Decizia penală nr. 1597/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR. 1597/R/2012
Ședința publică din 12 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
ANA C.
GREFIER: M. N.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. D., de la D.- S. T. C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații D. D. I. și R. B. împotriva încheierii penale din 5 noiembrie 2012 a Tribunalului B.-N. pronunțată în dosarul nr.(...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
●-inculpatul D. D. I., pentru comiterea infracțiunilor continuate prev. de:- art. 2 al. 2 din L.143/2000 (modificată prin OUG nr.6/2010) cu aplic art. 14 lit. c) din aceeași lege și cu aplic. art.41 al.2. C.p.
- art.4 al.2 din L.143/2000 (modificată) cu aplic art. 41 al.2 C.p , ambele cu aplic. art. 16 din L.143/2000 (modificată) și art.33 lit.a C.p., și
●-inculpatul R. B., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de- art.2 al.2 din L.143/2000 (modif. prin OUG nr.6/2010) cu aplic art.14 lit.c din aceeași lege și cu aplic art.41.al.2 C.p
-art.4 al.2 din L.143/2000(modif. prin OUG nr.6/2010) cu aplic.art.41 al.2
C.p.,
- art.5 din L.143/2000(modif. prin OUG nr.6/2010) cu aplic. art.14 lit.c din aceeași lege și art.41 al.2 C.p,
- art.5 din Legea nr.143/2000 (modificată) ; toate cu aplic. art. 16 din L.143/2000 (modificată) și art.33 lit.a C.p., cauza având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. D. I., în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat M. I., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, inculpatul R. B. în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat S. M., din cadrul Baroului B.-N., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, se constată că la dosarul cauzei s-au depus referatele apărătorilor desemnați din oficiu, avocații I. I. M. și A. F. din cadrul Baroului C., privind plata onorariilor din fondul M.ui
Justiției.
Întrucât inculpații au apărători aleși în cauză, se constată încetate de drept mandatele apărătorilor desemnați din oficiu, prin prezentarea apărătorilor aleși în fața instanței de recurs.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpatului D. D. I. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal,revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, cu consecința punerii acestuia în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În continuare se arată de apărătorul inculpatului că, în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Se apreciază că, scopul procesului penal, așa cum el este prevăzut, poate fi realizat și prin luarea, unei alte măsuri preventive în ceea ce-l privește pe inculpat, evident neprivativă de libertate.
Se arată de către apărătorul ales al inculpatului că nu inculpatul pe care îl asistă, a fost motorul care i-a împins pe ceilalți să se angreneze în consum de narcotice. Inculpatul a fost cel de care s-au folosit ceilalți, pentru că el era cu situația financiară mai bună și se denotă întreagă această stare de fapt, având în vedere toate declarațiile. Se impune a se vedea in concreto modalitatea în care inculpatul a comis infracțiunea și discută cu preponderență despre o punere la dispoziție, niciodată nu s-a urmărit obținerea unui profit. Se apreciază de apărătorul inculpatului că nu se poate face abstracție de modul în care infracțiunea este comisă, traficul de droguri putând fi comis într-o multitudine de modalități, însă apreciază că aici nu se discută de traficul în forma sa clasică, cum ar fi vânzare, obținere de profit, îmbogățire, dimpotrivă, în cazul inculpatului pe care îl asistă, crede că este cât se poate de clar că scopul comiterii acestor infracțiuni a fost ideea de a deveni acceptat în anumite cercuri, ideea de a fi popular, în aprecierea sa „o foarte proastă idee de ceea ce poate însemna distracția";.
Solicită a se avea în vedere modul de comitere a infracțiunii, vârsta, conduita procesuală pe care a avut-o inculpatul pe care îl asistă și care nu a fost doar circumstanțială, a avut o conduită constantă de la începutul urmăririi penale, care denotă cât se poate de clar sinceritatea acestuia.
Art. 136 Cod procedură penală limitează la două motivele pentru care o persoană poate fi supusă oricărei măsuri, cu atât mai mult unei măsuri atât de grave ca și arestarea preventivă, necesitatea de a asigura bunul mers al procesului penal și necesitatea de a se asigura că inculpatul nu se sustrage, ori nu crede că, având în vedere conduita și persoana inculpatului s-ar putea vorbi de vreuna dintre aceste riscuri la momentul de față.
