Decizia penală nr. 1564/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR. 1564/R/2012
Ședința publică din 6 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. V. A., judecător JUDECĂTORI: L. H.
M. Ș.
GREFIER: M. N.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A., S. T. C., reprezentat prin
PROCUROR -. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata D. C. împotriva încheierii penale din 29 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., inculpata fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul M. P. - D. N. A. - S. T. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art.215 alin.1, 2 și 5 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art.290 alin.1 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art.288 alin.1 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., uz de fals în formă continuată, prev de art.291 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., și spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 alin.1 lit.b și c din Legea 656/2002 republicată, cu aplicarea art.41 alin. 2 C., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.pen, cauza având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata în stare de arest, asistată de apărătorii aleși, avocat A. I. I. și I. C., din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatei, avocat A. I. I. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpată, cu consecința punerii acesteia în stare de libertate. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării inculpatei de a nu părăsi localitatea sau țara.
În cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, considerând că nu se mai impune menținerea acestei măsuri. De la momentul luării acestei măsuri au trecut aproximativ 4 luni de zile, timp în care s-a derulat urmărirea penală, inculpata recunoscând faptele reținute în sarcina sa. Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică se arată că inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor, acesta în momentul de față nu mai există, iar cu privire la periculozitatea faptelor reținute în sarcina acesteia, solicită a se avea în vedere că este vorba de un pericol abstract pentru ordinea publică și nu unul concret.
În continuare se mai arată de apărătorul ales al inculpatei că, aceasta dorește să pună la dispoziția părților vătămate toate bunurile și averea ei pentru recuperarea prejudiciului. Lăsarea inculpatei în stare de libertate ar putea asigura încheierea tranzacției, motivat de faptul că aceasta cunoaște numărul proprietăților, locul acestora, fiind vorba și de locuri de parcare, case și apartamente.
I. se bucură de sprijinul necondiționat al familiei sale, care au grijă în prezent de fetița ei și care i-ar asigura și o locuință până la finalizarea procesului.
Apărătorul ales al inculpatei, avocat I. C. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpată, cu consecința punerii acesteia în stare de libertate. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării inculpatei de a nu părăsi localitatea sau țara.
În continuare se arată că, din probele de la dosarul cauzei nu rezultă nici un fel de probă din care să reiasă că inculpata pusă în libertate, s-ar sustrage desfășurării procesului penal. Într-adevăr prejudiciul cauzat de inculpată este mare, însă există cauze în care prejudiciul este și mai mare, dar cu toate acestea inculpații sunt cercetați în stare de libertate. I. dorește recuperarea prejudiciului iar în momentul de față tranzacția este în curs de finalizare.De la momentul luării măsurii preventive față de inculpată pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat. I. nu dorește să se sustragă de la judecarea cauzei sau să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, ci dorește să ajute la recuperarea prejudiciului cauzat.
Se mai solicită a se avea în vedere că inculpata este mama unei fetițe în vârstă de
2 ani, care are nevoie de îngrijirea și ocrotirea mamei sale.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpată ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În cauză, există temeiul de arestare prevăzut de art 148 lit f Cod procedură penală în sensul că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise de inculpată este mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acest pericol rezultând din gradul de pericol social concret, foarte ridicat al faptelor comise, din numărul mare de acte materiale, modul și împrejurările în care acestea au fost săvârșite, perioada lungă de timp și în mod continuat, prin efectuarea a nu mai puțin de
155 operațiuni frauduloase de transfer bancar și falsificarea unui număr impresionant de ordine de plată.
I. nu posedă antecedente penale, a recunoscut activitatea infracțională reținută în sarcina ei și și-a manifestat disponibilitatea de a contribui la recuperarea prejudiciului cauzat părților civile, însă aceste împrejurări nu pot constitui argumente suficiente pentru lăsarea ei în libertate sau luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, în raport cu condițiile concrete ale comiterii faptelor, amploarea deosebită a activității infracționale desfășurată de inculpată și consecințele produse.
În final, se apreciază de reprezentantul parchetului că se justifică și se impune în continuare privarea de libertate a inculpatei, pentru buna derulare a procesului penal.
I. D. C. având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut faptele reținute în sarcina sa. Mai arată că, dorește să aducă la zi contabilitatea firmei și să predea baza de date. D. recuperarea prejudiciului, găsind clienți pentru cumpărarea apartamentelor, în număr de
36, din care 4 imobile sunt în C. iar restul se află în localitatea F.
Este dispusă să facă tot ce îi stă în putere în vederea recuperării prejudiciului cauzat. D. să pună la punct actele contabile de care s-a ocupat și pentru alte societăți pentru a nu se ajunge în situația de a se face reconstituiri.
