Decizia penală nr. 69/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

D. PENALĂ NR. 69/A/2012

Ședința secreta din 5 aprilie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. M.- judecător JUDECĂTOR : L. H.

GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. de I. a I. de C. O. Și

S. T. Sălaj, reprezentat prin

PROCUROR - DORU DOBOCAN

S-au luat spre pronunțare apelurile declarate de DIICOT-S. T. C., inculpatul C. E. și inculpata C. D. împotriva sentinței penale nr. 491 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev.de art.13 alin.1, 2 și 3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie 2012, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 5 aprilie 2012.

C U R T E A

Deliberând retine că prin sentința penală nr. 491 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr.(...), s-a dispus din oficiu schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. E., din infracțiunea de trafic de minori prev. de art.

13 al. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din L. 678/2001, în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 al. 3 C..

Au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de apărătorul inculpatului C. E. și de reprezentanta P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - S. T. C.

I. Au fost condamnați inculpații:

În temeiul art. 329 al. 3 C., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din trafic de minori prev. de art. 13 al. 1-3 rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001, la pedeapsa de:

- 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă agravată, prin schimbarea încadrării juridice .

În baza art. 53 pct.2 lit. a rap. la art. 64 lit. a, b și e, art. 65 al. 2 și 3 și 66 C. s-a interzis inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 al.1 C. s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b și e C., respectiv drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator.

În temeiul art. 88 C. s-a scăzut din durate pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și aretării preventive începând cu data de (...) și până la zi.

În temeiul art. 350 al. 1 C. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul C. E.

În baza art. 329 al. 4 C. s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui autoturism marca BMW 316 I cu număr de circulație provizoriu CJ 0., an de fabricație 1994, serie șasiu WBACA71060FL64970, în valoarea de aproximativ 4.100 lei, sigilat cu sigiliul MI

35932, indisponibilizat în curtea B.C.C.O. C.-N., cu sediul în C.-N., Piața 1 Mai nr. 4-5, jud. C., autoturism care a fost dobândit de către inculpat în schimbul autoturismului marca Ford Fiesta cu nr. de înmatriculare (...), acesta fiind dobândit din bani obținuți din săvârșirea faptei.

În temeiul art. 357 al. 2 lit. c C. s-a menținut în parte măsura sechestrului asigurator luată prin ordonanța din data de 15 aprilie 2011 a D. - S. T. C., și aplicată prin proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurator, în vederea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale, numai asupra unui autoturism BMW 316 I cu nr. de circulație provizoriu CJ 0., an de fabricație 1994 serie sașiu WBACA71060FL64970, în valoare de aproximativ 4100 lei, sigilat cu sigiliul MI 35932, indisponibilizat în curtea B.C.C.O. C.-N., cu sediul în C.-N., Piața 1 Mai nr.4-5, jud. C., dobândit de către inculpat în schimbul autoturismului marca Ford Fiesta cu nr. de înmatriculare (...), acesta fiind dobândit din bani obținuți din săvârșirea faptei.

Ridicând măsura sechestrului asigurator asupra celorlalte bunuri sechestrate prin actele mai sus amintite, s-a dispus restituirea lor după cum urmează:

În baza art. 109 al. 5 C., la rămânerea definitivă a cauzei, s-a dispus restituirea către partea vătămată G. M. M. a unei unități centrale de culoare neagră model DELUX, cu DVD, marca LG, în valoare de 200 lei, ce a constituit mijloc material de probă și a fost înaintat instanței într-un sac din material plastic de culoare neagră.

În baza art. 109 al. 5 C., la rămânerea definitivă a cauzei, s-a dispus restituirea către inculpatul C. E. a unui telefon marca Nokia și a 2 telefoane marca LG, toate având și cartele SIM, ce au constituit mijloace materiale de probă, și care au fost înaintate instanței în plicul numerotat cu nr. V, precum și un aparat foto Fujifilm, ce a constituit mijloc material de probă înaintat instanței în plicul numerotat cu nr. IV.

În temeiul art. 109 al. 1 C. celelalte mijloace materiale de probă vor rămâne atașate la dosarul cauzei, după cum urmează:

- plicul nr. I, conținând un CD având numărul de ordine 3. conținând fișierele audio ale convorbirilor redate prin procesele verbale de la dosar, inscripționat I;

- plicul nr. II, conținând un CD conținând date puse la dispoziție de SC O. R. SA, inscripționat II ;

- plicul nr. III, conținând 2 CD-uri ce cuprind datele obținute cu ocazia efectuării percheziției informatice, inscripționat III/1 și III/2;

- plicul nr. VI care conține prezervative,

2. C. D., fiica lui D. și M., născută la (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, studii

8, clase necăsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale, dom. în com. Baciu, sat

S. N. nr.56, jud. C., fără forme legale în T., str. C. nr.62, jud. C., CNP 2.,

În temeiul art. 328 C., la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție.

În baza art. 71 al.1 C., pe durata executării pedepsei, interzice inculpatei exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

În temeiul art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C., și anume acela de 3 ani.

În baza art. 359 C. s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prev. de art. 83 C..

În baza art. 71 al.5 C. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C..

II. În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C. a achitat-o pe inculpata C. D., fiica lui D. și M., născută la (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, studii 8 clase, necăsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale, dom. în com. Baciu, sat S. N. nr.56, jud. C., fără forme legale în T., str. C. nr.62, jud. C., CNP 2., pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al.1, 2 și 3 din Legea 678/2001, deoarece faptei îi lipsește unul din elementele constitutive.

În temeiul art. 189 C. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru partea vătămată în sumă de 150 lei, iar pentru apărătorul desemnat pentru inculpata C. D. în sumă de 300 lei, sume ce s-a avansat din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C.

În baza art. 191 al. 1 și 2 C. a fost obligat inculpatul C. E. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 6.000 lei, iar pe inculpata C. D. o obligă la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 2.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit în dosarul de urmărire penală nr. 3. al P. de pe lângă Î. Curte de C. și J. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C., înregistrat la Tribunalul Cluj la data de (...), sub număr unic de dosar (...), au fost trimiși în judecată inculpatul C. E., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 rap. la art. 12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, în stare de arest preventiv, inculpata C. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin .3 rap. la art. 12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 și prostituție prev. de art. 328 C., cu aplic. art. 33 lit.a C. și inculpatul C. H. O., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 C., cu aplicarea art. 41 al. 2 C..

La termenul de judecată din data de (...) inculpatul C. H. O. a declarat, în fața instanței de judecată că dorește să fie judecat în procedura prevăzută de art. 3201 C., recunoscând fapta și vinovăția, și declarând că cunoaște probele administrate în faza de urmărire penală, probe pe care și le însușește, și dorește să fie judecat în baza lor.

La termenul de judecată din data de (...) instanța a încuviințat cererea inculpatului C. H. O., cauza rămânând în pronunțare față de acest inculpat, iar la data de (...) s-a pronunțat în privința sa sentința penală nr. 383/D/(...), iar în privința inculpaților C. E. și C. D. s-a disjuns cauza, formându-se dosarul cu număr unic (...), având în vedere că aceștia nu au solicitat judecarea lor în baza procedurii simplificate prev. de art. 3201 C..

S-a reținut în actul de sesizare al instanței că inculpatul C. E. ar fi racolat-o pe partea vătămată minoră G. M. M., în cursul anului 2008, iar în perioada anilor 2008 -

2011 ar fi găzduit-o și transportat-o pe aceasta, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, că în toamna anului 2010 acesta i-a solicitat surorii sale, inculpata C. D. să se mute la domiciliul lui pentru a ascunde poliției legătura dintre el și partea vătămată, pentru ca aceasta să o supravegheze pe partea vătămată în timpul practicării prostituție, și care în cursul lunii ianuarie 2011 a solicitat ajutorul inculpatei pentru a o aduce pe partea vătămată care fugise de la el.

