Decizia penală nr. 1605/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA P.Ă NR.1605/R/2012
Ședința publică din 13 noiembrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H., judecător JUDECĂTORI : I. M.
: V. V. A. GREFIER : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către asiguratorul SC O. VIG SA, împotriva sentinței penale nr.814/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C. N., privind pe inculpatul L. I., trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Curtea de A. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.184 alin.1 și 3 C.penal, art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic.art.33 lit.a C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. I. personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.O. I., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul ales al părții civile N. M. B., av. C. D., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile civile N. M. B., S. C. de R. și asiguratorii SC O. Vig SA și BCR A. SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul părții civile depune la dosar un memoriu raportat la motivele de recurs ale asiguratorului precum și decizii de speță.
Întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul părții civile, solicită respingerea recursului ca nefondat cu menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Astfel, un aspect sub care asiguratorul a înțeles să-și motiveze diminuarea daunelor morale este legat de faptul că daunele morale acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial rezultat din comiterea unei infracțiuni din culpă trebuie să fie mai mic decât în situația în care infracțiunea ar fi fost comisă cu intenție. Este evident că nu poate fi dozat cuantumul daunelor morale deoarece suferința nu poate fluctua în funcție de modul cum a acționatinculpatul întrucât rezultatul este același. Un alt aspect invocat de asigurator este acela că daunele morale trebuie să se raporteze la situația economică a celui care le solicită. Această afirmație ar însemna că persoanele înstărite suferă mai puțin decât cele mai puțin înstărite și pe cale de consecință cei mai bogați ar trebui să primească despăgubiri mai reduse decât cei săraci pentru același gen de vătămare. A. că partea civilă este studentă, nu realizează venituri iar faptul că aceasta nu a declarat recurs denotă o atitudine de respect față de capacitatea de apreciere a instanței a sumei care poate fi acordată. Instanța de fond a constatat calitatea de asigurator al recurentului și nu a făcut vorbire de nicio răspundere contractuală sau solidară. Instanța de fond a reținut că inculpatul a fost de acord cu daunele solicitate. Pentru toate acestea, solicită respingerea recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Consideră că pe latură civilă, prima instanță a soluționat corect cauza astfel că se impune respingerea recursului. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, apreciind că latura civilă a cauzei a fost soluționată corect.
Inculpatul L. I., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său în sensul respingerii recursului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 814 din 22 iunie 2012 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar. (...), în baza art. 184 al. 1 și 3 din C. pen. cu aplicarea art. 320^1 din C. și art. 74 lit. a și 76 din C.pen. a fost condamnat inculpatul L. I., fiul lui I. si N., născut la data de 8 martie 1956 în Bârlad, jud. Vaslui, cetățean român, dispecer la BRD C.-N., căsătorit, fără copii, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în C.-N., str. C., nr. 4, ap. 5, jud. C., la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
În baza art. 89 al. 1 din OUG 195/2002, R cu aplicarea art. 320^1 din C. și art. 74 lit. a și 76 din C.pen. a fost condamnat inculpatul L. I. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
În baza art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din c.pen. s-au contopit pedepsele de 1 lună închisoare și
4 luni închisoare și aplică inculpatului L. I. pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.
1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 81 și 82 din C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării și stabilește termenul de încercare de 2 ani și 4 luni.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
S-a constatat că pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) condus de către inculpat la data de 2 martie 2010 a fost încheiată polița de asigurare RCA seria RO/22/P22/HI nr. 002349074 din data de 26 august 2009 de către S. BCR A. S. - A. C., în prezent S. O. VIG S. cu sediul în C.-N., str. Barițiu, nr. 10-12, jud. C. valabilă în perioada 6 septembrie 2009 - 5 martie 2010, iar asiguratorul va răspunde în condițiile și limitele legii și ale contractului de asigurare.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă N. M. B. cu domiciliul procesual ales în C.-N., str. C. Dorobanților, nr. 49, ap. 6, jud. C. și obligă inculpatul la plata sumei de 722,82 lei și dobânda legală începând cu data de 15 aprilie 2010 și până la achitarea debitului, 100 lei și dobânda legală începând cu data de 4 aprilie 2012 și până la achitarea debitului și 1.200 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale și suma de 9.000 de lei, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. DE R. C.-N. cu sediul în C.-N., str. V., nr. 46-
50, jud. C. și obligă inculpatul la plata sumei de 3087,52 lei, la care se vor adăuga dobânda legală începând cu data de 9 martie 2010 și până la achitarea integrală a creanței, reprezentând daune materiale.
