.118 lit.e C.pen. raportat la art.13 alin.1 din L. nr.39/2003 s-a dispus confiscarea sumei de 100.000 euro de la inculpata C. M. în favoarea statului.
În baza art.192 alin.2 și art.189 Cod procedură penală a fost obligată inculpata să plătească statului suma de 5500 lei (RON) din care suma de 100 lei (RON) reprezentând onorariul avocațial pentru apărare din oficiu va fi avansată B. de A. S. din fondul M.ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata C. M. criticând soluția atacată ca fiind nelegală și netemeinică și a solicitat, urmare a admiterii apelului peste termen, desființarea sentinței instanței de fond, suspendarea punerii în executare a sentinței atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale sau trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar, pronunțarea unei decizii prin care să se dispună achitarea sa potrivit art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen. rap. la art. 10 lit. c C.proc.pen., înlăturarea dispozițiilor privind confiscarea sumei de 100.000 E. și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că inculpata a lipsit la toate termenele de judecată și la pronunțare astfel că instanța se află în fața unui apel peste termen, iar în temeiul art 365 alin 3 C.proc.pen. solicită suspendarea hotărârii atacate.
S-a mai arătat că atât în faza de urmărire penală, cât și la instanța de fond s-a dispus citarea inculpatei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală însă procedura este greșită deoarece există un tratat între România și Republica Moldova ratificat prin L. nr. 1. care statuează asupra procedurii de citare, respectiv prin autoritățile centrale ale celor două state, Ministerul Justiției din România și Ministerul Justiției sau Procuratura din Republica Moldova.
Totodată, s-a invocat faptul că nu s-a verificat și nu s-au făcut demersuri pentru a se identifica adresei inculpatei, iar din răspunsul comunicat de către autoritățile din Republica Moldova, nu se precizează care este adresa efectivă a inculpatei, nemenționându-se mențiunile obligatorii privitoare la stradă, număr, etc. Confirmările de primire din faza de judecată, conțin cinci semnături diferite, fiind evident că nu au fost semnate de inculpată.
Față de aceste aspecte, s-a invocat încălcarea art. 6 paragraf 3 lit a și lit c și d din C., respectiv nu au fost respectate prevederile legate de legala sesizare a instanței, în sensul că a fost trimisă în judecată o persoană care nu a avut cunoștință de acest dosar.
O altă critică adusă hotărârii atacate vizează lipsa motivelor pe care se sprijină.
Inculpata nu a motivat solicitarea vizând achitarea sa.
Procedând la soluționarea cauzei pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Cu privire existența apelului peste termen, Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 365 al. 1 C.proc. pen., fiind îndeplinite condițiile stipulate în acest text de lege, deoarece inculpata a lipsit la toate termenele de judecată și la pronunțare, iar în cauză nu s-a demarat nici un act de executare a sentinței atacate.
Cu privire la procedura de citare, Curtea observă că aceasta a fost legal îndeplinită.
A., adresa inculpatei la care au fost comunicate actele de procedură este cea asupra căreia autoritățile române a fost informată de către autoritățile Republicii Moldova (f. 8o vol. I dos.u.p.) si este identică cu cea indicată personal de către inculpată în cererea de amânare adresată C. (f. 14 dos. apel). La aceeași adresa a fost comunicată si sentința instanței de fond și formele de executare ale acesteia, împrejurare recunoscută de inculpată în declarația de apel astfel că nu poate fi reținută critica privind lipsa elementelor obligatorii referitoare la adresa de domiciliu, necunoasterea de către inculpată a existenței cauzei și, în final, a unui viciu procedural al citării a apelantei.
Sub aspectul comunicării actelor de procedură, Curtea observă că potrivit Deciziei Cadru nr. 2009/299/JAI din (...) a Consiliului Uniunii E.pene, informarea persoanei cu privire la proces trebuie să fie asigurată de fiecare stat membru în conformitate cu legislația națională proprie, în speță fiind îndeplinite cerințele art. 198 din legea nr. 302/2004 potrivit căruia comunicarea actelor de procedură poate fi efectuată prin simpla lor transmitere către destinatar, iar dovada comunicării se face printr-un document datat și semnat de destinatar sau printr-o declarație a autorității judiciare române solicitate, constatând faptul comunicării, forma și data efectuării comunicării. A. dispozitii se coroborează si cu jurisprudența C. potrivit căreia, atunci când se analizează dacă modul în care au fost furnizate informațiile privitoare la proces, o atenție deosebită ar trebuie acordată si eforturilor depuse de către persoana în cauză pentru a primi informațiile care i-au fost adresate;or, din actele cauzei, rezultă că inculpata părăsit domiciliul fără a încunoștința autoritățile asupra noii reședințe sau domiciliu (f. 83 dos.u.p.).
Cu privire la fondul cauzei, Curtea reține că instanta de fond a efectuat o cercetare judecătorească completă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, ajungând în final la concluzia că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.
Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care tribunalul și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare (Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la apărările invocate de către inculpată următoarele:
Potrivit art. 2 lit. a din L. nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat, după reguli bine stabilite, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
În conformitate cu disp.art.2 lit.b din aceeași lege, în categoria infracțiunilor grave este cuprinsă și infracțiunea de trafic de migranți.