În ceea ce o privește pe inculpata C. D., s-a reținut prin actul de inculpare, că, în perioada octombrie 2010 - aprilie 2011, i-ar fi acordat sprijin inculpatului C. E., mutându-se împreună cu acesta pentru a ascunde organelor de urmărire penală legătura dintre inculpat și partea vătămată, pentru supravegherea părții vătămate în timp ce aceasta practica prostituția și că în cursul lunii ianuarie 2011, la cererea inculpatului s-ar fi deplasat în comuna S. pentru a o transporta în C.-N. pe partea vătămată care fugise de la inculpat. Se mai reține că inculpata C. D. în perioada iunie

2010 - aprilie 2011 și-ar fi câștigat mijloacele de trai întreținând relații sexuale contracost cu diferiți bărbați pe care îi racola în zona Podului N, zona B. N. din C.-N., precum și telefonic, obținând în acest fel sume cuprinse între 150 și 500 lei pe zi.

Audiați în fața organelor de urmărire penală ca și în faza de judecată, inculpatul C. E. nu a recunoscut comiterea infracțiunii de trafic de minori, susținând că nu a exploatat-o nicicând pe partea vătămată prin obligarea la practicarea prostituției, că aceasta singură a optat pentru o astfel de ocupație, iar el, fiindcă o iubea, a acceptat ca aceasta să se prostitueze. A mai susținut că întreg dosarul este „fabricat";, deoarece familia părții vătămate nutrea sentimente de dușmănie față de el, întrucât nu erau de acord cu relația dintre partea vătămată și inculpat.

Inculpata C. D. a arătat că recunoaște comiterea infracțiunii de prostituție, acceptând să practice această meserie, deoarece are o situație materială foarte dificilă, având de crescut doi copii dintre care unul are un handicap. Nu a comis infracțiunea de trafic de minori, nu a păzit-o pe partea vătămată, a locuit la fratele ei deoarece era dificil să facă naveta la T., în condițiile în care fratele ei locuia în C.-N..

Din probele dosarului, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Astfel cum reiese din declarațiile inculpatului C. E., ale părții vătămate, ale martorelor Ț. M., mama părții vătămate și Ț. M., mătușa părții vătămate, inculpatul și partea vătămată s-au cunoscut în cursul anului 2008, când partea vătămată a participat la botezul unui nepot al mătușii sale Ț. M., aceasta fiind vecină cu fratele inculpatului, numitul C. D., zis Dedu (f. 8, 10, 11-12, 14 din dos. inst.). Astfel între cei doi s-a înfiripat o relație de dragoste, și la scurt timp au luat decizia de a se muta împreună. La acea vreme partea vătămată avea vârsta de 15 ani.

Din declarațiile părții vătămate, date în fața instanței de judecată reiese că la scurt timp după ce cei doi s-au mutat împreună a început să se prostitueze, dar că a luat această decizie din cauza nevoilor materiale pe care le întâmpina tânărul cuplu, și nu pentru că ar fi fost obligată de către inculpat să facă acest lucru. De altfel partea vătămată a arătat în cuprinsul declarației sale că a continuat să se prostitueze și după ce inculpatul a fost arestat, ceea ce reprezintă o dovadă clară că acesta nu o obliga să practice prostituția, ci acest mod de viață dus de partea vătămată reprezenta alegerea ei. Partea vătămată a mai arătat că decizia de a practica prostituția a fost luată de partea vătămată împreună cu inculpatul, fiind una comună.

Așa cum am arătat mai sus, la scurt timp după ce inculpatul și partea vătămată s- au cunoscut, cei doi au decis să se mute împreună, locuind la domiciliul părinților inculpatului. Tot la acea vreme inculpatul lucra în construcții și câștiga un salariu de circa 1200 lei pe lună, însă, din declarațiile părții vătămate rezultă că această sumă nu era suficientă pentru ca cei doi să se descurce acceptabil din punct de vedere material. D. ce partea vătămată a început să se prostitueze, inculpatul a închiriat un apartament în cartierul G. în care s-a mutat împreună cu partea vătămată. În cursul anului 2010, cei doi s-au mutat în cartierul G., unde și-au închiriat un apartament pe strada B. D. ce s-au mutat în noua locuință, partea vătămată a început să se prostitueze și în zona ștrandului „Sun";.

Din declarațiile date de partea vătămată în faza de urmărire penală rezultă că aceasta câștiga, din practicarea prostituției, în jur de 300 lei pe zi, suma mai sus indicată reprezentând o medie a câștigurilor zilnice. Din banii obținuți de partea vătămată, inculpatul achita contravaloarea chiriei locuinței, cheltuielile de întreținere, alimentele, își cumpăra țigări și cheltuia diferite sume la jocuri de noroc.

În perioada 2008 - (...) Poliția și Jandarmeria au aplicat părții vătămate un număr de 362 sancțiuni contravenționale pentru contravenția prevăzută de art.2 pct.6 din Legea 161/1991.

Legat de modul în care se desfășura relația dintre inculpat și partea vătămată, în contextul în care aceasta practica prostituția, dacă exista între cei doi o relație specifică exploatării și care să-i afecteze părții vătămate capacitatea decizională, legat de propria viață și aspirațiile sale viitoare, este necesar să menționăm că din declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați în cauză, respectiv Ț. A. E. (f.16), B. V. (f. 201), Marovici D. A. (f.13-16 vol. III dos.u.p.), rezultă că uneori inculpatul o transporta pe partea vătămată la „., adică în zona C. T., unde aceasta racola clienți și că, uneori, o aducea acasă, dar că acest lucru nu se întâmpla cu regularitate, ci ca într-un cuplu obișnuit, în funcție de problemele cotidiene ale fiecăruia, de mijloacele materiale de care dispunea cuplul. De asemenea, din declarațiile acelorași martori, ca și din declarația martorei „. M. - martor cu identitate atribuită, nu reiese că inculpatul exercita o supraveghere îndeaproape a părții vătămate, fie direct, fie prin intermediul altor persoane.

Aspectele evidențiate mai sus reies cu destulă claritate și din declarațiile martorilor K. S. G. (vol. VI f. 32-35 și respectiv f. 114) și C. M. C.an (vol. VI, f. 74-77 și respectiv f. 180). Cei doi martori erau prieteni apropiați cu inculpatul, vizitau deseori casa cuplului și de multe ori erau împreună cu inculpatul când acesta o ducea pe partea vătămată la lucru. Ei au declarat în mod expres că în timp ce partea vătămată era în zona B. N., ei mergeau fie pe A. C., unde locuiau mai mulți prieteni de ai lor, cu care ieșeau apoi prin diferite baruri, fie jucau Play Station acasă la inculpat, fie se duceau la săli de jocuri de noroc. E. real că uneori, în timp ce partea vătămată se afla la „. inculpatul a suna pentru a verifica dacă este totul în ordine, însă acest comportament vizează mai degrabă atribuțiile unui protector, „pește"; - denumit în aceste medii, decât pe cele ale unui exploatator, care manifestă un control acerb și sever asupra persoanelor pe care le exploatează.

De asemenea din probele de la dosar rezultă că nici inculpata C. D. nu exercita asupra părții vătămate o supraveghere legată de modul în care aceasta își desfășura activitatea. De altfel între cele două exista o relație de rudenie prin alianță, se considerau cumnate, și în nici un caz inculpata nu avea vreun ascendent asupra părții vătămate, și nu exista nici vreun alt motiv pentru care părții vătămate să-i fie frică de inculpată.