Apărătorul ales al inculpatului R. B. arată că se raliază în totalitate concluziilor puse de celălalt apărător al inculpatului D. D. În principal, solicită revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, cu consecința punerii inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Temeiurile care au stat la baza luării arestării preventive a inculpatului, nu mai subzistă în prezent, pe de o parte, iar pe de altă pare, în mod cert, se apreciază că nu au apărut temeiuri noi, care să justifice prelungirea unei astfel de măsuri. Ca încadrare juridică, se apreciază că infracțiunea este gravă, la trafic de droguri de mare risc pedeapsa prevăzută de lege este una foarte mare, respectiv de la 10 la 20 de ani. R. la modalitatea concretă în care se descrie comiterea faptelor în actul de sesizare, se poate observa că linia de demarcație între fapta de consum de droguri în scop propriu și traficul de droguri, sub forma oferirii, este una extrem de sensibilă, care poate fi trecută în funcție de interesul pe care un inculpat îl reprezintă sau nu.
În ce îl privește pe inculpatul pe care îl asistă, apărătorul inculpatului arată că acesta a recunoscut fapta în materialitatea ei, în sensul că a recunoscut că a participat la acele chefuri și a consumat anumite substanțe. În ce privește persoana inculpatului și circumstanțele personale, se apreciază că din fișa de cazier, rezultă că inculpatul nu are antecedente penale, cu precizarea că este real că s-a pus în mișcare acțiunea penală într-un dosar aflat pe rolul J. N. de vătămare corporală, dar pentru o faptă care permite împăcarea părților, acesta fiind singurul aspect de comentat, rezultat din cazierul acestuia.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarat de inculpata ca nefondate, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală, temeinică și judicios motivată. În privința condițiilor prevăzute de art 148 alin 1 lit f Cod procedură penală, cerința cuprinsă în teza I-a a acestui articol este îndeplinită. Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpaților în libertate, pentru a se constata existența acestei condiții, se pornește de la pericolul social al infracțiunilor de a căror comitere sunt bănuiți inculpații, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă instanța că pentru siguranța publică se impune privarea de libertate a acestora, ceea ce impune ca aceste noțiuni să fie privite interdependent și nu izolat.
Circumstanțele personale invocate în apărare existau și în momentul luării și prelungirii măsurii arestării preventive, aceste circumstanțe pot fi eficientizate într-un alt stadiu procesual. În cauză există pericolul ca aceștia puși în libertate, să continue săvârșirea infracțiunilor de același gen în ipoteza cercetării lor în libertate. În speță este vorba de bănuiala legitimă a comiterii unor infracțiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul aspru al sancționării de către legea penală, dar și din aceea că astfel de fapte aduc o gravă atingere moralității și stării de sănătate fizică și psihică a victimelor.
S-a mai reținut în considerentele încheierii și că persoanele de sex feminin care participau la petrecerile organizate de inculpați erau minore, unele sub 15 ani, petrecerile se organiza într-o atmosferă de promiscuitate, li se ofereau în permanență droguri, din care tinerele consumau, pe acest fond tinerele dansau într-o ținută sumară, unele acceptând mai ușor întreținerea unor relații intime.
Inculpatul D. D. I. având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, solicitând cercetarea în stare de libertate și acordarea unei noi șanse.
Inculpatul R. B. având ultimul cuvânt, arată că nu a invitat pe nimeni la el acasă, și nu este un drogat. Mai arată că, a venit din străinătate și apoi a fost arestat.
C U R T E A :
Prin încheierea penală din 5 noiembrie 2012 a Tribunalului B.-N. pronunțată în dosarul nr.(...), în temeiul disp. art. 300 ind. 1 alin. 1 și 3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații D. D. I., fiul lui V. și D.-G., născut la data (...) în B., cu același domiciliu, str. V. Goldiș, nr.12, jud. B.-N., CNP.1. și R. B., fiul lui C. și E., născut la (...) în mun. Constanța, jud.CT, domiciliat în com. Secusigiu, sat S. G. nr.403, jud. Arad, f.f.l. N., str. M. C., bl.1, et.3, ap.15, CNP.1., ambii în prezent aflați în Arestul Inspectoratului Județean de P. B. N. și s-a menținut această măsură.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în ceea ce privește pe inculpatul D. D. I. s-a luat de către procuror măsura reținerii la data de (...) pe o durată de 24 ore.
