Decizia penală nr. 1569/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1569/R/2012

Ședința publică din 07 noiembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. C. M., judecător JUDECĂTORI : M. B.

: A. D. L. GREFIER : L. A. S.

Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații L. Ș. și D. I. împotriva sentinței penale nr. 318 din 12 septembrie 2012 pronunțată de

Judecătoria Zalău, ambii trimiși în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă

Judecătoria Zalău pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj în formă calificată prev. de art. 42 alin. 1 lit. a1 și alin. 2 lit. a din L. nr. 407/2006 republicată.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă pentru inculpatul L. Ș. avocat R. C. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat L. K., cu delegații la dosar ( f. 14, 18 ), pentru inculpatul D. I. apărător desemnat din oficiu, avocat M. M. R., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 12 ) și, respectiv pentru ambii inculpați se prezintă apărător ales, avocat D. A., fără delegație, lipsă fiind inculpații L. Ș. și D. I., precum și partea civilă A. S.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Apărătorii din oficiu solicită acordarea onorariilor parțiale din FMJ pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Curtea constată încetate mandatele apărătorilor din oficiu, urmând a se pronunța prin hotărâre asupra onorariilor solicitate.

Apărătorul ales al inculpaților, avocat D. A. depune la dosar un memoriu cu privire la motivele de recurs.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul ales al inculpaților D. A. solicită, în temeiul art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 3859 alin. 1 pct. 12 Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpaților în temeiul art. 10 lit. d raportat la art. 11 pct. 2 lit a Cod procedură penală.

Susține că, având în vedere că inculpații au solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate prev. de art. 3201 Cod procedură penală instanța a luat o scurtă declarație fără a asculta inculpații cu privire la fapta săvârșită. A., solicită a se observa că inculpații nu au dat nicio declarație olografă în cursul urmăririi penale, cu precizarea că există două declarații, una consemnată de organul de urmărire penală și, respectiv, cea de-a doua declarație, dată peste o lună de zile, pe formular tipizat. Raportat la recunoașterea efectuată și susținerea privind nevinovăția arată că inculpații nu au înțeles procedura prin care au

1 trecut, susțineri pe care le apreciază ca fiind reale având în vedere faptul că starea de fapt reținută prin rechizitoriu nu corespunde întrutotul realității.

Totodată, susține că inculpatul D. I. este bolnav, iar inculpatul L. Ș. nu a dorit să se prezinte, cu precizarea că necunoașterea sau neînțelegerea procedurii nu reprezintă un motiv de achitare, dar arată că în prima declarație consemnată de organul de urmărire penală inculpații au relatat întâmplarea, iar pe parcurs, cu trecerea timpului, toate circumstanțele care puteau fi interpretate în favoarea inculpaților au dispărut din declarații. A., solicită a se observa că prin rechizitoriul întocmit se susține că căprioara care a fost tranșată de către inculpați fusese rănită la piciorul stâng, aceștia hotărându-se să o sacrifice, sens în care invocă declarația inculpatului L. Ș. de la fila nr. 16.

Susține că starea de fapt reținută prin rechizitoriu diferă foarte mult, iar tranșarea unui animal mort, în opinia sa, nu înseamnă braconaj. A., apreciază că prima declarație efectuată în cauză de către inculpați reprezintă adevărul, susține memoriul așa cum a fost redactat, cu practicat anexată ce vizează elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj.

Reprezentanta M.ui P. arată că în actualul recurs, raportat la procedura urmată nu se poate discuta problema de drept invocată de către apărător, apreciind, ulterior acestei procedurii, ca fiind absolut irelevant dacă inculpații au dat sau nu declarații în faza de urmărire penală, articolul 3201 Cod procedură penală presupunând recunoașterea vinovăției astfel cum ea a fost prezentată în actul de sesizare. A., apreciază că nu se poate reveni asupra poziției de recunoaștere și nici asupra procedurii simplificate adoptată de prima instanță de judecată la cererea expresă a inculpaților.