Deși în privința inculpatului C. E. se susține prin actul de sesizare a instanței că acesta a închiriat un autoturism cu care o transporta pe partea vătămată în zona B. N., și că el o supraveghea dintr-o parcare situată în apropiere, opinăm că, dincolo de faptul că o supraveghere a părții vătămate de către inculpat, de maniera ca acesteia să-i fie îngrădită libertatea psihică și de decizie, nu s-a probat că ar fi existat, aceasta era realizată în scopul de a-i fi asigurată părții vătămate o anume protecție, până când aceasta își va fi făcut intrarea pe „. acelui gen de activități, și până în momentul în care concurența a început să o accepte pe partea vătămată. În acest sens este și declarația dată de martora B. A. V., dată în fața instanței, care a relatat că la începutul apariției părții vătămate în zona ștandului „Sun"; aceasta i-a spus părții vătămate să plece de acolo, deoarece este zona ei de acțiune. La câteva zile a apărut inculpatul care i-a spus martorei că partea vătămată este „femeia lui";, și dacă mai aude vreodată că se leagă de ea, o ia pe martoră, o bagă în mașină și până la F. nu se oprește cu ea, martora percepând spusele inculpatului ca pe o amenințare serioasă.

În sprijinul încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, prin rechizitoriu se mai arată că după o perioadă de timp de la începerea activității de prostituție de către partea vătămată, inculpatul a renunțat să o mai supravegheze pe aceasta din parcarea situată în zona B. N., însă i-a cerut să țină legătura telefonic, aceasta anunțându-l de fiecare dată când pleca cu un client, comunicându-i suma de bani încasată, locul unde urmează să meargă cu clientul și durata de timp pe care urmează să o petreacă cu acesta. De asemenea, după fiecare client, partea vătămată îl anunța telefonic pe inculpat că a revenit la locul în care obișnuia să racoleze clienți. Apreciem că și acest mod de relaționare dintre inculpatul și partea vătămată era unul firesc în cadrul unui cuplu, cu preocupările „profesionale"; ale celor doi, conduita inculpatului înscriindu-se pe linia asigurării unei protecții pentru partea vătămată.

Din nici o probă de la dosar nu reiese că inculpatul avea un control clar și evident al veniturile pe care le obținea partea vătămată din prostituție, sau că folosea exclusiv aceste venituri, sau într-o proporție covârșitoare, dimpotrivă, atât inculpatul cât și partea vătămată, dar și martorii audiați, prieteni ai cuplului, au declarat că banii obținuți de partea vătămată din activitatea de prostituție, erau folosiți „pentru casă";, în sensul costurilor pe care le implică traiul zilnic.

Așa cum s-a mai arătat, începând din toamna anului 2010 până la sfârșitul lunii martie 2011, inculpata C. D. a locuit timp de mai multe luni împreună cu inculpatul C. E. și partea vătămată G. M. M. în apartamentul din cartierul G. A. s-a mutat în locuința respectivă pentru a evita naveta la C. T., unde locuiește familia sa, respectiv părinții inculpatei, fiind mai ușor și implicând mai puține costuri să locuiască în C.-N., decât să se deplaseze zilnic la C. T. De altfel, așa cum arată inculpata și martorii audiați în cauză, aceasta locuia doar cu caracter sporadic la fratele său, în funcție și de disponibilitățile materiale ale inculpatei, și eventual de nevoia de a fi mai des lângă copiii săi. Cum și inculpata C. D. practica prostituția din vara anului 2010, după mutarea ei în apartamentul închiriat de inculpat, partea vătămată și inculpata au ieșit împreună la

„. în zona ștrandului „Sun";, pe timpul zilei, iar noaptea la B. N. pentru practicarea prostituției.

Din probele administrate în cauză, a rezultat că uneori inculpatul o suna pe inculpată, în intervalul cât cele două tinere se prostituau, însă aceasta se întâmpla numai când partea vătămată nu răspundea la telefon, fiind plecată cu vreun client, ori fiindu-i închis telefonul, și nu în mod frecvent, și nici într-un caz nu ca o modalitate de supraveghere a părții vătămate prin intermediul altei persoane.

Pe fondul unor certuri de cuplu, în luna ianuarie 2011, partea vătămată a fugit de la locuința comună, plecând acasă la mama ei, în comuna S., și pe fondul unor discuții anterioare pe care partea vătămată le-a avut cu mama ei, în sensul că aceasta își va rata toată viața dacă mai continuă să practice prostituția, și că mai benefic pentru partea vătămată ar fi ca aceasta să plece împreună cu mama ei la lucru în I., și în acest fel să se desprindă și de relația cu inculpatul și de mediul pe care-l frecventa și în care se complăcea partea vătămată, și în care practicarea prostituție era ceva firesc. D. acest moment inculpatul a căutat-o intens pe partea vătămată, la telefon, dar întrucât acesteia îi era închis telefonul, a discutat și cu sora sa, inculpata C. D., cei doi bănuind că partea vătămată a plecat acasă la mama sa, cu atât mai mult cu cât între inculpat și familia acestuia, pe de o parte, și familia părții vătămate, respectiv mama acesteia și fratele său, numitul G. I. C., exista o stare tensionată.

Pentru a discuta despre situația lor, ca și cuplu, inculpatul a trimis-o pe inculpata C. D., sora sa, acasă la mama părții vătămate pentru a vedea dacă aceasta mai dorește să conviețuiască cu inculpatul sau nu. E. într-adevăr nefiresc ca inculpatul să discute aceste aspecte prin intermediar, cu atât mai mult cu cât apărarea sa în sensul că el nu s-a deplasat la S. deoarece era obosit nu este veridică, câtă vreme, din declarațiile martorilor care s-au deplasat la S. împreună cu inculpata, reiese că și inculpatul a venit spre această localitate, oprindu-se la intrare. P. această atitudine pe dorința inculpatului de a evita escaladarea unui conflict cu familia părții vătămate, în condițiile situației tensionate preexistente.

Așadar inculpata C. D., împreună cu martorul K. S. G. și cu numitul B. S. s-au deplasat la S., la locuința mamei părții vătămate. A. aici au constat că partea vătămată era ieșită în sat cu fratele său G. I. C., să bea un suc. Atunci cei trei au pornit în căutarea părții vătămate, și întâlnindu-se cu aceasta, inculpata C. D. și partea vătămată s-au retras mai deoparte, discutând ceva, după care partea vătămată s-a întors spre fratele său, spunându-i că se întoarce la C., la M., așa cum îi spunea inculpatului, deoarece „așa este mai bine";, aspect pe care martorul l-a relatat și mamei sale odată ajuns acasă. Din declarațiile celor prezenți la momentul respectiv, rezultă că nu s-au făcut nici un fel de presiuni asupra părții vătămate, nici fizice nici psihice, pentru ca aceasta să se întoarcă în C.-N.. De altfel persoanele prezente la momentul în care partea vătămată și inculpatul s-au reîntâlnit, la ieșirea din localitatea S., înspre C., unde inculpatul o aștepta pe partea vătămată, au relatat că cei doi s-au îmbrățișat și s-au sărutat, fiind bucuroși de revedere.

E. reală situația că inculpatul C. E. își schimba frecvent cartelele telefonice, folosind cu cercul de persoane din imediata apropiere un număr de telefon, iar cu alte persoane un alt număr de telefon, însă nici această situație nu vine în sprijinul încadrării juridice date faptei inculpatului prin rechizitoriu, câtă vreme și proxenetismul este prevăzut de legea penală ca ș infracțiune, iar inculpatul se ferea deopotrivă, să fie descoperită activitatea sa infracțională. De asemenea nu mai puțin veridic este și faptul că inculpatul a relatat vecinilor, respectiv martorului S. N. (fila 43) că partea vătămată ar fi angajată ca și barman la un local de noapte pentru a-i justifica plecările acesteia de acasă la ore târzii, dar de asemenea apreciem că aceste relatări nereale s-au realizat în considerarea faptului că în general opinia publică are o părere destul de negativă despre femeile care practică prostituția, iar inculpatul nu avea nici un interes ca cineva să cunoască adevărata natură a veniturilor realizate de consoarta lui.