C U R T E A :
Prin încheierea penală din 29 octombrie 2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...)/a1, în baza art.300/1 alin.1 și 3 C. s-a menținut starea de arest a inculpatei
D. C., fiica lui I. și A., născută la data de (...) în C.-N., jud. C., CNP 2., deținută în prezent
în Arestul I.P.J. C..Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul M. P. - D. N. A. - S. T. C., înregistrat la instanță la data de (...), sub număr unic de dosar (...), a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata D. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, prev. de art.215 alin.1, 2 și 5 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art.290 alin.1 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art.288 alin.1 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C., uz de fals în formă continuată, prev. de art.291 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C. și spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 alin.1 lit.b și c din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 C., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, prin actul de sesizare a instanței, în esență că, în perioada ianuarie 2011 - iulie 2012, inculpata D. C. a îndeplinit în cadrul Agenției de D. R. N.-V. - D. E. funcția de contabil. La data de (...), inculpata a fost angajată cu contract de muncă și la S. „. R. pentru C., E. și T. T."; S. C., îndeplinind funcția de „. economist în gestiune economică"; (contabil). La S. „. S. susnumita a îndeplinit și funcția de „. financiar
„Reform T.";- proiect finanțat din POSDRU.
I. nu avea drept de dispoziție și/sau administrare asupra fondurilor financiare aparținând ADR N.-V. sau S. „. S.
I. D. C. și soțul acesteia, inculpatul N. V., sunt asociați și administratori la S. „. S., având ca principal obiect de activitate „. și alte activități de servire a băuturilor";.
Profitând de faptul că, în calitate de angajată a ADR N. - V. și S. „. S., avea dreptul de a depune instrumente de plată la B. T. și la T. și de a ridica extrase de cont, precum și faptul că în funcțiile pe care le îndeplinea la unitățile mai susmenționate completa ordinele de plată, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada septembrie 2009 - iulie 2012, cu complicitatea soțului său, inculpatul N. V., a falsificat ordinele de plată, atât prin inserarea de mențiuni care nu aveau la bază existența unor raporturi de natură contractuală, cât și prin falsificarea semnăturii directorului general și directorului economic din cadrul ADR N.-V. sau a directorului general în cazul S. „. S., instrumente de plată pe care le-a prezentat la B. T. - S. C.-N. și T. mun. C.-N., inducând în eroare reprezentanții celor două instituții, determinându -i să procedeze la transferul unor sume de bani în contul S. „. S.
De asemenea, tot prin aceleași mijloace frauduloase, i-a determinat pe reprezentanții T. mun. C.-N. să dispună transferul din contul ADR N. V. în contul S. „. S. a unor sume de bani, deși nu exista o obligație c ontractuală sau de altă natură între cele două unități. Suma astfel transferată în contul S. „. S. a fost utilizată de inculpata D. C. pentru a fi transferată în mod ilegal în contul S. „. S..
Totodată, inculpata D. C. a falsificat în perioada în cauză toate extrasele de cont, atât cele de la B. T. cât și de la T. mun. C.-N., pe care le-a depus în contabilitatea ADR N.-V. și S. „. S. pentru a nu se putea observa transferul banilor de la ADR N.-V. către S.
„. S. și către S. „. S., respectiv de la S. „. S. către S. „. S.