Pentru motivul expus apreciază recursul ca fiind nefondat și solicită să nu fie analizate chestiunile de fond prezentate de inculpați prin apărătorul ales câtă vreme ele privesc apărări formulate succesiv unei proceduri simplificate adoptate de către prima instanță la cererea inculpaților.

Solicită, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondat a recursului și obligarea celor doi inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

C U R T E A

Deliberând reține că prin sentința penală nr.318 din 12 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr.(...), în baza art.42 alin.1 lit.a)1 și alin.2 lit.a) din L. nr.407/2006 republicată, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, art.74 alin.1 lit.a) și art.76 alin.1 lit.d) Cod penal, a fost condamnat inculpatul L. Ș., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de braconaj în formă calificată.

În baza art.81 Cod penal,s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și

2 executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b)

Cod penal.

În baza art.42 alin.1 lit.a)1 și alin.2 lit.a) din L. nr.407/2006 republicată, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, art.74 alin.1 lit.a) și art.76 alin.1 lit.d) Cod penal,a fost condamnat inculpatul D. I., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de braconaj în formă calificată.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b)

Cod penal.

În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală, art.1357 și art.1382 cod civil și pct.A.3 din Anexa 1 la L. nr.407/2006, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A., cu sediul în municipiul Z., str.Corneliu Coposu, bl.K21, parter, jud.S. și obligă pe inculpații L. Ș. și D. I., în solidar, la plata sumei de

4.000 euro, echivalent în lei la data efectuării plății, către partea civilă, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum total de 900 lei, câte 450 lei fiecare.

În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală, suma de 600 lei a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorii din oficiu, av.Costina Iulia (300 lei) și av.Cobzas Adela (300 lei).

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la data de

(...), în timp ce efectuat munci de sezon pe un teren agricol situat în localitatea C. S., inculpații L. Ș. și D. I. au observat 2 căprioare sălbatice urmărite de un câine, dintre care una, în încercarea de a scăpa de urmărire, s-a izbit de un gard din apropriere și a căzut la pământ. A. lângă căprioară, cei doi inculpați au observat că aceasta este rănită la piciorul stâng și au hotărât să o sacrifice și să împartă între ei carnea rezultată. În acest context, cei doi au capturat căprioara, au sacrificat-o și au împărțit carnea, fiecare transportând cantitatea ce i-a revenit la propriul domiciliu, iar pielea , capul și intestinele animalului au fost puse într-o pătură și transportate de inculpatul D. I. în aproprierea unei păduri unde au fost abandonate, în scopul de a scunde urmele săvârșirii infracțiunii.

La scurt timp, organele de poliție s-au sesizat din oficiu și au demarat cercetări în cauză, fiind identificați astfel și cei doi inculpați, care au predat paznicului de vânătoare, martorul N. I. întreaga cantitate de carne pe care o aveau la domiciliul fiecăruia, respectiv 4,950 kg D. I. și

5,600 kg L. Ș. C. buletinului de analiză eliberat de D. S. V. și pentru

Siguranța Alimentelor Maramureș, a fost vorba despre vânat din specia cervideu, în vârstă de aproximativ 3 ani.

Cu ocazia audierii lor în faza de urmărire penală, cei doi inculpați au recunoscut comiterea faptei, relatând exact modul în care au procedat la capturarea și sacrificarea animalului.

Situația de fapt reținută de instanța de fond și vinovăția celor doi inculpați sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile acestora de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul procesului penal (f.16, 19-20, 21, 24-25, 44-45, 48-49) coroborându-se cu rezultatele buletinului de analiză nr.10863/(...) (f.37) și cu declarațiile martorului audiat în cauză, N. I. (f.26, 27), precum și cu aspectele menționate în procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de (...) și planșele fotografice întocmite cu acea ocazie (f.6-15).

