Decizia penală nr. 1571/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1571/R/2012
Ședința publică din 07 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. C. M., judecător JUDECĂTORI : M. B.
: A. D. L. G. : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. C. A. împotriva sentinței penale nr. 2094 din 28 septembrie 2012 pronunțată de J. B.-M., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare dat în dosar nr. 2. din (...), pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul B. C. A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B. M. din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 10 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Inculpatul B. C. A. menține recursul declarat în cauză și arată că este de acord să fie asistat de către părătorul desemnat din oficiu. De asemenea, susține nevinovăția, solicitând în principal achitarea și, în subsidiar, reducerea pedepsei.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului inculpatului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, achitarea acestuia, deoarece fapta nu a fost comisă de către inculpat.
A., arată că inculpatul nu a dat declarații în cauză, singurele susținerii fiind cele expuse în ultimul cuvânt, acesta prelevându-se de dreptul la tăcere și refuzând testul poligraf. Mai arată că din conținutul susținerilor inculpatului rezultă faptul că acesta nu a săvârșit infracțiunea și că ceea ce i se impută, respectiv că a asmuțit câinele asupra părții vătămate a fost doar pentru a îndepărta atacatorii anteriori care executau violențe asupra părții vătămate.
În subsidiar, în ipoteza în care se va considera că din probele administrate rezultă vinovăția inculpatului, solicită reducerea cuantumului pedepsei.
A., face referire la condițiile concrete care rezultă din dosar, respectiv faptul că infracțiunea s-a derulat într-un parc, pe timp de noapte, unde inculpatul împreună cu martorii din dosar consumau băuturi alcoolice, cu precizarea că din declarația unuia dintre martori rezultă clar că acesta se droga aflată la fila nr. 13 din dosar, sens în care redă textual „eu suflam în pungă";. Precizează că în condițiile vitrege expuse, respectiv în care inculpatul împreună cu unul dintre martori locuiau într-o termocentrală dezafectată și pe fondul ingerinței de alcool, acesta a avut anterior celor reținute în sarcina sa, o altercație din care a rezultat dezechilibrarea părții vătămate, iar ceea ce a urmat și se confirmă prin probele administrate este doar o oarecare intervenție a inculpatului asupra părții vătămate. A., arată că partea vătămată, în urma tuturor agresiunilor, a suferit
11-12 zile de îngrijiri medicale.
Menționează că în urma acțiunii asupra părții vătămate a rezultat nu numai faptul că aceasta a suferit vătămări, dar și faptul că a fost deposedată de actul de identitate, de portmoneu și de suma de 900 de lei. În acest context, arată ca asupra inculpatului nu au fost găsiți banii susținuți a fi sustrași de către acesta de la partea vătămată, iar celelalte obiecte au fost identificate ulterior, conform procesului-verbal întocmit ca urmare a deplasării la fața locului.
De asemenea, confirmă faptul că poziția inculpatului ar fi fost mai ușoară dacă acesta ar fi uzat de disp. art. 3201 Cod procedură penală, iar motivarea instanței de fond în sensul că s-a depășit minimul pedepsei de 5 ani se datorează tocmai faptului că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei și că pericolul pe care instanța a considerat că este de natură să fie reflectat în pedeapsa rezultă și din faptul că acesta a folosit și animalul care-l însoțea pentru a imobiliza partea vătămată.
În concluzie, raportat la pedeapsa de 6 ani închisoare apreciază că este o pedeapsă substanțială și solicită, în subsidiar, raportat la condițiile în care unii dintre conaționalii noștri trăiesc, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate de către instanța de fond cel puțin la minimul special.
Reprezentanta M.ui P. apreciază că recursul declarat este nefondat și, în baza disp. art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală solicită respingerea acestuia, menținerea hotărârii primei instanțe de judecată. De asemenea, solicită deducerea perioadei reținerii și a arestului preventiv începând din 18 iunie 2012, până la zi, inculpatul fiind arestat în prezenta cauză și să se dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apreciază că solicitarea de achitare a inculpatului în temeiul art. 10 lit. c din Codul de procedură penală este nefondată, raportat la probele administrate în cauză, care se coroborează cu declarația părții vătămate, a celor doi martori T. și B. De asemenea, apreciază ca fiind evident că actele de agresiune au fost exercitate în cauză de către inculpat și că a asmuțit câinele asupra părții vătămate și, după aceste violențe, a deposedat partea vătămată de bunurile la care se face referire.
Consideră indubitabilă gravitatea faptei comisă de către inculpat atât prin leziunile suferite de către partea vătămată cât și prin circumstanțele concrete în care fapta a avut loc și arată că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată este orientată înspre minimul special prevăzut de textul de lege.