Mai trebuie reținut în privința inculpatului C. E. că, după ce acesta l-a cunoscut pe numitul C. H. O., care deținea o pensiune pe strada C. din C.-N., și care obișnuia să o pună la dispoziția prostituatelor, când acestea racolau clienți, inculpatul o îndemna și pe partea vătămată să se ducă acolo cu clienții racolați, pentru a nu fi văzută atât de frecvent de polițiști pe stradă. Mai mult, inculpatul C. E. chiar a intenționat să cumpere această pensiune de la numitul C., și să dezvolte o afacere, punând acest imobil la dispoziția prostituatelor de pe C. T.

În privința inculpatei C. D. trebuie reținut, așa cum reiese din propriile declarații ale acesteia ori din procesele verbale de sancționare a contravenției încheiate pe numele său, că începând din luna iunie 2010, inculpata a practicat prostituția ca îndeletnicire până la data de 14 aprilie 2011, când față de aceasta s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara și de a nu frecventa locurile în care se practică prostituția. Din actele de la dosarul de urmărire penală (vol.VII f. 85-117), rezultă că inculpata avea încheiat un contract de muncă pentru funcția de director și un salariu lunar brut de 720 lei pe lună, la firma SC „. & D. SRL, firmă administrată de părinții săi, și care are ca obiect de activitate comerțul prin târguri și piețe. Din datele furnizate de ITM C. rezultă că societatea a depus state de plată pentru inculpată până la data de 24 februarie 2010, pentru drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2010, rezultând că aceasta a obținut un venit net maxim de 544 Iei pe lună. Din declarațiile inculpatei rezultă că firma și-a încetat activitatea pe parcursul anului 2010, motiv pentru care nu a mai avut venituri salariale, începând să se prostitueze pentru a-și asigura mijlocul de trai. În perioada iunie 2010 - 14 aprilie 2011, inculpata a practicat prostituția în timpul zilei în zona Podului N din cartierul G., iar noaptea în zona B. N. din C.-N., având și clienți care o contactau telefonic. În acest interval de timp, inculpata a fost sancționată contravențional de 124 de ori pentru practicarea prostituției. Din declarațiile martorilor, ale părții vătămate și ale inculpatei rezultă că aceasta a obținut din activitatea de prostituție sume cuprinse între 150-500 lei pe zi.

În drept, fapta inculpatului C. E. care în perioada anilor 2008-2011 a îndemnat- o pe partea vătămată minoră să practice prostituția, i-a înlesnit acesteia practicarea prostituției, transportând-o la locul în care aceasta își racola clienții, sau îi punea la dispoziție, prin intermediul numitului C. H. O., camere din pensiunea deținută de acesta, și care a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată minoră, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 3 C., și nu pe cele ale infracțiunii de trafic de minori, faptă prevăzută de art. 13 al. 1-3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din L. 678/2001.

P. deciziei nr. XVI/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, criteriul de distincție între infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în art. 12 și, respectiv, în art. 13 din Legea nr. 678/2001 și aceea de proxenetism prevăzută în art. 329 din Codul penal constă în obiectul juridic generic diferit al acestor infracțiuni, adică în valoarea socială diferită protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi. În acest sens, în timp ce valoarea socială apărată prin textele art. 12 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 este dreptul la libertatea de voință și acțiune proprii fiecărei persoane, valoarea socială proteguită prin reglementarea infracțiunii de proxenetism în art. 329 din Codul penal rezidă tocmai în bunele moravuri din cadrul relațiilor de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.

Acest criteriu de distincție, în absența constrângerii, atrage încadrarea faptei de a îndemna ori înlesni practicarea prostituției sau de a trage foloase de pe urma acesteia în infracțiunea de proxenetism prevăzută în art. 329 alin. 1 din Codul penal, iar a faptei de a recruta o persoană pentru prostituție ori de a trafica persoane în acest scop în infracțiunea de proxenetism prevăzută la alin. 2 tezele I și II din același articol.

Evident, actele de recrutare, transportare, transferare, cazare sau de primire a unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitându-se de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută în art. 12 din Legea nr. 678/2001 și, respectiv, în art. 13 din aceeași lege dacă victimele sunt minori, în măsura în care asemenea fapte sunt săvârșite cu vinovăție sub forma intenției.

Același criteriu de distincție între cele două infracțiuni, în cazul când o persoană îndeamnă o altă persoană ori îi înlesnește să practice de bunăvoie prostituția sau trage foloase de pe urma acesteia, iar ulterior acționează asupra aceleiași persoane prin una dintre modalitățile specificate în cuprinsul art. 12 din Legea nr. 678/2001, impune să se rețină atât săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzute în art. 329 alin. 1 din Codul penal sau în art. 329 alin. 2 tezele I și II din Codul penal, după caz, cât și a infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută în art. 12 din Legea nr. 678/2001, în concurs real.

Așa cum am arătat în cele ce preced, din toate actele de la dosar, reiese cu prisosință că inculpatul nu a exercitat nici una din acțiunile ce intră în latura obiectivă a infracțiunii de trafic de minori. E. real că mama părții vătămate, vorbește la un moment dat în declarația sa despre faptul că a văzut-o pe partea vătămată cu urme de lovituri la gură, iar partea vătămată i-ar fi relatat că inculpatul a lovit-o, aceasta este o probă singulară, și nu se coroborează cu alte probe de la dosar, iar eventualele violențe exercitate de inculpat asupra părții vătămate se încadrează în așa numita violență domestică, atât de specifică mediului social din care provin atât inculpatul cât și partea vătămată, ambii fiind persoane cu un orizont educațional și cultural destul de redus, unde se obișnuiește adesea ca bărbatul să aplice femeii „corecții"; corporale. Deși o astfel de atitudine nu este deloc lăudabilă, nu ne poate determina însă să considerăm că în speța de față, violențele exercitate de către inculpat asupra părții vătămate ar fi fost determinante pentru ca aceasta să practice ori nu în continuare prostituția, în condițiile în care, așa cum am arătat, deși inculpatul a fost arestat începând cu luna aprilie 2011, partea vătămată a continuat să practice prostituția multe luni la rând.

Prin urmare, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. E. din infracțiunea de trafic de minor, prev. de art. 13 al.

1-3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din L. 678/2001, în infracțiunea de proxenetism prev. de art.

329 al. 3 C..

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatului C. E. din infracțiunea de trafic de minori în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 C., fiind evident că partea vătămată era minoră pe perioada infracțională, iar inculpatul cunoștea acest aspect.

S-a respins și cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de reprezentanta P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - S. T. C., în sensul aplicării art. 20 al. 2 din L. 678/2001, câtă vreme nu s-a reținut că fapta comisă de inculpat ar fi trafic de minori.

La individualizarea sancțiunii aplicabile inculpatului, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost judecat, gradul de pericol social al faptei, concretizat în perioada infracțională lungă, care a luat sfârșit numai prin intervenția organelor de urmărire penală, în faptul că partea vătămată era singura de pe urma căreia inculpatul beneficia. A luat în considerare faptul că partea vătămată avea o vârstă relativ fragedă, că inculpatul nu a realizat pericolul faptelor sale, negând nu numai caracterul penal al acestora dar și pe cel imoral. Desigur că instanța va ține seama și de sumele de bani de care inculpatul a beneficiat prin practicarea prostituției de către partea vătămată. Se va lua în considerare și faptul că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, dar și că acesta provine dintr-un mediu cu carențe în cea ce privește normele morale și valorile pe care trebuie să se structureze o viață de cuplu. De asemenea va avea în vedere și faptul că inculpatul și partea vătămată s-au căsătorit chiar după arestarea inculpatului, ceea ce înseamnă că pe cei doi îi lega sentimente de afecțiune puternică.