I. În drept, fapta inculpatului L. Ș., care, în data de (...), împreună cu inculpatul D. I., a capturat și a sacrificat un animal sălbatic din specia căprior femelă, într-o perioadă în care vânătoarea era interzisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj, prevăzută de art.42 alin.1 lit.a1) și alin.2 lit.a) din L. nr.407/2006 republicată.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de braconaj s-a realizat prin activitatea inculpatului care a capturat și sacrificat animalul. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită de lege, respectiv fauna cinegetică.

Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța reține că inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe, conștientizând consecințele faptei sale.

În cauză, s-a reținut forma agravată a infracțiunii de braconaj, prevăzută de art.42 alin.2 lit.a) din L. 407/2006, întrucât inculpatul a acționat împreună cu inculpatul D. I.

Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, fiind la prima confruntare cu legea penală.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, faptă prevăzută de art.42 alin.1 lit.a1) și alin.2 lit.a) din L. nr.407/2006.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța de fond a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, și s-a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, raportat la valoarea socială ocrotită de lege.

Instanța de fond a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 52 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine constantă de recunoaștere a săvârșirii faptei.

A., raportat la aspectele menționate anterior, instanța de fond a reținut în beneficiul inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 alin.1 lit.c) Cod penal, să aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special, redus cu o treime conform prevederilor art.3201 alin.7 Cod procedură penală.

A. în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, închisoarea de la 3 la 10 ani, instanța de fond a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța de fond i - a interzis inculpatului L. Ș. drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Instanța de fond a apreciat că, față de prevederile art.3 din Protocolul

1 la C. E. a D. O., și față de jurisprudența C. E. a D. O. dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. P. C. E. a D. O., „. continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de C., cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată";. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de C., o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța de fond a apreciat că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.

Instanța de fond a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a

5 exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.81 Cod penal. În consecință, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 1 an închisoare, încadrându-se în dispozițiile art.81 alin.1 lit.a) Cod penal. Din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul nu are antecedente penale și, în consecință, nu este recidivist, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art.81 alin.1 lit.b) Cod penal.

În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanța de fond a considerat că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. D. de acest rol al condamnării, instanța de fond a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale și profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.3 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art.86 Cod penal.

II. În drept, fapta inculpatului D. I., care, în data de (...), împreună cu inculpatul L. Ș., a capturat și a sacrificat un animal sălbatic din specia căprior femelă, într-o perioadă în care vânătoarea era interzisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj, prevăzută de art.42 alin.1 lit.a1) și alin.2 lit.a) din L. nr.407/2006 republicată.

În cauză, s-a reținut forma agravată a infracțiunii de braconaj, prevăzută de art.42 alin.2 lit.a) din L. 407/2006, întrucât inculpatul a acționat împreună cu inculpatul L. Ș.

Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, fiind la prima confruntare cu legea penală.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța de fond a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

Raportat la aceste criterii, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, raportat la valoarea socială ocrotită de lege.

Instanța de fond a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 57 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine constantă de recunoaștere a săvârșirii faptei.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a

7 prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. A. în vedere prevederile art.3 din Protocolul

1 la C. E. a D. O., jurisprudența C. E. a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța de fond a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului, motiv pentru care nu i-a interzis inculpatului și dreptul prevăzut la art.64 alin.1 lit.a) teza I.

De asemenea, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere conduita anterioară, vârsta și persoana inculpatului, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei consideră că este un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție.

Instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin. 1 Cod Penal, prin urmare a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de

3 ani, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, instanța de fond a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.359 Cod procedură penală, instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, conform cărora săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și dispunerea executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că, în baza art.346 Cod procedură penală și art.14 alin.3 Cod procedură penală, repararea pagubei se va realiza potrivit dispozițiilor legii civile, partea vătămate A. constituindu-se parte civilă față de inculpat cu suma reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin infracțiune.

