Decizia penală nr. 16/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 16/CA/2012
Ședința publică din 14 iunie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. B.- judecător
JUDECĂTORI: V. G.
D. P. GREFIER: M. N.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de contestatorul N. DAN împotriva deciziei penale nr. 575 din 10 aprilie 2012 a C. de A., pronunțată în dosarul nr. (...), cauza având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul contestatorului avocat R. C., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind contestatorul.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al contestatorului solicită în temeiul art 391 Cod procedură penală, raportat la art 386 lit e Cod procedură penală, admiterea în principiu a contestației, iar în urma judecării, să se constate incidența cazului prevăzut de art. 386 lit e Cod procedură penală și pe cale de consecință, în temeiul art 392
Cod procedură penală, desființarea deciziei penale, cu consecința rejudecării recursului.
Apreciază că sunt întrunite ambele condiții impuse de dispozițiile art 391
Cod procedură penală, respectiv contestația este formulată în termenul prevăzut de art 388 Cod procedură penală și este incident cazul prevăzut de art 386 lit e Cod procedură penală. În ceea ce privește termenul de 30 de zile prevăzut de art
391 Cod procedură penală, acesta este respectat, având în vedere că decizia, deși pronunțată în data de 10 aprilie 2012, a fost redactată în 7 mai 2012, inculpatul formulând o cerere pentru eliberarea unei copii de pe aceasta, pe care a primit-o la data de 10 mai 2012.
Cu privire la incidența cazului prevăzut de art 386 lit e Cod procedură penală, inculpatul nu a fost audiat de instanța de recurs, cu prilejul rejudecării recursului, deși ascultarea sa era obligatorie potrivit art 38516 Cod procedură penală, ipoteza a doua.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea contestației în anulare formulată de contestator, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
C U R T E A:
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul N.
Dan împotriva deciziei penale nr. 575/R din 10 aprilie 2012 a C. de A. C.
Nu s-a dispus citarea contestatorului.
Asupra cauzei penale, se constată că, la 25 mai 2012, s-a înregistrat pe rolul C. de A. C. contestația în anulare formulată de contestatorul N. Dan împotriva deciziei penale nr. 575/R din 10 aprilie 2012 a C. de A. C., Secția penală.
În motivarea contestației se arată de către contestator că instanța de recurs nu a respectat dispozițiile art. 385 ind. 14 alin. 1 ind.1 C.pr.penală, în sensul că nu a procedat la ascultarea sa, așa cum prevăd dispozițiile legale menționate, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se apăra și de a-și susține recursul.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, potrivit art. 391 C.pr.pen., curtea constată următoarele:
Referitor la motivul invocat, întemeiat pe dispozițiile art. 386 lit.e C.pr.pen., din examinarea dosarului nr.(...) al C. de A. C., în care s-a pronunțat decizia penală nr. 575 din 10 aprilie 2012, rezultă că inculpatul N. Dan a fost prezent la dezbaterea recursului și a fost audiat la 3 aprilie 2012, declarația acestuia aflându-se la dosar fila 39, iar la soluționarea recursurilor promovate de către P. de pe lângă Judecătoria Zalău și partea civilă OMV P. SA cu sediul în B. împotriva sentinței penale nr. 24 din 25 ianuarie 2012 a Judecătoriei Z., au fost avute în vedere susținerile acestuia, formulate în apărarea sa.
Se constată că la 25 ianuarie 2012 prin sentința penală nr. 24, Judecătoria
Zalău a dispus achitarea inculpaților N. Dan și G. I. în temeiul art. 10 lit. d și art.
11 pct. 2 lit. a C.pr.pen., sub aspectul comiterii infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. 1 și 2 Cod penal, respingându-se ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de către S. SA S. P. S.
Împotriva acestei soluții au promovat recurs P. de pe lângă Judecătoria
Zalău și partea civilă S. OMV P. SA B., care au solicitat admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii judecătoriei și rejudecând dosarul, a se dispune condamnarea inculpaților pentru infracțiunea dedusă judecății și obligarea lor solidară la plata despăgubirilor civile.
Primul termen de judecată în recurs a fost fixat la 13 martie 2012, când s-a amânat soluționarea cauzei la solicitarea inculpaților, în vederea angajării unor avocați aleși și pregătirea apărării.
Se constată că instanța de recurs la termenul din 3 aprilie 2012, și-a îndeplinit obligația impusă prin disp.art. 385 ind.14 alin.1 ind.1 C.pr.pen., de a audia inculpatul prezent în situația în care judecătoria nu a pronunțat împotriva sa o hotărâre de condamnare, conform actului atașat la fila 39 din dosar
(declarația inculpatului).
Curtea nu și-a încălcat la data de 3 aprilie 2012 obligația de audiere a inculpatului N. Dan care îi incumba potrivit dispozițiilor procesual -penale arătate, precum și cele impuse de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, magistrații nefiind vinovați că inculpatul a arătat textual „îmi mențin declarațiile date în fața instanței de fond și menționez că nu am nimic de adăugat în plus"; .
Completul de recurs nu putea să se antepronunțe și să îi atragă atenția inculpatului că va trece în acea ședință de judecată la soluționarea pe fond a recursurilor, deși acest lucru era previzibil pentru contestator, câtă vreme sentința instanței de fond a fost atacată cu recurs doar de către parchet și partea civilă, care au cerut, prin reaprecierea probelor și neadminsitrarea altora noi în recurs, să se dispună condamnarea inculpaților și obligarea lor la plata despăgubirilor civile.
Susținerea contestatorului ar fi fost reală și întemeiată, doar în situația în care el ar fi atacat cu recurs hotărârea judecătoriei, curtea ar fi admis recursul, ar fi casat sentința instanței de fond și ar fi reținut dosarul pentru rejudecare și administrare de probe.
Modul în care a înțeles să-și facă apărarea inculpatul N. Dan, față de motivele de recurs ale parchetului și părții civile, declarația lipsită de detalii oferită magistraților, spre deosebire de inculpatul G. I., care a făcut mărturisiri mai ample, nu pot fi imputate C. de A., câtă vreme acesta a fost asistat de apărător ales.
Contestația nu este fondată nici prin prisma deciziei CEDO nedefinitivă, pronunțată la data de 10 aprilie 2012 în „Cauza Popa și Tănăsescu contra României";, deoarece Curtea de A. C. la 3 aprilie 2012 și-a îndeplinit obligațiile legale ce îi reveneau potrivit Codului de procedură penală -art. 385 ind.14 alin.1 ind.1 C.proc.pen. și a legislației europene, audiind inculpații, conform declarațiilor atașate dosarului la fila 39 și 40.
În concluzie, examinând contestația în anulare promovată, se constată că în speță s-au respectat întrutotul prevederile convenției în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil al contestatorului N. Dan conform art. 6 paragraf 1 din CEDO.
Așa fiind, se va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de condamnatul N. Dan împotriva deciziei penale nr. 575 din 10 aprilie 2012 a C. de A. C.
Va obligă pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondată contestatia in anulare formulata de condamnatul N.
DAN împotriva deciziei penale nr. 575 din 10 aprilie 2012 a C. de A. C.
Obligă pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 iunie 2012 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER |
M. B. V. G. D. P. | M. N. |
2 ex. - (...)
| ← Decizia penală nr. 887/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 99/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