Astfel, în perioada septembrie 2009 - iulie 2012, suma virată de către inculpată, în mod nelegal, din conturile ADR N. -V., este de 7.247.797, 37 lei către S. „. S., respectiv de 2.620.675, 36 lei către S. „. S.. Din contul S. „IRCETT S. inculpata a virat în baza unor documente false, în contul S. „V."; S., suma de 4.289.406, 94 lei (din care suma de 1.668.731, 58 lei din surse proprii ale S. „. S., iar suma de 2.620.675, 36 lei din banii proveniți din conturile ADR N.-V.). Astfel, în total, s-a stabilit că inculpata D. C. a transferat, utilizând mijloace frauduloase, din conturile ADR N. -V. și S. „. S. suma de
11.537.204, 31 lei în contul S. „. S. T.ul acestei sume s-a realizat prin falsificarea unui număr de 155 ordine de plată. Totodată, pentru a ascunde originea ilicită a transferurilor de bani în contul S. „. S., inculpata D. C., în calitate de administrator al S. „. S. a emis facturi care reflectau operațiuni comerciale fictive pentru fiecare transfer în contul S. „. S., operațiuni pe care le-a înregistrat în contabilitatea acestei societăți comerciale.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei, la primirea dosarului, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpata D. C., respectiv, în primul rând, cele prev. de art.143 C., în sensul că există indicii temeinice și chiar probe (și anume declarațiile inculpatei D. C., declarațiile inculpatului N. V., declarația lui M. E., reprezentantul ADR N.-V., declarațiile martorilor audiați în cauză, procesul-verbal de percheziție la sediul S. „. S., extrasele de cont pe perioada ianuarie 2011 - iulie 2012, ale S. „. S. de la B. T., S. C.-N., extrasele de cont ale ADR N.-V., de la B. T., S. C.-N., extrasele de cont ale S. „. S. de la B. T., S. C.-N., extrasele de cont ale ADR N.-V. de la T. mun. C.-N., extrasele de cont ale Băncii T. și ale T. mun. C.-N. și ordinele de plată falsificate, care au fost depuse în contabilitatea ADR N.- V., extrasele de cont ale Băncii T. și ordinele de plată falsificate care au fost depuse în contabilitatea S. „. S., procesul-verbal întocmit de ofițerii de poliție referitor la cuantumul sumelor de bani evidențiate în extrasele de cont, raportul de constatare contabilă, procesul-verbal de percheziție informatică, raportul de constatare tehnico-științifică informatică, procesul-verbal de percheziție domiciliară, raportul de constatare tehnico- științifică criminalistică, raportul de expertiză tehnico-științifică criminalistică, contractele de vânzare-cumpărare și antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de inculpata D. C. și inculpatul N. V. în nume personal, cât și în numele S. „. S. etc.) că s-au comis faptele prevăzute de legea penală sus-menționate, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că faptele au fost comise de către inculpată.
De asemenea, în al doilea rând, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise de inculpată este mai mare de 4 ani (chiar închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii de înșelăciune în formă continuată reținută în sarcina inculpatei) și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acest pericol rezultând din gradul de pericol social concret, foarte ridicat, al faptelor comise, din numărul mare, modul și împrejurările în care acestea au fost săvârșite (pe o lungă perioadă de timp și în mod continuat, prin efectuarea a nu mai puțin de 155 de operațiuni frauduloase de transfer bancar și falsificarea unui număr impresionant de ordine de plată, extrase de cont și alte înscrisuri), din prejudiciul cauzat de peste 11.000.000 lei, din consecințele faptei asupra instituției în cadrul căreia a font angajată aceasta, în măsură să conducă la o serioasă destabilizare economică, dar și consecințele asupra celorlalți angajați, parte din sumele virate în mod fraudulos din conturile ADR N.-V. trebuind să fie destinate plății contribuției la CAS pentru aceștia, precum și din perseverență infracțională deosebită de care a dat dovadă inculpata, raportat la intervalul de timp mare pe care a desfășurat activitatea infracțională, la numărul înscrisurilor falsificate pentru atingerea scopului infracțional și la amploarea acestei activități pe care inculpata nu a înțeles să o întrerupă nici în momentul când a aflat că la nivelul conducerii ADR N.-V. s-au sesizat nereguli la compartimentul contabilitate, în iulie
2012, ulterior acestui moment inculpata mai efectuând un virament fraudulos în contul firmei S. „. S., de circa 150.000 lei (condiții în care este evident că cercetarea în starea de libertate a inculpatei ar crea o stare de insecuritate socială, respectiv de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat, putând constitui chiar o încurajare pentru alte persoane de a comite fapte similare, văzând lipsa de fermitate a organelor judiciare).
Este adevărat că inculpata nu posedă antecedente penale, a recunoscut activitatea infracțională reținută în sarcina ei și și-a manifestat disponibilitatea de a contribui la recuperarea prejudiciului cauzat părților civile (starea de detenție în care se află inculpata neputând reprezenta o piedică de neînlăturat în acest demers), însă aceste împrejurări nu pot constitui argumente suficiente pentru lăsarea ei în libertate sau luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, în raport cu condițiile concrete ale comiterii faptelor, numărul mare al acestora, amploarea deosebită a activității infracționale desfășurată de inculpată și consecințele produse.
Toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatei, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art.3001 alin.1 și 3 C. tribunalul a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata D. C., criticând solutia atacată ca fiind netemeinică si nelegală si a solicitat casarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv cu consecinta punerii de îndată în libertate, iar în subsidiar înlocuirea arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate.