Sintetizând cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată la minimul prevăzut de lege, având convingerea că această pedeapsă reprezintă o bună premisă pentru reeducarea inculpatului, acesta putând să realizeze că bazele pe care a încercat să construiască relația sa cu partea vătămată este total lipsită de moralitate și de considerație pentru persoana acesteia. Deci s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art.

329 al. 3 C..

Ținând seama de faptul că inculpatul a fost reținut prin ordonanța procurorului începând cu data de (...), apoi a fost arestat preventiv pentru 29 de zile prin încheierea penală nr. 45/C/(...) a T.ui C., măsură prelungită prin încheierea penală nr. 51/C/(...) a T.ui C., iar ulterior măsura a fost verificată și menținută în condițiile legii, în temeiul art.

88 C. instanța a scăzut din durate pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) și până la zi.

În temeiul art. 350 al. 1 C. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul C. E., ținând seama de pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar genera punerea în libertate a inculpatului, în condițiile în care acesta nu a realizat gravitatea faptelor sale, având o viziune cu totul distorsionată despre modul în care poți obține venituri, părându-i-se firesc să își folosească iubita în acest scop.

În baza art. 329 al. 4 C. instanța a dispus confiscarea de la inculpat a unui autoturism marca BMW 316 I cu număr de circulație provizoriu CJ 0., an de fabricație

1994, serie șasiu WBACA71060FL64970, în valoarea de aproximativ 4.100 lei, sigilat cu sigiliul MI 35932, indisponibilizat în curtea B.C.C.O. C.-N., cu sediul în C.-N., Piața 1

Mai nr. 4-5, jud. C., autoturism care a fost dobândit de către inculpat în schimbul autoturismului marca Ford Fiesta cu nr. de înmatriculare (...), acesta fiind dobândit din bani obținuți din săvârșirea faptei, așa cum reiese din probele de la dosar.

Ridicând măsura sechestrului asigurator asupra celorlalte bunuri sechestrate prin actele mai sus amintite, câtă vreme au fost luate pentru asigurarea reparării acțiunii civile, în condițiile în care partea vătămată nu mai are pretenții civile față de inculpat, instanța va dispune restituirea lor după cum urmează:

- inculpatului C. E., un autoturism Citroen ZX, avariat, cu nr. de înmatriculare AF 688 KC, serie de sașiu V., în valoare de 820 lei, sigilat cu sigiliul MI 35932, indisponibilizat în curtea B.C.C.O. C.-N., cu sediul în C.-N., Piața 1 Mai nr.4-5, jud. C.,. Deoarece pentru acesta nu există dovada clară a obținerii lui din bani proveniți din practicarea prostituției de către partea vătămată;

- părții vătămate G. M. M., o combină muzicală marca Philips de culoare gri cu negru model FW-0100134 seria KQ010148013220 cu boxe și telecomandă în valoare de aproximativ 150 lei, aflată în custodia părții vătămate; un monitor LCD marca Benq de culoare gri cu negru seria ETB7711108SLO, tastatură PC marca A4TECH și mouse, toate în valoare de aproximativ 200 lei, aflate în custodia părții vătămate; un wofer marca HYRIA și două boxe în valoare de aproximativ 80 lei, aflate în custodia părții vătămate; un aspirator marca MAXWEL în valoare de aproximativ 80 lei, aflat în custodia părții vătămate; 3 covoare în valoare de aproximativ 270 lei, aflate în custodia părții vătămate G. M. M. A. bunuri au fost achiziționate din banii obținuți de partea vătămată din practicarea prostituției, astfel că ele trebuie restituite părții vătămate, neputând fi confiscate, în condițiile în care s-a dovedit că inculpatului i-a profitat exclusiv numai la achiziționarea autoturismului marca BMW, partea vătămată nu a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție.

În temeiul art. 109 al. 1 C. celelalte mijloace materiale de probă vor rămâne atașate la dosarul cauzei, după cum urmează:

- plicul nr. I, conținând un CD având numărul de ordine 3. conținând fișierele audio ale convorbirilor redate prin procesele verbale de la dosar, inscripționat I;

- plicul nr. II, conținând un CD conținând date puse la dispoziție de SC O. R.

SA, inscripționat II ;

- plicul nr. III, conținând 2 CD-uri ce cuprind datele obținute cu ocazia efectuării percheziției informatice, inscripționat III/1 și III/2;

- plicul nr. VI care conține prezervative.

Așa cum a arătat în considerentele ce preced, inculpata C. D. a locuit în perioada octombrie 2010 - aprilie 2011 în locuința în care locuia și fratele său, împreună cu partea vătămată, cei doi formând un cuplu, dar nu pentru a-l ajuta pe inculpat la supravegherea mai eficientă a părții vătămate, ci pentru a evita neplăcerile și costurile unei navete, la ore nepotrivite pe ruta C.-N. - C. T. D. cum reiese din probele de la dosar, inculpata C. D. nu a întreprins nici una din acțiunile specifice laturii obiective a infracțiunii de trafic de minori, în condițiile în care nu a racolat-o, nu a transportat-o, nu a găzduit-o pe partea vătămată, nu a constrâns-o în nici un fel la practicarea prostituției, nefiind afectată de activitatea inculpatei voința și capacitatea părții vătămate de a decide liber în privința propriei sorți.

Prin urmare s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în privința inculpatei C. D., sens în care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C. instanța o va achita pe inculpata C. D., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al.1, 2 și 3 din Legea 678/2001, deoarece faptei îi lipsește unul din elementele constitutive.

În drept, fapta inculpatei C. D., care în perioada iunie 2010 - aprilie 2011 și-a câștigat mijloacele de trai întreținând relații sexuale contracost cu diferiți bărbați pe care îi racola în zona Podului N, zona B. N. din C.-N., precum și telefonic, obținând în acest fel sume cuprinse între 150 și 500 lei pe zi, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de prostituție prev. de art. 328 C.

La dozarea pedepsei aplicabile pentru această infracțiune, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal pentru această infracțiune, de gradul de pericol social al faptei concretizat în perioada de timp nu foarte lungă pe parcursul căreia inculpata a obținut venituri ilicite prin acordarea unor servicii sexuale, în veniturile obținute în acest mod. Instanța va avea în vedre și datele referitoare la persoana inculpatei, care se află la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut comiterea faptei. Drept consecință instanța i-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare, apreciind că această sancțiune îi va atrage atenția inculpatei asupra consecințelor antisociale ale faptei sale.

În baza art. 71 al.1 C., pe durata executării pedepsei, instanța a interzis inculpatei exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

În temeiul art. 81 C. instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C., și anume acela de 3 ani, având în vedere că inculpata nu a mai fost condamnată penal, pedeapsa ce i s-a aplicat este închisoare mai mică de 3 ani, iar din faptul că inculpata s-a prezentat în fața instanței la toate termenele de judecată, se poate concluziona că pronunțarea pedepsei va constitui un temei solid pentru reeducarea inculpatei, nefiind necesară executarea acestei pedepse în regim de detenție.

În baza art. 359 C. s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prev. de art. 83 C..

În baza art. 71 al.5 C. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C..

În temeiul art. 189 C. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru partea vătămată în sumă de 150 lei, iar pentru apărătorul desemnat pentru inculpata C. D. în sumă de 300 lei, sume ce s-au avansat din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C., domnilor avocați M. B. și respectiv G. M.

În baza art. 191 al. 1 și 2 C. a fost obligat inculpatul C. E. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 6.000 lei, iar pe inculpata C. D. l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 2.000 lei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel DIICOT-S. T. C., inculpatul C. E. și inculpata C. D.