În baza art. 191 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
În baza art. 193 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 9.025,42 lei către partea vătămată N. M. B. reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului.
În temeiul art. 189 al. 1 din C. onorariul avocatului desemnat din oficiu, d-na
SCHWACHHOFER A. E. de 200 lei a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 135/P/2012 al P. de pe lângă Curtea de A. C. a fost trimis în judecată inculpatul L. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.184 al.1 și 3 C. și art.89 al.1 din OUG 195/2002, cu aplic. art.33 lit. a C..
S-au reținut fapta inculpatului L. I. care, la data de 2 martie 2010, în jurul orei 11.45 a condus autovehiculul marca Seat Cordoba cu nr. de înmatriculare (...) pe str. V. din C.- N. și prin încălcarea prevederile art. 72 al. 2 din OUG 195/2002, R a lovit-o pe partea vătămată N. M. B. aflată traversarea străzii pe marcaj pietonal provocându-i leziuni corporale ce au necesitat 12-14 de zile de îngrijiri medicale, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
La termenul de judecată din data de 19 iunie 2012 inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei pentru acre a fost trimis în judecată și a solicitat aplicarea disp. art. 320^1 din C.
Instanța a admis cererea și analizând înscrisurile din dosar instanța a reținut următoarele:
Urmare a sesizării unui accident de circulație petrecut 2 martie 2010, în jurul orei
12.07 un echipaj al poliției s-a deplasat la S. C. de R. din C.-N. unde a fost identificată victima N. B. M. care prezenta leziuni la nivelul corpului, în sala de așteptare a fost identificat inculpatul care a declarat că în jurul orei 11.45 a condus autovehiculul marca Seat Cordoba cu nr. de înmatriculare (...) pe str. V. din C.-N. pe str. O. dinspre str. Zorilor, iar la intersecția cu str. V. a efectuat un viraj la stânga prin sensul giratoriu dar i-a fost tăiată calea de un autovehicul marca Opel care a oprit în intersecție și pe care l-a ocolit prin partea stângă, iar la trecerea de pietoni situată la intrarea pe str. V. a surprins pe trecerea de pietoni pe victima N. B. care se afla în traversare de la stânga spre dreapta și pe care a acroșat-o cu partea stângă a autovehiculului. A luat victima și a dus-o la S. C. de R. aflat în apropiere după care a plecat cu autovehiculul pe str. C., iar în jurul orei 12.30 în timp ce se întorcea la unitatea sanitară a fost sunat de către soția sa care i-a spus să se grăbească pentru că este așteptat de către organele de poliție.
D.mica accidentului relatată de către inculpat a fost confirmată de declarațiile părții vătămate și a martorei L. A.
Partea vătămată a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului la data de 20 aprilie 2010, respectiv în termenul legal.
Din raportul de constatare medico-legală de la filele 13-14 dos. up s-a reținut că partea vătămată a suferit leziuni corporale ce au necesitat 12-14 de zile de îngrijiri medicale.
Fapta inculpatului L. I. care, la data de 2 martie 2010, în jurul orei 11.45 a condus autovehiculul marca Seat Cordoba cu nr. de înmatriculare (...) pe str. V. din C.-N. și prin încălcarea prevederile art. 72 al. 2 din OUG 195/2002, R a lovit-o pe partea vătămată N. M. B. aflată traversarea străzii pe marcaj pietonal provocându-i leziuni corporale ce au necesitat 12-14 de zile de îngrijiri medicale, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.184 al.1 și 3 C. și art.89 al.1 din OUG 195/2002.