In cursul zilei de 10 iulie 2012 inculpatul a fost prezentat Tribunalului B.- N. cu propunere de arestare preventivă, care a fost însușită prin Î. penală nr.45/CC/2012 din (...), pronunțată în dos.nr.(...), emițându-se mandatul de arestare preventivă nr.45/2012 din (...). Recursul declarat de inculpatul D. D. I., împotriva măsurii arestării preventive a fost respins de Curtea de A. C. prin Î. penală nr.1058/R/2012 din 18 iulie 2012.
Inculpatul R. B. a fost reținut la data de (...) orele 00:25 pe o durată de 24 ore. In cursul zilei de 25 iulie 2012 inculpatul a fost prezentat Tribunalului B.-N. cu propunere de arestare preventivă, care a fost însușită prin Î. penală nr.49/CC/2012 din (...), pronunțată în dos.nr.(...), emițându-se mandatul de arestare preventivă nr.49/2012 din (...). În ceea ce-l privește pe inculpatul R. B. s-a reținut că aflând despre cercetarea mai multor persoane din orașul N. cu ocazia perchezițiilor derulate în data de (...), știind că era implicat în traficul de droguri în data de (...) a fugit din țară în străinătate, reîntorcându-se doar la data de (...). Recursul declarat de inculpatul R. B., împotriva măsurii arestării preventive a fost respins de prin încheierea penală nr.1098/R/2012 din (...) a Curții de A. C.
Prin Î. penală nr.51/CC/2012 din (...) a Tribunalului B.-N. s-a dispus prelungirea arestării preventive a inc. D. D. I. până la (...), și până la (...) a inc. R.
B., recursul declarat de acest inculpat fiind admis, în parte, prin încheierea penală nr.1102/R/2012 din (...) a Curții de A. C., în sensul reducerii perioadei arestării până la data de 6 sept.2012.
Prin Î. penală nr.61/CC/2012 din (...) a Tribunalului B.-N. s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților până la (...), recursul declarat de inculpați fiind respins prin Î. penală nr.1176/R/2012 din (...) a Curții de A. C.
Prin încheierea penală nr.67/CC/2012 din (...) a Tribunalului B.-N. s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților începând cu 7 octombrie
2012 până la 05 noiembrie 2012( inclusiv), recursul declarat de inculpați fiind respins prin Î. penală nr.1367/R/2012 din (...) a Curții de A. C.
Instanțele care au dispus luarea și respectiv prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților au constatat că există indicii și probe suficiente de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați în modalitatea descrisă în referatul procurorului cuprinzând propunerea de arestare preventivă și în mod succint în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale. S-a reținut incidența disp. art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, deoarece faptele reținute în sarcina inculpaților sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani (respectiv între 10 și 20 de ani și interzicerea unor drepturi în cazul traficului de droguri de mare risc, între 2 și 5 ani închisoare în cazul procurării/deținerii de droguri de mare risc pentru consum propriu, între 3 și 10 ani și interzicerea unor drepturi în cazul punerii la dispoziție a locuinței/tolerării consumului de droguri) și lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În aprecierea pericolului pentru ordinea publică s-a reținut că nu se poate face abstracție de gravitatea faptelor ce se rețin în sarcina inculpaților, reflectată și în limitele de pedeapsă, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni și de posibilitatea săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare din partea autorităților judiciare față de cei bănuiți autori ai unor astfel de infracțiuni.
S-a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea inculpaților în stare de libertate rezultă în principal din natura și gravitatea faptelor comise, din atragerea în cercul infracțional a unor tinere(minore) în vederea consumului de droguri de mare risc, dar și de posibilitatea ca aceștia să reia activitatea infracțională, în contextul în care nu au un loc de muncă sau o ocupație licită în urma căreia să obțină venituri. S-a mai reținut în considerentele acestor încheieri și că persoanele de sex feminin care participau la petrecerile organizate de inculpați erau minore, unele sub 15 ani, petrecerile se organizau într-o atmosferă de promiscuitate, li se ofereau în permanență droguri, din care tinerele consumau, pe acest fond tinerele dansau într-o ținută sumară, unele acceptând mai ușor întreținerea unor relații intime. Uneori, neînțelegerile pe fondul consumului de droguri, a degenerat în violență fizică, fiind necesară chiar și intervenția organelor de poliție pentru aplanarea acestora.