În motivarea recursului inculpata a arătat, în esentă, că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, că de la momentul luării acestei măsuri au trecut aproximativ 4 luni de zile si că urmărirea penală este finalizată si că nu există la pericol concret pentru ordinea publică prin punerea sa în liberate si nici probe că s-ar sustrage de la judecată atâta timp cât a recunoscut săvârșirea faptelor si că aceasta dorește să facă toate demersurile juridice pentru recuperarea prejudiciului.
I. a mai arătat că se bucură de sprijinul necondiționat al familiei sale care i-ar asigura și o locuință până la finalizarea procesului si că este mama unei fetițe în vârstă de
2 ani,
Procedand la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrarilor dosarului, Curtea constata urmatoarele:
Prin rezoluția cu numărul 1., din data de (...), a Direcției Naționale A. - S. T. C., s-a început urmărirea penală față de D. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1,2, 5 C. cu aplic. art. 41 alin. 2 C., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 alin. 1 C. cu aplic art. 41 alin.
2 C., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. 1 C. rap. la art. 41 alin. 2 C., uz de fals prev. de art. 291 C. cu aplic. art. 41 alin. 2 C., spălare de bani în formă continuată prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C., toate cu aplic. art. 33 lit.a C.
Prin ordonanta nr. 1. din data de (...) a DNA -S. T. C. s-a dispus reținerea pentru 24 ore a inculpatei D. C. (f. 143-145 vol.I dos.u.p.), iar prin încheierea penală nr. 94/C/(...) a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1117/R/(...) a Curtii de A. C., s-a dispus arestarea susnumitei pe o perioada de 29 zile începând cu data de (...) (f. 156-157 vol.I dos.u.p.).
Ca temei al arestării s-a retinu cazul prev. de art. 148 lit. f C.
Sub aspectul stării de fapt, s-a reținut că în perioada septembrie 2009 - iulie 2012, în calitate de angajată a ADR N. - V. și S. „. S., în baza unei rezoluții infracționale unice, cu complicitatea soțului său, inculpatul N. V., inculpata recurentă ar fi falsificat 155 ordine de plată, atât prin inserarea de mențiuni care nu aveau la bază existența unor raporturi de natură contractuală, cât și prin falsificarea semnăturii directorului general și directorului economic din cadrul ADR N.-V. sau a directorului general în cazul S. „. S., instrumente de plată pe care le-a prezentat la B. T. - S. C.-N. și T. mun. C.-N., inducând în eroare reprezentanții celor două instituții, determinându -i să procedeze la transferul unor sume de bani în contul S. „. S. sau în contul S. „. S. (deși nu exista o obligație contractuală sau de altă natură între cele două unități), după care suma astfel transferată în contul S. „. S. a fost utilizată de inculpata D. C. pentru a fi transferată în mod ilegal în contul S. „. S..
Totodată, inculpata D. C. ar fi falsificat în perioada în cauză toate extrasele de cont, atât cele de la B. T. cât și de la T. mun. C.-N., pe care le-ar fi depus în contabilitatea ADR N.-V. și S. „. S. pentru a nu se putea observa transferul banilor de la ADR N.-V. către S. „. S. și către S. „. S., respectiv de la S. „. S. către S. „. S. Pentru a ascunde originea ilicită a transferurilor de bani în contul S. „. S., inculpata D. C., în calitate de administrator al S. „. S. a emis facturi care reflectau operațiuni comerciale fictive pentru fiecare transfer în contul S. „. S., operațiuni pe care le-a înregistrat în contabilitatea acestei societăți comerciale.
S-a stabilit că inculpata D. C. a transferat, utilizând mijloace frauduloase, din conturile ADR N.-V. și S. „. S. suma de 11.537.204, 31 lei în contul S. „. S.
Ulterior această măsură a fost prelungită succesiv, constatându-se subzistența temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestului preventive, iar la data de (...) a fost sesizată instanța de judecată prin R. nr. 1. din (...) a DNA- S. T. C..
Potrivit art. 300/1 C. după înregistrarea dosarului, instanța investită cu soluționarea acestuia, are obligația de a proceda la verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv dispuse anterior, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de recurentă, respectiv cele prev. de art.143 C., în sensul că există indicii și chiar probe în sensul că s -au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpată.
Fără a reitera ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală (dintre care relevante sunt extrasele de cont, rapoartele contabile si cele de constatare tehnico-stiintifică) ne vom limita la sublinierea faptului că la acest moment procesual, aceste probe sunt relevante în sensul conturării presupunerii rezonabile că inculpata ar putea fi autoarea faptelor care i se impută.