DIICOT-S. T. C. a criticat sentința penală atacată ca fiind nelegală sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. E. și respectiv netemeinică și nelegală sub aspectul achitării inculpatei C. D. pentru infracțiunea de trafic de minori, precum și a omisiunii confiscării speciale a sumei de 49.500 lei obținute prin săvârșirea infracțiunii de prostituție de către aceasta din urmă.

În motivarea apelului s-a arătat că fapta reținută în sarcina inculpatului C. E. a fost corect încadrată juridic prin actul de sesizare și că este probată comiterea de către inculpata C. D. a infracțiunii de trafic de minori. C. acceptând ca întemeiată existența unui dubiu cu privire la exercitarea de către inculpatul C. E. a unor violențe fizice și psihice asupra părții vătămate în scopul obligării acesteia la practicarea prostituției, soluția legală era aceea de schimbarea încadrării juridice a faptei din formă agravată prevăzută de art. 13 alin 2 din Legea nr. 678/2001 în forma simplă, de bază a infracțiunii de trafic de minori prev de art 13 alin 1 din Legea nr. 678/2001, care incriminează

„recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia";, solutia fiind în acord cu recursul în interesul legii dat în aplicarea dispozițiilor incriminatorii ale art. 329 Cod penal și ale art 12 și art 13 din Legea nr.

678/2001 privind procurarea și combaterea traficului de persoane în cuprinsul căruia se face distinctie intre persoane majore și persoane minore ca victime ale traficului de persoane, iar dispozițiile speciale au proăioritate față de cele generale prevăzute în codul penal.

În privința inculpatei C. D., se arată că deși actele comise de aceasta nu sunt identice cu cele prevăzute de textul de incriminare, actiunile sale au înlesnit practicarea prostitutiei de către victima minoră în folosul inculpatului C. E.

Față de ambii inculpati se invocă incidența art. 20 din Legea nr. 678/2001, considerându-se îndeplinite cerintele acestui text legal.

În final, se arată că inculpata C. D. a obtinut, în perioada iunie 2010 - aprilie 2011 potrivit propriilor sale declaratii venituri cuprinse între 150 și 500 lei/zi , impunându-se confiscarea de la acesta a sumei minime de 49.500 lei obținută de inculpată prin practicarea prostituției.

Inculpatul C. E. a criticat sentinta atacată ca fiind nelegală si netemenică și a solicitat desfiintarea acesteia si pronunțarea unei decizii prin care să se în principal, dispună achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în temeiul art. 10 lit. d C., iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.

În motivarea apelului s-a arătat că partea vătămată nu s-a prostituat datorită presiunilor ori îndemnurilor inculpatului, ci a fost atrasă de câștigurile mari astfel că a insistat și perseverat în continuarea actelor de prostituție, chiar și după arestarea inculpatului. D. au existat anumite forme de violență verbală și chiar fizică între cei doi, acestea sunt din categoria conviețuirii de cuplu și a geloziei și nu pot fi considerate acte de trafic de persoane, amenințările și diferitele forme de violență fizică față de partenerul de viață sunt acte destul de frecvent întâlnite. Relația dintre inculpat și partea vătămată este una de afecțiune puternică, drept urmare ei s-au și căsătorit pe parcursul procesului penal. O singură dată aceasta a apărut cu o vânătaie în zona bărbii, care într-adevăr s-ar fi putut produce prin cădere, însă în acest caz trebuie dat efect prezumției de nevinovăție.

Cu privire la motivul subsidiar se solicita aplicarea art. 20 al. 2 din Legea nr.

678/2001 au făcut denunțuri și au facilitat identificarea și tragerea la răspundere a unor persoane care au participat la săvârșirea unor infracțiuni aflate în legătură cu faptele comise de inculpat.

Inculpata C. D., a criticat la rândul său sentinta instanței de fond ca fiind netemeinică și a solicitat desfiintarea acesteia si pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate ca efect al retinerii dispozițiilor art.

20 din Legea nr. 678/2001.

În motivarea apelului s-a arătat că inculpata nu a înlesnit sau ajutat în nici o formă la săvârșirea vreunei fapte prevăzute de norma penală de către inculpatul C. E., nu a exercitat violențe sau vreo formă de supraveghere asupra părții vătămate cu care se afla într-o stare de prietenie și rudenie. Faptul că cei trei s-au înțeles ca în cazul în care ar fi fost vizitați de poliție să spună că partea vătămată este în vizită și că inculpata locuiește cu inculpatul nu are relevanță asupra participației inculpatei, iar acest ajutor inculpatei nu a fost indispensabil în săvârșirea faptelor.

Procedând la solutionarea apelurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că apelurile declarate în cauză sunt fondate urmând a fi admise potrivit art.379 pct. 1 lit. d C., iar sentinta atacată se va desființa în latura penală a cauzei si sub aspectul omisiunii aplicării măsurii de siguranță a confiscării speciale față de inculpata C. D., sentința penală nr. 491/(...) a T.ui C. urmând a fi desfiintată în aceste limite, pentru următoarele considerente:

Instanta de fond a efectuat o cercetare judecătorească extrem de laborioasă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, probe pe baza cărora a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea.

Raționamentul instanței de fond potrivit căruia există dubiu cu privire la exercitarea către inculpatul C. E. de violențe fizice și psihice asupra părții vătămate în vederea obligării sale la practicarea prostituției, este unul corect.

Astfel, din probele cauzei, în special din declarațiile inculpaților și ale părții vătămate, rezultă că inculpatul C. E. a început o relatie cu partea vătămată cu privire la care stia că este minoră, în prezent cei doi fiind căsătoriti. La scurt timp de la debutul relatiei, pe fondul dificultăților materiale întâmpinate de cei doi, partea vătămată a început să se prostitueze, activitatea acesteia fiind înlesnită de susnumitul inculpat prin asigurarea transportului în locurile frecventate de victimă, prin supravegherea telefonică, iar apoi prin punerea la dispoziție, prin intermediul numitului C. H. O., de camere din pensiunea deținută de acesta. T., susnumitul inculpat a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată minoră deoarece banii obtinuti de către aceasta erau folositi la achitarea chiriei pentru locuinta comună, pentru procurarea de alimente sau pentru jocuri mecanice.

Curtea consideră că probele invocate ca temei în dovedirea exercitării de violențe, fizice sau psihice, asupra părții vătămate nu pun în evidență, în mod indubitabil că victima a fost constrânsă în vreun mod să practice prostitutia, ci, mai degrabă, dovedesc scopul prevăzut de textul de incriminare si urmărit de inculpatul C. E., respectiv acela al exploatării victimei, relevantă fiind declaratia victimei dată în faza de urmărire penală unde aceasta arată că inculpatul era nemultumit atunci când nu câstiga mai multi bani. În ceea ce privește amenințarea cu incedierea sau cu lezionarea fizică, victima a arătat că inculpatul a încercat să o convingă „să se întoarcă la el";, fără a face vreo precizare că prin aceasta ar fi urmărit reluarea activității de prostituie, sintagma folosită conducând mai degrabă la concluzia că s-a încercat reluarea relației celor doi. S-a mai făcut referire la faptul că victima a fost văzută cu o urmă de lovitură, însă, deși s-a probat că inculpatul este cel care a lovit-o pe victimă, nu s-a dovedit indubitabil că scopul actului de agresiune a fost acela de a o determina pe această să practice prostitutia atâta timp cât martorul audiat sub altă identitate de "I. M. a arătat că ";E. (adică inculpatul) a bătut-o pe N. (victima) pentru că a stat prea mult la un client la cameră" (f. 97-98 d.u.p.).