Pe de altă parte, s-a apreciat că măsura arestării este justificată și de împrejurarea că infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații nu sunt clar stabilite, fiind nevoie de administrarea unui material probator complex din care să rezulte fără echivoc implicarea acestora în activitatea infracțională și corecta încadrare a faptelor pentru care sunt cercetați. În acest context, s-a apreciat a fi necesară împiedicarea oricărei posibilități a inculpaților de a zădărnici aflarea adevărului prin influențarea declarațiilor martorilor și ale altor persoane cercetate în cauză.
S-a apreciat și că măsura arestării preventive se impune pentru buna desfășurare a procesului penal.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților s-a apreciat că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive a acestora subzistă, impunându-se menținerea acesteia.
A., în privința condițiilor prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, cerința cuprinsă în teza I a acestui articol(referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații) a fost îndeplinită. Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, pentru a se constata existența acestei condiții, s-a pornit și de la pericolul social al infracțiunilor de a căror comitere sunt bănuiți inculpații, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică s-a impus privarea de libertate a acestora, ceea ce a impus ca aceste noțiuni să fie privite interdependent și nu izolat. Cu toate că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă că pentru aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie să se facă abstracție de gravitatea faptei. Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu au putut fi avute în vedere numai date legate de persoana inculpaților, ci și date referitoare la faptele acestora, de cele mai multe ori acestea din urmă sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția și cei ce concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În cauză s-a reținut că inculpații sunt bănuiți că au oferit, în mod repetat, droguri de mare risc spre consum, inclusiv unor persoane minore, au cumpărat în scop de revânzare astfel de droguri, au consumat în mod repetat droguri de mare risc sau au pus la dispoziție locuința în scopul consumului de droguri de mare risc, existând pericolul ca aceștia să continue săvârșirea infracțiunilor de același gen în ipoteza cercetării lor în libertate. În speță este vorba de bănuiala legitimă a comiterii unor infracțiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul aspru al sancționării de către legea penală, dar și din aceea că astfel de fapte aduc o gravă atingere moralității și stării de sănătate fizică și psihică a victimelor.
Circumstanțele personale invocate în apărare existau și în momentul luării și prelungirii măsurii arestării preventive, aceste circumstanțe pot fi eficientizate într-un alt stadiu procesual.
Pe de altă parte, timpul scurs de la luarea măsurii preventive față de inculpați(de 4 luni în cazul inculpatului D. și de trei luni și jumătate în cazul inculpatului R.)nu a făcut să se diminueze pericolul social concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunilor presupus a fi săvârșite de către inculpați, la modalitatea de comitere a faptelor, la numărul actelor materiale reținute în sarcina lor, la perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională, la consecințele faptelor pentru starea de sănătate a populației și pentru ei înșiși(evidențiate de declarațiile martorilor audiați și de chiar susținerile inculpaților), la aparenta ușurință cu care inculpații se prezumă a fi săvârșit faptele penale, precum și la perseverența acestora în câmpul infracțional.
În ciuda susținerilor apărătorilor inculpaților cu privire la comportamentul acestora anterior comiterii presupuselor fapte deduse judecății, concretizate în caracterizările favorabile depuse la dosar și în lipsa unor antecedente penale(în cazul inculpatului R.), nu au putut fi ignorate antecedentele penale ale inculpaților(reieșite din cazierele aflate la dosarul de urmărire penală, filele 99 și
216-217 vol.I). În plus, s-a reținut că prin ordonanța nr. 1. din (...) a P. de pe lână
Judecătoria Năsăud s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a inculpatului R. B. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei și prin ordonanța nr. 1. din (...) s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prev. de art.180 alin. 1 Cod penal și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 400 de lei. În privința inculpatului D. D. I., în afara mențiunilor din cazierul acestuia, prin rechizitoriile nr. 3. din (...) și nr. 93D/P/2010 din (...) ale DIICOT- B. T. B.-N., s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a acestuia pentru comiterea în anul 2010 a câte unei infracțiuni de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu și i-a fost aplicată câte o sancțiune administrativă constând în amendă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 300 indice 1 alin. 1 și alin. 3 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații D. D. I. și R. B., menținându-se această măsură.
