Decizia penală nr. 1612/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA P.Ă NR. 1612/R/2012
Ședința publică din 14 noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : V. C.
JUDECĂTORI : A. D. L.
: M. R.
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 877 din data de 13 iulie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. (...), privind pe inculpatul I. C., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, dat în dosar nr. 6485/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, violare de domiciliu prev. de art.192 alin. 1, 2 Cod penal, furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g Cod penal, lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal și furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, în condițiile art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a apărătorului desemnat din oficiu, avocat G. R., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 14 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanța, raportat la lipsa apărătorului din oficiu al inculpatului, precum și a părților, în baza dispozițiilor art. 104 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, va striga din nou această cauză.
La cea de-a două strigare a cauzei se prezintă pentru inculpatul I. C. apărător desemnat din oficiu, avocat G. R., lipsă fiind inculpatul I. C. și partea vătămată P. R.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta M.ui P. susține recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 877/2012 a Judecătoriei
C.-N. și solicită să se constate caracterul fondat al acestuia. În baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală solicită admiterea recursului, casarea în parte sentința penală recurate și să se dispună în sensul schimbării regimului de executare a pedepsei, respectiv în regim de detenție. Mai arată că în motivele de recurs se solicită aplicarea unei sancțiuni într-un cuantum mai ridicat decât cel stabilit de către prima instanță, dar în aprecierea sa instanța fondului a procedat la o corectă individualizare judiciară pentru faptele comise de către inculpatul I. C., stabilind o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare. Critica vizează modalitatea de executare dispusă de către instanța fondului, respectiv suspendarea sub supraveghere și apreciază că, față de toate circumstanțele ce rezultă din dosarului cauzei se impune ca modalitatea de executare stabilită să fie executarea în regim de detenție raportat la faptele concret comise de către inculpat ce fac obiectul prezentului dosar, la numărul relativ mare de acte ilicite și la antecedența penală a acestuia. De asemenea, a constatat că instanța de fond a arătat în considerentele hotărârii că faptele comise, respectiv fiecare dintre ele -
3 infracțiuni de furt, violare de domiciliu și lovire, prezintă un grad de pericol social ridicat și nu mediu, chir dacă prejudiciul cauzat părților vătămate nu este unul deosebit de ridicat. În acest context apreciază că ceea ce determină concluzia unui grad de pericol social ridicat al faptelor comise de inculpat sunt circumstanțele în care acesta a acționat. Susține că, pe lângă împrejurările ce caracterizează faptele comise de către inculpat se mai adaugă împrejurarea că acesta, deși a fost cercetat pentru una dintre fapte, respectiv pentru infracțiunea de furt calificat, fiind reținut în data de 10 ianuarie 2012, a continuat să săvârșească infracțiuni, cunoscând că este cercetat, astfel încât concluzionează ca fiind evident că inculpatul nu este orientat înspre modificarea activității pe care o desfășoară, ci dimpotrivă acesta este orientat înspre comiterea de noi infracțiuni. Apreciază ca fiind evident că activitatea infracțională a inculpatului a fost stopată abia la momentul la care a fost surprins în flagrant și arestat preventiv în data de 01 martie 2012.
Consideră că perioada de arest preventiv a inculpatului, respectiv din cursul lunii martie 2012 și până în luna iulie 2012, când a survenit punerea sa în libertate, nu este suficientă și nici de natură a determina reeducarea inculpatului și schimbarea atitudinii acestuia. A., arată că inculpatul nu are premize deosebit de bune, față de circumstanțele personale pe care le prezintă, respectiv împrejurarea că în mod frecvent consumă băuturi alcoolice, că nu are loc de muncă și locuință stabilit astfel încât, la fel ca și instanța fondului, care concluzionează în același sens, pentru săvârșirea de noi fapte antisociale predispoziția acestuia este evidentă.
În condițiile expuse apreciază ca fiind surprinzătoare hotărârea instanței fondului de a dispune punerea în libertate a inculpatului și de a dispune o modalitate de executare neprivativă de libertate, chiar dacă a ales ca mod de executare suspendarea sub supraveghere.