La individualizarea pedepselor instanța a ținut seama de prev. art. 72 din C.pen., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat cu aplicarea art. 320^ din C., de persoana și vârsta acesteia, de grija de a duce imediat victima la o unitate sanitară, de gradul culpei fără prevedere caracterizată prin neglijență, de urmările produse, dar și de onestitatea subiectivă parțială a inculpatului (nu cea juridică pentru a uzat de disp. art. 320^1 din C.).
În baza art. 184 al. 1 și 3 din C. pen. cu aplicarea art. 320^1 din C. și art. 74 lit. a și
76 din C.pen. instanța a condamnat inculpatul L. I. la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
În baza art. 89 al. 1 din OUG 195/2002, R cu aplicarea art. 320^1 din C. și art. 74 lit. a și 76 din C.pen. a fost condamnat inculpatul L. I. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
În baza art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 1 lună închisoare și
4 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului L. I. pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.
1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
În baza art. 81 și 82 din C.pen., luând în considerare forma de vinovăție și împrejurările ce țin de persoana inculpatului, împrejurări care îl pot face să conștientizeze impactul faptelor sale asupra sa și asupra familiei sale, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, astfel că s-a dispus suspendarea condiționată a executării stabilind termen de încercare de 2 ani și 4 luni.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
Despre latura civilă:
Dintru început s-a constatat că pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) condus de către inculpat la data de 2 martie 2010 a fost încheiată polița de asigurare RCA seria RO/22/P22/HI nr. 002349074 din data de 26 august 2009 de către S. BCR A. S. - A. C., în prezent S. O. VIG S. cu sediul în C.-N., str. Barițiu, nr. 10-12, jud. C. valabilă în perioada 6 septembrie 2009 - 5 martie 2010, iar asiguratorul va răspunde în condițiile și limitele legii și ale contractului de asigurare.
Fără a privi acțiunea civilă ca o a doua sancțiune, s-a reținut că fapta inculpatului săvârșită din culpă fără prevedere a produs prejudicii materiale și morale părții civile, constând în cheltuielile făcute după incident și în legătură cu acesta precum și suferințele fizice încercate de către partea vătămată. În general zilele de îngrijiri medicale stabilite de către medicul legist nu prezintă o imagine concretă și completă a suferințelor părților vătămate. S-a reținut contextul producerii vătămărilor, modul de producere a acestora, împrejurarea că partea vătămată avea 23 de ani și pe lângă suferințele fizice a suferit un șoc psihic.
Cu privire la daunele materiale s-a reținut ca fiind justificate sumele solicitate mai puțin suma de 1000,13 lei reprezentând contravaloarea biletului de avion al mamei părții vătămate, care, în primul rând nu a fost o cheltuială a părții vătămate în legătură cu fapta inculpatului, iar în al doilea rând grija celor din jur pentru partea vătămată, oricât de lăudabilă ar fi, nu poate cuantificată și pusă în seama inculpatului.
Cât privește suma de 3200 euro reprezentând patru operații estetice reparatorii pentru înlăturarea sechelelor fizice, s-a reținut că nu reprezintă o cheltuială sau un prejudiciu viitor, ci este un prejudiciu concret și care s-a produs urmare a faptei inculpatului. În aceste condiții partea vătămată este îndreptățită să solicite repararea prejudiciului, fiind disproporționată premisa ca partea vătămată să avanseze toate cheltuielile necesare. Totuși, din înscrisul de la fila 19 s-a reținut că în acest moment, prejudiciul este cert numai pentru suma de 1200 de euro, urmând ca un prejudiciu care se va naște în viitor, dar în legătură cu fapta inculpatului să fie solicitată pe o cale separată, în fața unei instanțe civile.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă N. M. B. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 722,82 lei și dobânda legală începând cu data de 15 aprilie 2010 și până la achitarea debitului, 100 lei și dobânda legală începând cu data de 4 aprilie 2012 și până la achitarea debitului și 1.200 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale și suma de 9.000 de lei, reprezentând daune morale.