Potrivit art. 2 al. 1 și 2 din OUG nr. 112/2001, modif. prin L. nr. 2. constituie infractiunea de traffic de migranți fapta cetățeanului roman sau a persoanei fără cetățenie domiciliate pe teritoriul R., care racoleaza, indruma sau calauzeste una ori mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat străin sau care organizează una ori mai multe dintre aceste activități ilegale, precum și racolarea uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat străin sau organizarea unei asemenea activități, săvârșită pe teritoriul R. de alte persoane decât cele prevăzute la alin. (1).
Prin L. 565/2002, s-a dispus ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Criminalității transnaționale organizate, precum și a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a aerului și pe mare adoptată la New Y. la (...).
În articolul 3 din Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră a aerului și pe mare, este stabilită noțiunea de trafic de migranți.
A., în înțelesul prezentului protocol, expresia trafic ilegal de migranți, desemnează "faptul de a asigura, în scopul obținerii, direct sau indirect un folos financiar ori un alt folos material, intrarea ilegală într-un stat parte a unei persoane care nu este nici cetățean nici rezident permanent al acelui stat".
De asemenea în conformitate cu disp.art.6 din același "Protocol", fiecare stat parte va adopta măsuri legislative sau alte măsuri necesare pentru a conferi caracterul de infracțiune, atunci când faptele au fost comise intenționat și pentru a obține direct sau indirect un folos financiar sau un alt folos material, traficului ilegal de migranți.
Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpața se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.
A., inculpata a initiat și s-a asociat cu alte persoane, cetățeni români sau cetățeni străini, în vederea săvârșirii unor fapte ilegale constând în facilitarea migrației ilegale în
țările din spațiul european a unor cetățeni care nu îndeplineau condițiile intrării în aceste țări, aceasta în scopul obținerii unor venituri ilicite.
In acest sens grupul de infractori a organizat rețele de transport a migranților pe teritoriul U., uneori prin tranzitarea R. De pe teritoriul U. migranții erau transportați în A. și Italia prin trecerea frauduloasă a frontierei ungaro-austriacă cu concursul membrilor grupului de infractori.
Activitatea infracțională a grupului se întinde pe o perioadă mai mare, începând cu 2001 până la sfârșitul anului 2003.
Grupul infracțional s-a structurat pe următoarele categorii de membrii care în funcție de problemele de care se ocupau frecvent pot fi încadrați astfel: membrii ai grupului se ocupau de racolarea migranților, transportul migranților și cazarea acestora pe teritoriul R. apoi în Ungaria, transportul migranților pe teritoriul U. până în preajma graniței ungaro-austriece, călăuzirea migranților în trecerea ilegală a frontierei ungaro- austriece, preluarea migranților după trecerea ilegală a frontierei și transportul lor până în Viena-A. sau P.-ltalia la destinația finală.
Dat fiind natura activității derulate este evident că nu putea fi execitată la voia întâmplării, ci presupunea o organizare temeinică, riguroasă, coordonată și că fiecare membru avea sarcini bine stabilite.
Cu privire la contributia inculpatei, numitul F. V. recunoaște împrejurarea că a pus la punct detaliile privind organizarea rețelei cu inculpata C. M., că a identificat si racolat alte persoane care au sprijinit activitatea de trecere ilegală a frontierei, recunoscând si faptul primirii unor sume importante de bani ca urmare a derulării acestei activități.
A., sunumitul a arătat că în anul 2002 a cunoscut-o pe inculpată despre care știa că se ocupă cu intermedierea obțienrii de vize pentru spațiul Schengen pentru cetățenii moldoveni, susnumita rugându-l inițial să-i găsească firme de transport a acestora de la C. la B., iar apoi l-a rugat să-I găsească persoane dispuse să treaca cetățenii moldoveni, în mod fraudulos, granița Ungaro-A.că. În acest scop susnumitul i-a identificat si racolat pe numiții R. Z. (care în 2002 a efectuat transportul a 4 grupuri constituite din 4-8 persoane, iar în 2003 a transportat 6-7 grupuri a 6-8 persoane), D. D. (care a preluat si transportat 3-4 grupuri tot a 4-8 persoane) și V. I. care atransportat de
2 ori cate 4 persoane .
Totodată, numitul F. V. a arătat că inculpata l-a pus în legătură cu numiții ". și ". cu care a colaborat în derularea unor activități similare. Aceeași inculpată l-a informat și asupra prețurilor ce urmau a fi percepute, respective 300 E. pentru un "drum scurt"; (însemnând ruta B.-Viena) și 500 E. pentru un "drum lung"; (însemnând ruta B.-P.) - f.
108 si urm. vol.I dos.u.p., f. 17 dos. fond.