L. civilă, mai exact, art.1357 Cod civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către

8 inculpați a infracțiunii de braconaj, fiind dovedită vinovăția acestora și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Întrucât repararea prejudiciului cauzat nu se poate realiza în natură, potrivit dispozițiilor art.14 alin.3 lit.b) Cod procedură penală, repararea pagubei se va face prin echivalent, prin plata de despăgubiri. A. însă despăgubirile materiale solicitate de partea civilă în cursul urmăririi penale, instanța de fond a constatat că acestea nu sunt în conformitate cu valorile prevăzute de L. nr.407/2006, fiind mai mari, întrucât din actele dosarului rezultă că animalul capturat și sacrificat a făcut parte din specia căprior femelă, valoarea prevăzută în Anexa nr.1 la pct.A.3 din legea nr.407/2006 fiind de 4.000 euro pentru perioada în care a fost comisă fapta de către inculpați.

Pe cale de consecință, în baza art.14 și art.346 Cod procedură penală, raportat la art.1357 și 1382 Cod civil, acțiunea civilă formulată a fost admisă doar în parte, corespunzător valorii prevăzute în actul normativ incriminator al faptei, astfel că instanța i-a obligat pe cei doi inculpați, L. Ș. și D. I., în solidar, la plata sumei de 4.000 euro, echivalent în lei la data efectuării plății, reprezentând contravaloarea căprioarei.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, instanța de fond a obligat inculpații la plata sumei totale de 900 lei cheltuieli judiciare către stat, câte 450 lei fiecare, potrivit dispozitivului hotărârii, sumă reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia efectuării actelor de procedură și administrarea mijloacelor de probă în faza de urmărire penală, precum și cu asigurarea asistenței juridice obligatorii a inculpaților în faza de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal inculpații D. I. și L. Ș.

În motivarea recursurilor se arată că inculpații au solicitat

judecarea cauzei conform procedurii simplificate prev. de art. 3201

Cod procedură penală, iar instanța a luat o scurtă declarație fără a asculta inculpații cu privire la fapta săvârșită. A., solicită a se observa că inculpații nu au dat nicio declarație olografă în cursul urmăririi penale, cu precizarea că există două declarații, una consemnată de organul de urmărire penală și, respectiv, cea de-a doua declarație, dată peste o lună de zile, pe formular tipizat. Raportat la recunoașterea efectuată și susținerea privind nevinovăția arată că inculpații nu au înțeles procedura prin care au trecut, susțineri pe care le apreciază ca fiind reale având în vedere faptul că starea de fapt reținută prin rechizitoriu nu corespunde întru totul realității. Totodată,se arată că în prima declarație consemnată de organul de urmărire penală inculpații au relatat întâmplarea, iar pe parcurs, cu trecerea timpului, toate circumstanțele care puteau fi interpretate în favoarea inculpaților au dispărut din declarații. A., solicită a se observa că prin rechizitoriul întocmit se susține că căprioara care a fost tranșată de către inculpați fusese rănită la piciorul stâng, aceștia

hotărându-se să o sacrifice, sens în care invocă declarația inculpatului L. Ș. de la fila nr. 16. starea de fapt reținută prin rechizitoriu diferă foarte mult, iar tranșarea unui animal mort, în opinia sa, nu înseamnă braconaj.

Ca atare se solicită, în temeiul art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 3859 alin. 1 pct. 12 Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpaților în temeiul art.

10 lit. d raportat la art. 11 pct. 2 lit a Cod procedură penală.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursurile declarate în cauză sunt nefondate.