Deși este întemeiată concluzia existenței unui dubiu cu privire la exercitarea de către inculpat a unor violențe fizice și psihice asupra părții vătămate în scopul obligării acesteia la practicarea prostituției, Curtea reține că actele comise de inculpat, respectiv acelea de transport, identificarea unor spații și punerea acestora la dispozitie, supravegherea si folosirea sumelor obținute din practicarea prostitutiei se circumscriu laturii obiective a infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 al. 1 din Legea

678/2001 în forma simplă, de bază care incriminează "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatări acestuia", Curtea urmând a dispune potrivit art. 334 C. schimbarea încadrării juridice pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. E. din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al.

1, 2 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din L. 678/2001 în cea de trafic de minori prev. și ped. de art. 13 al. 1 rap. la art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/1001.

E. adevărat că Codul penal, ca lege generală, incriminează în art. 329 al.3 fapta de proxenetism comisă în dauna unei victime minore, însă după apariția Legii 678/2001 care în art.13 incriminează fapte de trafic de minori, în forma simplă prevăzută de al. 1 și respectiv formele agravate reglementate de al.2 și al.3, prevederile art.329 al.3 C. nu- și mai găsesc practic incidența, conform principiului potrivit căruia specialul primează generalului (a se vedea decizia penală nr. 2550/11 mai 2004 a

ÎCCJ).

D. intrarea în vigoare a Legii 678/2001, singurele discuții se mai puteau purta doar în ce privește distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane (majore) prev. de art. 12 din Legea 678/2001 și infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 și al.2

C., care se referă la victime majore.

În acest sens, a și fost pronunțată D. nr. XVI/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție P. deciziei nr. XVI/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, criteriul de distincție între infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în art. 12 și, respectiv, în art. 13 din Legea nr. 678/2001 și aceea de proxenetism prevăzută în art. 329 din Codul penal constă în obiectul juridic generic diferit al acestor infracțiuni, adică în valoarea socială diferită protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi. În acest sens, în timp ce valoarea socială apărată prin textele art. 12 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 este dreptul la libertatea de voință și acțiune proprii fiecărei persoane, valoarea socială proteguită prin reglementarea infracțiunii de proxenetism în art. 329 din Codul penal rezidă tocmai în bunele moravuri din cadrul relațiilor de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.

Pe de altă parte, concluzionăm că atâta timp cât decizia în interesul legii arătată se referă explicit doar la infracțiunea de proxenetism săvârșită în dauna unor victime majore (art. 329 al. 1 și 2 C.) și la infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 din Legea 678/2001, aceste dispoziții nu pot fi extinse și la infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 din Legea 678/2001, nici la forma simplă, nici la formele calificate ale acestei infractiuni.

Astfel, apreciem că incriminarea din cuprinsul art.13 al.l din Legea 678/2001, precum și ale formelor calificate cuprinse în al.2 și al.3 din aceeași lege, nu este întâmplătoare și nici nu vine în contradicție cu interpretarea dată de instanța supremă în decizia în interesul legii la care am făcut referire, deoarece din dorința de a apăra în mod special dreptul la libertatea de voință și acțiune al persoanei minore și pornind de la prezumția că puterea de a discerne a minorului - derivată din experiența redusă de viață pe care o are - este mult diminuată față de cea a unei persoane majore, legiuitorul român a înțeles să incrimineze ca infracțiune de trafic de minori și acțiunile de recrutare, transportare, transferare, găzduire și primire a minorului în scopul exploatării sale (indiferent dacă exploatarea s-ar realiza prin obligarea la practicarea prostituției sau în oricare din celelalte moduri prevăzute de lege) executate de autor singur sau împreună cu alți participanți, dar obligatoriu fără folosirea de manopere dolosive (fraudă, înșelăciune, darea unor sume de bani) ori a unor mijloace de constrângere (amenințare, violență, răpire, abuz de autoritate) pentru că dacă ar fi folosite asemenea metode sau mijloace s-ar realiza elementele constitutive ale unor forme calificate ale infractiunii de trafic de minori, mai grav și mai aspru pedepsite, cum sunt cele prev. de art. 13 al.2 și al.3 din Legea 678/2001, și nicidecum nu s-ar pune problema săvârșirii doar a infracțiunii de proxenetism față de un minor prev. de art. 329 al.3 C. .

Prin prima prevederilor art.13 al. 1 din Legea 678/2001 rap.la art. 2 pct.l și 2 lit.c din aceeași lege, apreciem că dacă un autor recrutează o persoană minoră, fără a întrebuința constrângerea sau frauda, pentru practicarea de relații sexuale contracost, transportând-o și găzduind-o în acest scop, și însușindu-și în tot sau în parte câștigurile astfel obținute, comite infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 din Legea

678/2001, iar nu infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 al.3 C. deoarece aceste activități se circumscriu semnificației noțiunii de "exploatare a unei persoane" în modalitatea "alte forme de exploatare sexuală" prevăzută în teza ultimă a art.2 pct.2 lit.c din Legea 678/2001.

Așa fiind, în drept, fapta inculpatului C. E. care în perioada anilor 2008-2011 a îndemnat-o pe partea vătămată minoră să practice prostituția, i-a înlesnit acesteia practicarea prostituției, transportând-o la și de la locul în care aceasta își racola clienții, sau îi punea la dispoziție, prin intermediul numitului C. H. O., camere din pensiunea deținută de acesta, și care a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată minoră, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. și ped de art. 13 al. 1 rap. la art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/1001.

În ceea ce o privește pe inculpata C. D. Curtea retine că temeinic prima instanță a constat că aceasta nu a racolat-o, nu a transportat-o, nu a găzduit-o pe partea vătămată, nu a constrâns-o în nici un fel la practicarea prostituției si nici nu a beneficiat de vreun folos material de pe urma activitătii desfăsurate de victima.

Ceea ce s-a probat indubitabil, în acest sens fiind chiar și propriile sale declaratii, este faptul că inculpata C. D. a locuit în perioada octombrie 2010 - aprilie

2011 în locuința închiriată de inculpatul C. E. și partea vătămată, scopul fiind pe de o parte, de a evita neplăcerile și costurile unei navete, la ore nepotrivite pe ruta C.-N. - C. T., dar si acela ca la un eventual control al politiei, să ascundă natura adevăratei activități și prezente în locuintă a victimei, inculpata cunoscând că partea vătămată este minoră și că practică prostitutia la îndemnul și în folosul inculpatului C. E.

T., inculpata l-a sprijinit pe inculpatul C. E. în actele de supraveghere fiind cea care îl informa uneori asupra locului unde se afla victima sau dacă este cu un client.

Faptul că inculpata și victima se deplasau uneori împreună cu același mijloc de transport nu poate conduce automat la concluzia că inculpata a transportat pe partea vătămată, argumentul acesteia potrivit căruia încercau să diminueze costurile deplasării fiind unul pertinent atâta timp cât ambele obișnuiau să practice prostituția în aceleași locuri. De asemenea, demersul acesteia de a se deplasa în satul victimei pentru a o convinge să se întoarcă la inculpat nu s-a probat a fi unul prin care s-a urmărit realizarea scopului prevăzut de lege și nici caracterizat prin violenta sau altă formă de constrângere, ci mai degrabă a fost unul de a media relatia afectiva dintre inculpat si partea vătămată, dovadă fiind faptul că aceasta nu a avut nevoie de timp pentru a o convinge pe victimă, iar aceasta s-a manifestat afectiv în momentul revederii cu inculpatul.

Așa fiind, Curtea concluzionează că activitatea susnumitei inculpate care, cu intenție, a acordat sprijin de felul celui arătat inculpatului C. E. în comiterea infractiunii de trafic de minori, se circumscrie infracțiunii de complicitate la infracțiunea de trafic de minori prev. și ped de art. 13 al. 1 rap. la art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/1001, urmând ca în baza art. 334 C.proc.pen a se dispune schimbarea încadrării juridice din infractiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.