La fel, numitul R. Z., care a jucat în principal rol de călăuză, (f. 90 și urm. vol.I dos.u.p.) a recunoscut că în luna iulie 2002, împreună cu numitul F. V. s-a deplasat la A. unde s-a întâlnit cu o persoană pe nume M. cu privire la care numitul F. V. i-a spus că este cea care strângea cetățeni moldoveni pentru a-i transporta ilegal peste graniță și că, în această împrejurare el personal a transportat 7 cetățeni moldoveni. Totodată a recunoscut că în total a trecut ilegal peste frontieră cel puțin 60 de persoane, iar pentru a putea exercita această activitate culegea datele grupului de persoane care urmau a fi trecute ilegal frontiera de la numitul F., apoi prelua grupul, îl trecea prin pădure și mai departe pentru a putea preda grupul îl contacta pe numitul "V.".
A mai arătat că la efectuarea transporturilor prelua câte 2-3000 dolari de la persoanele transportate, bani care îi remitea numitului F..
La rândul său, numitul D. D. (f. 124 și urm. vol.I dos.u.p., f. 40 dos.fond) a arătat că activitatea sa a constat în preluarea de cetățeni moldoveni și arabi din gara Kelleti din B. pe care îi transporta într-o zonă de pădure situată la granița cu A. și că a efectuat
3 astfel de transporturi. A mai arătat că în gara K. a cunoscut-o pe inculpată care se afla în mașină cu numiții F. V. și R. Z. și din discuțiile purtate cu aceasta a înțeles că ea este persoana care recrutează cetățenii moldoveni și că îi transportă în România. Susnumitul a mai arătat că după ce a renunțat la această activitate a fost contactat în anul 2003 personal de către inculpate C. pentru a mai efectua transporturi de aceeași natură, însă a refuzat.
Numitul S. D. (f. 130 vol.I dos.u.p.) declară că în luna iulie 2003, după ce l-a transportat pe R. Z. la granița ungaro-austriacă, s-a întâlnit în gară în B. cu numitul F. V. care era însoțit de inculpată și, în aceeași lună, după efectuarea unui transport, când numitul F. vasile l-a plătit pentru această operațiune, a văzut-o din nou pe inculpată în compania acestuia.
Martora P. C. (f. 160 vol.I dos.u.p., f. 44 dos.fond) relatează că a efectuat transportul a 4 femei de cetățenie moldoveană până în B., fiind însoțită de o masină în care se afla numitul F. V., inculpata și alte 2 femei de aceeși cetățenie, iar inculpata i-a solicitat să transporte cele 6 femei până la granița austriacă. De asemenea, martorul P. V. (f. 165 și urm. vol.I dos.u.p., f. 42 dos.fond) arată că a fost contactat de numitul F. V. pentru a transporta grupuri de cetățeni moldoveni până în B., iar într-o împrejurare a cunoscut-o și pe inculpată care i-a solicitat același lucru sens în care a transportat până în gara K. 4 cetâțeni moldoveni pentru suma de 50 dolari de unde au fost preluați de R. Z. care conducea un microbuz cu numere modovenești și în care se aflau mai multi cetățeni moldoveni.
Cu privire la sumele de bani încasate de inculpată și cu privire la care s-a dispus confiscarea, pe lângă cele arătate mai sus, semnificativă este și declarația martorului H. P. (f. 137, 141 vol.I dos.u.p., f. 43 dos.fond), persoană care împreună cu 12 femei de cetățenie moldoveană a dorit să treaca fraudulos granița ungaro-austriacă, fiind transportați de către R. Z. și, fiind surprinși de autorități, acele femei au arătat că în Republica Moldova au dat câte 2000 dolari unei persoane pe nume M. La fel, numitul K. N. (care a efectuat și el transporturi la cererea numitului F.) a primit de la R. Z. 1800 euro pentru a-I înmâna lui F., că a purtat discuții cu persoanele tarnsportate la P. și i-au spus că în Republica Moldova au plătit unor persoane 2500 euro (f. 147 vo.l.I dos.u.p.).În același sens, într-o convorbire puratată de numitul F. V. (f. 102 vol.2 dos.u.p.) acesta arată că un transport pe ruta B.-P. nu poate fi mai mic de 1400 euro, același pret fiind vehiculat și în discuția purtată cu inculpata (f. 17 vol. 5 dos.u.p.).
Raportat la starea de fapt reținută instanța de fond a stabilita o încadrare juridică legală infracțiunilor comise de inculpată, iar sancțiunile penale aplicate au fost corespunzător individualizate, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatei și a celor legate de comportamentul său procesual, concluzia fiind că sancțiunile sunt juste și proporționale, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv și că vor contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatei.
Pentru toate aceste motive Curtea concluzionează că apelul declarat peste termen este nefondat, urmând a fi respins ca atare potrivit art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen., iar soluția atacată se va menține în totalitate.
Inculpatei i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189
C.proc.pen. se va stabili în favoarea B. de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpata să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul peste termen declarat de inculpata C. M., fiica lui G. si A., nasc. la (...), domiciliată în Milești M., R. I., Republica Moldova, împotriva sentinței penale nr. 111 din 2 decembrie 2008 a T.ui S..
Stabilește în favoarea B. de A. C. - suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATOR GREFIER
L. H. I. M. M. N.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...)
Jud.fond. G. V.-Smarandița
| ← Decizia penală nr. 467/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 568/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