În conformitate cu disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpații D. D. I. și R. B. solicitând instanței de control judiciar în principal revocarea arestului preventiv cu consecința punerii de îndată în libertate iar in subsidiar înlocuirea măsurii preventive privative de libertate cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau tara.
Apărătorul ales al inculpatului D. D. I. a arătat că în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestului preventiv și că raportat la modalitatea concretă în care inculpatul a comis infracțiunea pentru care este trimis în judecată, la vârsta inculpatului și la poziția procesuală sinceră pe care a avut-o pe parcursul procesului penal, se impune luarea fată de acesta a unei alte măsuri preventive neprivative de libertate.
Inculpatul R. B., prin apărătorul ales, a susținut cele arătate de colegul său, a invocat poziția sinceră a inculpatului și lipsa antecedentelor penale.
Analizând recursurile declarate pin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat până în acest moment și a prev. art. 3856 alin.3 C. pr. pen., Curtea constată că acestea sunt nefondate urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -. - B. T. B. N. în dosarul 43/D/P/2011 au fost trimiși în judecată inculpații D. D. I. și R. B. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c din același act normativ și cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen; art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2; art. 5 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c din aceeași lege și art. 41 alin.2 C. pen toate cu aplicarea art. 16 din Legea 143/2000 și art. 33 lit. a C. pen.
Primul termen de judecată a fost fixat pentru data de 12 decembrie 2012 și instanța investită cu soluționarea fondului, în temeiul art.160 coroborat cu art.
3001 C. pr. pen., a procedat la verificarea, din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv.
Din probele administrate din faza de urmărire penală rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care sunt cercetați în prezent, respectiv în ceea cel privește pe inculpatul D. D. I., că în baza unei rezoluții infracționale unice în perioada ianuarie -iunie 2012 ar fi cumpărat și procurat singur sau împreună cu inculpatul R. B., în scop de vânzare sau oferire, ar fi deținut fără drept, ar fi vândut și/ sau ar fi oferit spre consum gratuit, în mai multe rânduri, mai multor persoane, inclusiv unor minori, diferite cantității din substanța numită „ sare de baie";care conține drogul de mare risc mefedronă, că ar fi cumpărat si ar fi deținut pentru consum propriu, în repetate rânduri diferite cantități de sare de baie.
În ceea cel privește pe inculpatul R. B., în sarcina acestuia s-a reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada cuprinsă între toamna anului
2011 și luna iunie 2012 ar fi cumpărat sau procurat, singur sau împreună cu inculpatul D. D. I., ar fi deținut fără drept în scop de oferire și ar fi oferit spre consum , gratuit, în mai multe rânduri, mai multor persoane-inclusiv minori, diferite cantități din substanța așa numită „. de baie"; conținând droguri de mare risc mefedronă, că a deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități din substanța așa numită „. de baie"; conținând droguri de mare risc mefedronă; că a pus la dispoziție mai multor persoane, inclusiv unor minori, în mai multe rânduri, în perioada cuprinsă aprilie 2012 - iunie 2012, apartamentul pe care îl deținea în orașul N. pentru consum ilicit de droguri; că în baza aceleiași rezoluții infracționale a pus la dispoziție într-o zi din perioada de la sfârșitul lunii august 2010- începutul lunii septembrie 2010 timp de mai multe ore, locuința pe care o deținea în orașul N. pentru consum ilicit de droguri.
Probele administrate de către organele de urmărire penală constând în declarațiile inculpaților, ale martorilor M. Ana M., M. G., A. A., B. B. M., B. D. B. ș.a., precum și rapoartele de constatare tehnico științifică întocmite de L. de A. și P. al drogurilor din cadrul BCCO C.-Napoca sunt apte să convingă un observator obiectiv că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată în prezentul dosar, fiind astfel îndeplinite cerințele art. 143 C. pr. pen.