Vinovăția inculpatilor pentru aceaste fapte fiind dovedită, Curtea urmează a aplica acestora câte o pedeapsă constând în închisoarea la individualizarea cărora se va tine seama de dispozitiile art. 72 C., potrivit cărora la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii, duratei si modalitătii de executare, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

În speta nu poate fi ignorat faptul că inculpatii au derulat activitatea infractională pe parcursul unui interval lung de timp și că au inteles să-si procure mijloacele de subzistenta din comiterea acestui gen de fapte. Pe de altă parte, inculpatii au avut o poziție sinceră, recunoscând în esenta infractiunile astfel cum au fost retinute de către Curte, au colaborat în toate fazele procesului penal, nu posedă antecedente penale si au manifestat regret.

A. din urmă aspecte conduc Curtea la concluzia retinerii fată de inculpati, în raport de toate faptele retinute în sarcina lor, a circumstantei atenunate prev. de art. 74 lit. c C. deoarece împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptelor în ansamblu si caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana inculpatilor încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Așa fiind, Curtea va aplica inculpatului C. E. o pedeapsă de 4 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și e C. după executarea pedepsei închisorii pentru comiterea infractiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din L. 678/2001, iar inculpatei C. D. pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de prostitutie prev. de art. 328 C. si 2 (doi) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de complictate la trafic de minori prev. și ped. de art. 13 al.

1 rap. la art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/1001, considerând că prin aceste sanctiuni se acordă suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise și de totalității urmărilor acestora, pedepsele fiind juste și proporționale, asigurându-se atât exemplaritatea, cât și finalitatea acestora, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.

Desi s-a solicitat retinerea dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 678/2001 fată de ambii inculpatii, Curtea constată că denunturile acestora nu îndeplinesc cerintele pentru a se retine beneficial textului de lege mentionat, activitatea persoanelor indicate de către acestia fiind cunoscută organelor în drept.

Deoarece infractiunile retinute în sarcina inculaptei C. D. au fost comise în concurs real, înainte de a interveni o hotărâre definitivă pentru vreuna dintre acestea, în baza art. 33, 34 C. se vor contopi cele două pedepse si se va dispune executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 al.1 C. se va interzice inculpatului C. E. pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b și e C., iar inculpatei C. D. se va interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b C.

Curtea observă că în ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Totusi, prin D. nr.74/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, Curtea reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatilor duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) C. si a dreptului de a ocupa functii implicând exercitiul autoritătii de stat prev. de art. 64 lit. b C., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică si probitate morala, motive pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpatilor.

În cauză inculpatul C. E. a probat absenta unor reguli elementare de conduită si moralitate si a ignorat în totalitate că prin activitatea sa dezvoltarea psihică si fizică a victimei minore este grav afectată, ceea ce conduce la concluzia că nu poate avea aptitudinea morală de a se ocupa de cresterea si educarea unor copii astfel că interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. e C. este deplin justificată.

Cu privire la modalitatea de executare a pedespelor aplicate inculpatilor Curtea apreciază că scopul prevăzut de art. 52 C. poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora astfel că fată de inculpatul C. E. se va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei potrivit art. 86/1 C. pe durata termenului de încercare 6 ani, iar fata de inculpata C. D. se va dispune suspendarea conditionată a executării pedepsei potrivit art. 81 C. pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În baza art. 86/3 al. 1 C. se va dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul C. E. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) sa se prezinte lunar,în ultima zi lucrătoare a lunii, la S. de P. de pe lângă

Tribunalul Cluj căruia i se încredințează supravegherea inculpatului; b) sa anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) sa comunice și sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

P. art. 71 al. ultim C. pe durata termenelor de încercare se va suspenda executarea pedepselor accesorii stabilite în sarcina fiecărui inculpat.

În baza art. 359 C. se va pune în vedere inculpatului C. E. dispozițiile art. 86/4 C., iar inculpatei C. D. dispozitiile art. 83 C. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării executării pedepselor aplicate celor doi inculpati.

În temeiul art. 88 C. se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului C. E. timpul reținerii și aretării preventive începând cu data de (...) și până la zi si se va dispune punerea de îndată în libertate a acestuia dacă nu este arestat în altă cauză.

Curtea mai retine că, potrivit propriilor declaratii, inculpata C. D. prin practicarea prostituției în perioada iunie 2010 - aprilie 2011 (11 luni x 30 de zile = 3.) a obținut venituri cuprinse între 150 și 500 lei/zi (330 x 150 = 49.500 lei).

În consecință, în temeiul 19 din Legea nr.678/2001 se va dispune confiscarea de la inculpată a sumei arătate, fiind dobândită prin infractiune.

Vor fi mentinute restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Inculpatilor si părtii vătămate li s-au asigurat asistenta juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C. se va stabili în favoarea BCAJ C. suma totală de 650 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu ce se va avansa din FMJ.

În baza art. 192 al. 3 C. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - S. T. C. și inculpații C. E. si C. D. împotriva sentinței penale nr. 491/(...) a T.ui C. pe care o desființează în latura penală a cauzei si sub aspectul omisiunii aplicării măsurii de siguranță a confiscării speciale față de inculpata C. D.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite: Condamnă pe inculpații:

1. C. E., fiul lui D. și M., născut la data de (...), în C.-N., jud. C., cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, fără antecedente penale, dom. în com. A., str. Avram I. nr.19, ap.2, jud.C., cu reședința în C.-N., str. Luceafărului nr.11, ap. 7, jud. C., CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. de art. 13 al. 1 rap. la art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/1001, cu aplic. art. 74 lit. c C., art. 76 lit. b C. prin schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. E. din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din L.

678/2001 la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și e C. după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 al.1 C. interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b și e C., respectiv drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator.

P. art. 86/1 C. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.

În baza art. 86/3 al. 1 C. dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul

C. E. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) sa se prezinte lunar,în ultima zi lucrătoare a lunii, la S. de P. de pe lângă

P. art. 71 al. ultim C. pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepselor accesorii.

P. art. 359 C. pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 86/4 C. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 88 C. scade din durata pedepsei aplicate inculpatului C. E. timpul reținerii și aretării preventive începând cu data de (...) și până la zi.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C. E. dacă nu este arestat în altă cauză.

2. C. D., fiica lui D. și M., născută la (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, studii

8, clase necăsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale, dom. în com. Baciu, sat

S. N. nr.56, jud. C., fără forme legale în T., str. C. nr.62, jud. C., CNP 2.,

- 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție prev. de art.

328 C., cu aplic. art. 74 lit. c C., art. 76 lit. e C.;

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de complictate la trafic de minori prev. și ped. de art. 13 al. 1 rap. la art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/1001, cu aplic. art. 74 lit. c C., art. 76 lit. b C. prin schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpata C. D. din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.

P. art. 33, 34 lit. a C. contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 71 al.1 C. pe durata executării pedepsei, interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b C., respectiv drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 81 C. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În baza art. 359 C. pune în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 C. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

P. art. 71 al. ultim C. pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepselor accesorii.

Dispune confiscarea de la inculpata C. D. a sunei de 49500 lei dobândită prin comiterea infractiunii de prostitutie.

Mentine restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Stabilește în favoarea BCAJ C. suma totală de 650 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu ce se va avansa din FMJ.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpata C. D. și de la comunicare cu inculpatul C. E. și partea vătămată G. (în prezent C.) M. M.

Pronunțată în ședința publică din 05 aprilie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I. M. L. H.

GREFIER, M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond. L.-A. C.

← Decizia penală nr. 1548/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 467/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 69/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 69/2012, Curtea de Apel Cluj