Pentru aceleași rațiuni care țin de întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale în temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. DE R. C.-N. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3087,52 lei, la care se vor adăuga dobânda legală începând cu data de 9 martie 2010 și până la achitarea integrală a creanței, reprezentând daune materiale.
În baza art. 193 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 9.025,42 lei către partea vătămată N. M. B. reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului.
În baza art. 191 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar onorariul avocatului desemnat din oficiu a fost avansat din FMJ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S. O. VIG S., criticând sentinta atacată cu privire la solutionarea laturii civile sub aspectul întinderii daunelor morale acordate si a solicitat casarea solutiei instantei de fond sub acest aspect si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reducerea sumei acordate cu acest titlu cu motivarea că prejudiciul nepatrimonial a fost gresit evaluat si că suma acordată pentru acoperirea acestuia este excesivă si contrară practicii judiciare în materie.
Procedând la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.998-999 cod civil (în vigoare la data comiterii faptei) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșală s-a ocazionat, a-l repara. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat este angajată și atunci când acesta s-a produs prin neglijența sau imprudența autorului.
Așadar din interpretarea acestui text legal se deduc condițiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite (delict civil), a prejudiciul, raportul de cauzalitate între cele două și vinovăția.
Aceste elemente au fost identificate și supuse atenției cu ocazia analizării infracțiunii sub aspectul elemenelor sale constitutive.
Pe de altă parte, răspunderea civilă delictuală este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită și, prin urmare, cuantumul despăgubirilor nu poate fi limitat în raport cu posibilitățile de plată ale inculpatului.
Din probele cauzei rezultă că partii civile i s-a cauzat atât un prejudiciu material, cât si unul nepatrimonial.
Cu privire la solutionarea capătului de cerere privind daunele morale, Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.
S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.
Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.
În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partea civilă a suferit o traumă fizică si psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat. În urma infractiunii a cărei victimă a fost partea civilă acesteia i s-au cauzat leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală si care au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale (f. 13-14 dos.u.p.), fiind necesară interventia chirurgicală pentru refacere, iar pe viitor se impune si o interventie reparatorie pentru înlăturarea cicatricilor (f.19-20 dos.fond).
În acest contex, durata necesară vindecării, precum si prejudiciul estetic denotă existenta unor suferinte fizice si psihice intense constând în izolare socială si stres legat de incertitudinea vindecării.
În acest context, acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat victimei.
Cu privire la suma de 9000 lei acordată cu titlu de daune morale, Curtea apreciază că acesta reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partea civilă mentionată și proporțională culpei inculpatului, soluția fiind conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române, cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268). De asemenea, Curtea apreciază că suma de mai sus nu reprezintă o sarcină disproporționată și excesivă în raport cu traumele suportate de victimă, numărul zilelor de îngrijiri medicale, vârsta și preocupările specifice vârstei victimei.
În final, Curtea retine că, așa cum teoria si practica judiciară au statuat constant, nu prezintă relevanță situatia materială a inculpatului deoarece ceea primează este acoperirea integrală a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită.
Pentru motivele invocate, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge nefondat recursul declarat de recurentă, iar sentinta atacată se va mentine în totalitate ca fiind legală si temeinică.
Potrivit art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorar pentru avocatul din oficiu ce se va avansa din FMJ.
În temeiul art. 193 al. ultim C.proc.pen. se va obliga recurenta să plătească intimatei
N. B. M. suma de 2812,20 lei cheltuieli judiciare justificate cu plata onorariului avocatial (f.
44 dos.recurs), iar în baza art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga recurenta să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de S. O. VIG S. împotriva sentinței penale nr. 814 din 22 iunie 2012 a Judecătoriei C.-N..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui
Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă recurent să plătească intimatului N. B. M. suma de 2812,20 lei cheltuieli judiciare.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 13 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. M. V. V. A.
GREFIER, L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...) Jud.fond. L. M.
| ← Decizia penală nr. 63/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 475/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