Instanța fondului a constat în mod just că sunt incidente prevederile art.
148 lit. f C. pr. pen. deoarece pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații recurenți sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate la acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Această stare de pericol concret pentru ordinea publică rezidă nu doar din gravitatea deosebită a infracțiunilor presupus a fi comise de inculpați, ci și în modalitatea în care se susține că acestea au fost săvârșite, într-o perioadă relativ îndelungată, de mai bine de 6 luni de zile, fiind stopată doar ca urmare a intervenției prompte a organelor judiciare. A. se presupune că inculpații, cu prilejul petrecerilor pe care le organizau sau la care participau, puneau la dispoziția persoanelor de sex feminin, unele dintre ele cu vârstă mai mică de 15 ani, droguri de mare risc apte să producă rapid dependentă celor care le consumau și aceasta în scopul de a întreține de relații intime cu inculpații.
Uneori aceste petreceri degenerau pe fondul consumului exagerat de droguri fiind necesară intervenția organelor de politie pentru a aplana conflictele iscate la aceste evenimente.
În sarcina inculpatului R. B. s-a reținut că ar fi pus la dispoziție locuința personală pentru a se consuma droguri ceea ce denotă atitudinea pe care acesta o are fata de valorile ocrotite de legea penală.
Vom observa că inculpatul D. D. I., conform fisei de cazier judiciar are antecedente penale ce îndreptățește instanța de control judiciar să aprecieze că o dată lăsat în libertate acesta ar putea să comită noi infracțiuni, A., prin sentința penala nr. 1221/(...) a J. B. acestuia i-a fost aplicată măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de un an pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.86 alin.1 OUG nr.195/2002, republicată cu aplic. art. 99 și următoarele C. pen., respectiv a fost condamnat prin sentința penală nr. 1763/(...) a J. B.(rămasă definitivă la (...))la pedeapsa de 5 luni închisoare cu suspendare condiționată a pedepsei pe timp de doi ani și cinci luni pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen. cu aplic. art. 99 și următoarele C. pen. și că prin rechizitoriile nr. 3. din 0(...) și nr. 93/D/P/2010 din (...) ale DIICOT- B. T. B. N., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului D. D. I. pentru comiterea în anul 2010 a câte unei infracțiuni de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu și i-a fost aplicată câte o sancțiune administrativă constând în amendă.
Și inculpatul R. B., prin sentința penală nr. 586/2005 a J. N. a fost condamnat la o pedeapsă de 600 lei amendă iar în cursul anului 2000 a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt colectiv în G.ia, iar prin O. 1. a P. de pe L. Judecătoria Năsăud i-a fost aplicată o amendă administrativă de 1000 lei pentru comiterea infracțiunii de lovire prevăzută de art.180 alin.2, iar prin O. 1. a aceluiași Parchet-a fost aplicată o altă amendă administrativă în valoare de 400 lei.
Toate aceste date îndreptățesc instanța de control judiciar să constate că inculpații recurenți nu prezintă garanții serioase că odată lăsați în libertate nu vor comite alte fapte prevăzute de legea penală.
Vom avea în vedere și faptul că infracțiunile presupus comise de inculpați, prin conținutul lor concret, sunt apte să creeze în sânul comunității o stare de tulburare și de temere și reclamă din partea autorităților o atitudine fermă de protejare a intereselor cetățenilor și de stopare a acestui fenomen infracțional.
R. la cele expuse anterior, constatând că nu există motive de neegalitate sau de netemeinicie a încheierii recurate, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, în baza prev. art. 38515 pct. 1 lit. b C. pr. pen., conform dispozitivului, cu consecința obligării inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de declarate de inculpații D. D. I. (fiul lui V. si D. - G., născut la (...)) si R. B. (fiul lui C. si E., născut la (...)) aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 5 noiembrie 2012 a Tribunalului B. N..
Stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte 25 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu, av. F. A.
și I. I. M..
Obligă pe recurenții inculpați să plătească în favoarea statului sumele de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 12 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. M. ANA C. M. Ș.
GREFIER, M. N.
Red.MS/VR
2 ex./(...) Jud.fond B. D.la
| ← Decizia penală nr. 301/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1441/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