Totodată, apreciază că nu se impune reformarea hotărârii, raportat la fapta comisă și la starea de recidivă postexecutorie, întrucât pedeapsa corespunde criteriilor prev. de art. 72 din Codul penal. Adăugând și conduita avută de către inculpat pe parcursul întregului proces penal apreciază ca nejustificată o eventuală reducere a sancțiunii aplicate având în vedere că aceasta este stabilită în mod corect.
Pentru motivele expuse solicită respingerea ca nefondată a căii de atac, în ambele cereri formulate.
Inculpatul B. C. A., având ultimul cuvânt, lasă modul de soluționare al recursului la aprecierea instanței.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 2.094 din data de 28 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Baia Mare s-a dispus condamnarea inculpatului B. C. A., fiul lui
N. și M., născut la data de (...) în B. M., CNP 1., cetățean român, 8 clase, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, recidivist, domiciliat în B. M., str. G., nr. 114/3, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa închisorii de 6 ani.
S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal pe perioada executării pedepsei conform art. 71 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice pentru S.N.D.G.J.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a scăzut din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 18 iunie 2012, la zi.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală, art. 1357 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile B. C.- A. domiciliat în B. M., str. Piața
Izvoarele nr. 10, jud. Maramureș, suma de 980 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească suma de 950 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariul pentru avocat oficiu Moțoc Andrada, ce s-a virat din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare nr. 2. din (...) a fost trimis în judecată inculpatul B. C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.
211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.
S-a reținut în conținutul actului de acuzare faptul că inculpatul a deposedat-o pe partea vătămată, prin întrebuințarea de violențe, de un portmoneu care conținea suma de 980 lei.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii ce a format obiectul actului de inculpare și s-a prevalat în cursul procedurii judiciare de exercitarea dreptului la tăcere.
Examinând R. procurorului în raport cu probele administrate în cauză, J. a reținut în fapt următoarele:
În noaptea de 17/(...), inculpatul B. C. A., fiind însoțit de câinele său, rasa
Dog German, împreună cu martorii T. L. L. și B. I. se aflau în Parcul „Dacia"; din
Municipiul B. M., unde consumau băuturi alcoolice.
În jurul orei 24:00, prin parc, cu bicicleta a trecut partea vătămată B. C. A., care era urmărită de două persoane, rămase neidentificate. Acestea l-au lovit pe partea vătămată în spate, situație în care partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut, iar cele două persoane, care o urmăreau, au fugit.
Inculpatul și cei doi martori au asistat la modul cum partea vătămată B. C. A. a fost atacat de cele două persoane.
În acest context, inculpatul B. C. A. împreună cu câinele său s-au apropiat de partea vătămată care între timp se ridicase de la pământ. Inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul peste față.
Partea vătămată a căzut, iar inculpatul a asmuțit asupra părții vătămate câinele, acesta mușcând-o de braț pe partea vătămată.
În timp ce partea vătămată era atacată de câine, inculpatul a sustras portmoneul din buzunarul de la spate al pantalonilor părții vătămate, care conținea suma de 980 lei și cartea de identitate.
La un moment dat, partea vătămată a reușit să se elibereze de câine și a fugit înspre str. G. Șincai, unde a solicitat unor tineri să anunțe organele de poliție.
Martorii T. L. L. și B. I. care au văzut cum inculpatul a asmuțit câinele asupra părții vătămate, s-au îndepărtat în grabă de la fața locului pentru a solicita intervenția organelor de poliție, însă, nereușind s-au întors la locul faptei.
În momentul întoarcerii martorilor, la locul faptei nu se mai afla nici inculpatul și nici partea vătămată, doar bicicleta părții vătămate.
După aproximativ 2-3 minute și-a făcut apariția inculpatul care a încercat să ia bicicleta părții vătămate cu care să părăsească locul faptei, solicitându-le martorilor să-l însoțească.
Martorul T. L. L. nu i-a permis inculpatului să procedeze în acest fel, spunându-i să aștepte sosirea organelor de poliție.
În timp ce între inculpat și martori se purtau discuții în contradictoriu, la fața locului a sosit un echipaj de poliție, care fusese anunțat de către parte vătămată.
Partea vătămată a fost transportată la S. J. de U. „. C. O. B. M. pentru a i se acorda îngrijiri medicale.
Din Raportul de constatare medico-legală nr. 581 din (...) emis de S. M. - L.
J. B. M., rezultă că partea vătămată B. C. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin mușcătură de animal. L. necesită 11-12 zile de îngrijiri medicale și pot data din (...). L. nu au pus în primejdie viața părții vătămate (fila
41-42 - dosar de urmărire penală).
Le sediul poliției, în prezența martorilor T. L. L. și B. I., partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat, în persoana inculpatului B. C. A., ca fiind cel care a exercitat acte de violență asupra sa, direct și indirect, și care l-a deposedat de portmoneu.