Instanța de fond raportat la poziția procesuală adoptată de către inculpați, respectiv de recunoaștere a vinovăției în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpații le-au cunoscut și le-au însușit , a acordat eficiență disp. art. 320 indice 1

Este superfluă susținerea apărătorului inculpaților în sensul că aceștia nu au înțeles procedura simplificată de care au uzat , iar stare de fapt din rechizitoriu nu corespunde realității , din moment ce instanța de fond le-a expus prevederile art. 320 idice 1 C. în mod expres și in extenso, precum și consecințele prevalării de către inculpați a acestor dispoziții așa cum apare consemnat în practicaua sentinței atacate de la termenul de judecată din data de (...), iar cu ocazia audierii lor inculpații nu au invocat aspecte care să determine instanța de fond că nu au înțeles această procedură, context evident că instanța de fond nu a procedat la administrarea probelor .

Pe de altă parte nu se poate face abstracție nici de faptul că inculpații au fost asistați de apărători desemnați din oficiu , apărători cu care au fost de acord.

A. în esență s-a reținut că inculpatului L. Ș. în data de (...), împreună cu inculpatul D. I., a capturat și a sacrificat un animal sălbatic din specia căprior femelă, într-o perioadă în care vânătoarea era interzisă, cauzând părții vătămate A. un prejudiciu în valoare de 4000 de euro.

În mod corect instanța de fond a reținut că sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de braconaj s-a realizat prin activitatea inculpatului care a capturat și sacrificat animalul, iar urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită de lege, respectiv fauna cinegetică și ca atare o soluție de achitare a inculpaților în baza art. 10 lit. d) C., respectiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infr.de braconaj este exclusă.

Cu ocazia individualizării pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere al acesteia , precum și persoana inculpaților care nu au antecedente penale

și au avut o poziție constantă de recunoaștere a faptei astfel că li s-a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) Cod penal și, în consecință s-a acordat eficiență dispozițiilor art.76 alin.1 lit.c) Cod penal, aplicându-li-se inculpaților pedepse cu închisoarea sub minimul special, redus cu o treime conform prevederilor art.3201 alin.7

Cod procedură penală, pedepse acare au fost just dozate.

Reintegrarea socială a inculpaților poate fi realizată așa cum în mod pertinent a apreciat și instanța de fond și fără privare de liberate având în vedere atitudinea de recunoaștere și de regret manifestată e către inculpați care se află la prima confruntare cu legea penală, astfel că executarea pedepselor cu suspendarea condiționată a executării pedepselor este oportună.

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar, astfel că fiind stabilită vinovăția inculpaților în mod corect aceștia au fost obligați la plata despăgubirilor civile către partea civilă A. .

Ca atare Curtea , în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b) C. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații L. Ș. și D. I.) împotriva sentinței penale nr. 318 din 12 septembrie 2012 a Judecătoriei Z..

În baza art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 150 lei

(2x75) ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorarii partiale pentru apărătoii din oficiu, av. L. K. si M. M..

În baza art. 192 alin.2 C. va obliga pe recurenti să plătească, fiecare în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 75 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații L. Ș. (fiul lui Ș. și R., născut la data de (...) în localitatea C. S., jud.S., cetățean român, studii primare, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, pensionar, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea C. S., str.Arany J., bl.T9, ap.1, jud.S., CNP

1. ) și D. I. (fiul lui C. și M., născut la data de (...) în localitatea C. S., jud.S., cetățean român, studii primare, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără ocupație și loc de muncă, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea C. S., str.Gh.P. de B., bl.A4, ap.19, jud.S., CNP 1.) împotriva sentintei penale nr. 318 din 12 septembrie 2012 a Judecătoriei Z..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 150 lei (2x75) ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorarii partiale pentru apărătoii din oficiu, av. L. K. si M. M..

Obligă pe recurenti să plătească, fiecare în favoarea statului suma de câte

200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 75 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

Definitivă.

Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 7 noiembrie 2012 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. C. M. M. B. A. D. L.

GREFIER

L. A. S.

Red.I.C.M./S.M.D.

4 ex./(...)

Jud.fond.M. Ș.

← Decizia penală nr. 100/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 838/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1569/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1569/2012, Curtea de Apel Cluj