Este real faptul că inculpata a recunoscut integral comiterea faptelor, că nu are antecedente penale si si-a exprimat disponibilitatea recuperării prejudiciului, însă atât timp cât cercetarea judecătorească nu a fost declanșată, nu se poate susține că indiciile temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpata ar putea fi autorea faptelor deduse judecății ar fi fost înlăturate. Sub acest aspect, Curtea reamintește jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la S., în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.
Prin prisma hotărârilor Contrada contra Italiei din 24 august 1998; Labita contra Italiei din 6 aprilie 2004; Calleja contra Maltei din 7 aprilie 2005, în prezenta cauză s-a dovedit că persistența în timp a motivelor plauzibile că inculpata este bănuită de comiterea unor infracțiuni, este o condiție pentru menținerea detenției.
Desigur că stabilirea vinovăției inculpatei urmează a se face numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C. care justifică menținerea măsurii arestării preventive luată față de aceasta (cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK).
Totodată, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatei nu s-au schimbat și impun în continuare privarea sa de libertate, apreciind că liberă fiind ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, precum și de persoana și conduita inculpatei.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, cât și din activitatea infracțională desfășurată de aceasta.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp.
In acest context, nu poate fi omis faptul ca inculpata este suspicionată de comiterea în mod continuat a unui numar ridicat de acte si fapte (155 de operațiuni frauduloase de transfer bancar și falsificarea unui număr impresionant de ordine de plată, extrase de cont și alte înscrisuri), pe durata unui interval lung de timp, cauzând un prejudiciu impresionant de peste 11.000.000 lei, dar si din consecințele faptelor asupra instituției în cadrul căreia a font angajată aceasta (existând riscul blocării activitătii) și asupra celorlalți angajați (cărora nu li s-a virat contribuția la CAS) si, din această perspectivă, susnumita prezintă un pericol criminogen ridicat, raportat la urmările greu de reparat. În acest context, sentimentul de revoltă în rândul societății este remarcat de amploarea unor asemenea fapte în rândul comunității, ceea ce impune o reacție fermă a autorităților judiciare competente ca o necesitate stringentă.
Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpată, ținând cont de rezonanța acestora în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică menținerea arestării preventive, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură neprivativă de libertate.
În speța de față, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei este justificată si prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor. Acest interes este motivat în primul rând de gradul de pericol social deosebit de ridicat a faptelor presupuse a fi comise și a contribuției bine conturate a inculpatei la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Curtea reține că durata procedurii nu poate constitui temei pentru a justifica diluarea sau chiar dispariția pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatei deoarece acest pericol nu poate fi disociat de gravitatea faptelor și natura infracțiunilor presupus a fi comise.
Referitor la termenul rezonabil al detenției, Curtea observă că potrivit jurisprudenței CEDO "criteriile după care se apreciează termenul rezonabil al unei proceduri penale";, sunt similare cu cele referitoare și la procedurile din materie civilă, adică: complexitatea cauzei, comportamentul inculpatului și comportamentul autorităților competente.(decizia CEDO din 31 martie 1998 paragraf 97 citat de C. B.).
De asemenea, persistența unei suspiciuni rezonabile că persoana arestată a comis o infracțiune este o condiție sine qua non pentru legalitatea menținerii stării de detenție.
Aplicând aceste criterii la speța de față, durata arestării preventive a inculpatei este justificată din perspectiva exigențelor art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta nefiind excesivă. Este de remarcat că urmărirea penală a necesitat mai mult timp datorită complexității cauzei. În aceste condiții, este evident că autoritățile naționale au arătat o diligență specială în conducerea procedurilor, neputându- li-se imputa nimic.
Față de circumstanțele personale ale inculpatei, Curtea reține, în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de C. și Justiție, că vârsta, comportamentul anterior, studiile sau situatie familială nu diminuează cu nimic pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a acesteia.
Aplicând la speța de față nu numai principiile mai sus enunțate, ci și acela potrivit căruia libertatea persoanei este regula iar excepția o constituie privarea de libertate, Curtea concluzionează că în mod corect instanța de fond a considerat că menținerea inculpatei în stare de arest preventiv, cel puțin în acest moment procesual, nu afectează dreptul acesteia la un proces echitabil și la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, nefiind încălcat nici principiul prezumției de nevinovăție de care aceștia beneficiază.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauza, iar incheierea atacata se va mentine in totalitate ca fiind legala si temeinica.
În temeiul art. 192 al. 2 C. se va dispune obligarea pe inculpatei la plata sumei de
300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata D. C. împotriva încheierii penale f.nr. din 29 octombrie 2012 a Tribunalului C..
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 6 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. Ș. M.
GREFIER, M. N.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...) Jud.fond. M. L.
| ← Decizia penală nr. 1233/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 2/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