Totodată, organele de poliție au efectuat conducerea în teren cu partea vătămată, ocazie cu care acesta a indicat locul unde aceasta a fost agresat de inculpat și deposedată de portmoneu.
Cu ocazia conducerii în teren, în urma verificărilor efectuate în zonă de către organele de poliție, în prezența martorilor asistenți, într-un coș de gunoi din zona băncilor de lângă stâlpii ornamentali, în apropierea locului faptei, a fost găsit portmoneul părții vătămate în care nu se aflau nici banii nici actele părții vătămate.
În apropiere, într-un alt coș de gunoi a fost găsită cartea de identitate a părții vătămate, îndoită.
La solicitarea organelor de urmărire penală inculpatul a refuzat examinarea cu tehnica poligraf.
În drept:
Fapta inculpatului B. C. A., astfel cum a fost probată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.
211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal, a fost reținută în raport cu condamnarea de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin
S. penală nr. 1031/(...) a JUDECĂTORIei B. M., în a cărei executare inculpatul a fost arestat la data de (...), fiind liberat condiționat la data de (...), cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 19 zile închisoare.
Deși inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, totuși declarațiile martorilor B. I. și T. L. L. au pus în evidență în mod neechivoc faptul că inculpatul a asmuțit câinele asupra părții vătămate și în același timp a atacat-o pe partea vătămată, aruncându-se asupra acesteia.
Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii ce i-au fost reținută în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de conducere în teren și fotografii judiciare aferente, Raportul de constatare medico-legală nr. 581 din (...) emis de S. M.-L. J. B. M., declarațiile părții vătămate, precum și declarațiile martorilor T. L. L., B. I., P. E.-
P. și M. A. N.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal respectiv: starea de recidivă postexecutorie în care a fost săvârșită fapta, pericolul social concret al infracțiunii comisă cu violență în care a fost antrenat și atacul unui animal periculos, atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, toate aceste aspecte determinând aplicarea unei pedepse orientate peste minimul special prevăzut de lege.
Pe perioada executării pedepsei inculpatului i s-a interzis dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, fapta acestuia fiind incompatibilă cu respectul și încrederea pe care comunitatea le datorează autorităților publice.
S-a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpat întrucât temeiurile care au determinat luarea acesteia subzistă în continuare respectiv inculpatul a comis din nou o infracțiune, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect reflectat de ansamblul situației juridice, conform dispozițiilor art. 148 lit. d și f Cod procedură penală.
Dat fiind faptul că în speță a fost stabilită răspunderea civilă delictuală în sarcina inculpatului pentru fapta sa ilicită cauzatoare de prejudicii, acesta a fost
ținut la plata unor despăgubiri corespunzătoare către partea civilă B. C.-A., ce va fi îndestulată în conformitate cu principiul reparării integrale a pagubei.
Fiind în culpă procesuală inculpatul a fost obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul B. C. A. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, achitarea acestuia, deoarece fapta nu a fost comisă de către inculpat. În subsidiar, s-a solicitat ca în ipoteza în care se va considera că din probele administrate rezultă vinovăția sa, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul judecății și readministrat în cursul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate și ale celor doi martori oculari fiind constante în sensul că inculpatul recurent a comis fapta reținută în sarcina sa. Aceste probe coroborate cu concluziile medico-legale au fost de natură să răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpatului, care a înțeles să uzeze de dreptul la tăcere.
Având în vedere gravitatea concretă a faptei comise, modul de săvârșire, atitudinea procesuală a inculpatului și starea de recidivă în care acesta a comis infracțiunea, sancțiunea aplicată de 6 ani închisoare este în concordanță cu criteriile generale prev . de art. 72 Cod penal și este chiar orientată spre limita minimă prev. de lege, de 5 ani închisoare, astfel încât nu se impune reducerea pedepsei.
Pe cale de consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. C. A. împotriva sentinței penale nr. 2.094 din 28 septembrie 2012 a JUDECĂTORIei B. M..
Conform art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 18 iunie 2012 și până în prezent.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B. M.
În baza art. 192 alin.2 C.pr.pen. recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. C. A. (fiul lui N. și M., născut la data de (...) în B. M., domiciliat în B. M., str. G., nr. 114/3, jud. Maramureș) împotriva sentinței penale nr. 2.094 din 28 septembrie 2012 a
JUDECĂTORIei B. M..
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 18 iunie 2012 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B.
M.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 7 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. C. M. M. B. A. D. L.
L. A. S.
G.,
Red.A.D.L./(...). Dact.H.C./2 ex. J..fond: O.F..
| ← Decizia penală nr. 1174/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 946/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