De altfel, solicită a se observa faptul că inculpatul nu a înțeles să se prezinte nici măcar în fața instanței de recurs și arată că are îndoieli cu privire la efectul măsurilor de supraveghere dispuse de către prima instanță în sensul că acestea vor fi cu adevărat apte să determine modificarea comportamentului inculpatului și să asigure o supraveghere reală. A., precizează că scopul pedepselor este acela de preveni săvârșirea de noi infracțiuni și de a determina reeducarea inculpatului și consideră că acesta nu se poate atinge printr-o altă modalitate decât prin executare în regim de detenție a pedepsei stabilite de către prima instanță.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat, cu corectiva adusă, dispunându-se ca pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare stabilită de prima instanță să fie executată în regim de detenție. De asemenea, solicită să se dispună deducerea perioadei reținerii din 10 ianuarie 2012, respectiv 24 de ore, precum și din 01 martie 2012 până în 13 iulie 2012, când a survenit punerea inculpatului în libertate și să se constate că urmează să rămână în sarcina statului cheltuielile avansate de acesta.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca și respingerea recursului formulat de către P. A., confirmă faptul că inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni, dar apreciază că acestea au un pericol social relativ redus. De asemenea, mai arată că prejudiciul a fost recuperat în integralitate, că inculpatul a avut un loc de muncă anterior comiterii faptelor și că are o mamă bolnavă pe care trebuie să o îngrijească. Consideră că faptele comise nu au un pericol social ridicat astfel încât să implice executarea în regim de detenție, având în vedere că s-a dispus suspendarea sub supraveghere, stabilindu-se o serie de obligații despre care nu se cunoaște să nu fi fost respectate de către inculpat. Prin urmare, solicită respingerea recursului formulat de P. și menținerea sentinței pronunțate de
Judecătoria Cluj-Napoca.
Cauza rămâne în pronunțare, pronunțarea hotărârii urmând a se efectua în cursul acestei zile, la ora 1., aspect anunțat de președintele completului conform disp. art. 104 alin. 20 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
După finalizarea dezbaterilor în cauză se prezintă în ședință partea vătămată P. R., căruia i se aduce la cunoștință ora stabilită pentru pronunțarea hotărârii.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 877 din 13 iulie 2012 a Judecătoriei C.-N., în baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. e C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I. C., fiul lui G. si L., născut la data de (...) în C.-N., domiciliat în C.-N., str. M. nr.
4, ap. 46, posesor al B.I. seria GT nr. 8., CNP 1., neșcolarizat, divorțat, fără loc de muncă, cu antecedente penale la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 192 al. 1 și 2 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, iar în baza art. 180 al. 2 din C. pen. a fost condamnat inculpatul I. C. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. g C. pen. a fost condamnat inculpatul I. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar în baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. e C. pen. la pedeapsa de
3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și 3 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. la art.
64 al. 1 lit a teza a II-a din C. pe perioada prev.de art. 71 al. 2 din C.
În baza art. 86^1 și 86^2 din C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul I. C. și stabilește termenul de încercare de 6 ani.
În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza art. 86^3 al. 1 din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul I. C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 350 al. 3 lit. b din C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului I. C., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 al. 1 din C. perioada reținerii din data de 10 ianuarie 2012 și perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 1 martie 2012 până la data de 13 iulie 2012.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 din C.civ. în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea vatamata P. R. cu domiciliul în C.-N., str. M., nr. 34-36, bl. D 10, sc. 2, ap. 74, jud. C. și a fost obligat inculpatul I. C. la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând daune materiale.
S-a constatat că partea vătămată F. C. cu domiciliul în C.-N., str. P., nr. 20, ap. 95, jud. C. nu s-a constituit parte civilă.
S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat iar părțile vătămate C. V. cu domiciliul în C.-N., str. G., nr. 20, ap. 5, jud. C. și SC ,,U. S. cu sediul în C.-N., str. P., nr. 1, jud. C. nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul I. C. la plata sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
În baza art. 189 al. 1 din C.p.p. onorariile avocaților desemnați din oficiu, d-nul NERGHEȘ M. D. de 200 lei și d-na ARION S. F. de 200 lei au fost avansate din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul I. C. pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează: furt calificat, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. e C., violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 1, 2 C., furt calificat, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. g C., lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al.2 C., furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit. e C., in condițiile art.33 lit. a C.
S-au reținut faptele inculpatului I. C. care, la data de (...), în jurul orei
19.00, în timp ce se afla într-un bar situat pe str. B., profitând de starea de ebrietate a părții vătămate P. R., i-a sustras de la gât un lanț din aur, în valoare de aproximativ 1 000 lei; în noaptea de 09/(...), a pătruns fără drept în curtea imobilului situat pe str. G. nr. 20, locuința părții vătămate C. V., dintr-o anexă sustrăgând o bicicletă marca MTB, în valoare de aproximativ 200 lei; la data de (...), a agresat fizic partea vătămată F. C., aplicându-i mai multe lovituri cu pumnul, în special în zona feței, în urma cărora aceasta a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale; la data de (...), în jurul orei 10.45, a sustras două ciocolate, în valoare de 4,5 lei, din magazinul aparținând SC „U. S., situat pe str. P. nr. 1 din C.-N.
Prin încheierea penală nr. 31/C/A/2012, pronunțată în dosarul penal nr.
(...) al Judecătoriei C.-N. a fost dispusă arestarea preventivă a inculpatului I. C. în temeiul art. 143 și articolului 148 litera f din Codul de procedură penală, pe o perioadă de 29 de zile ((...) - (...)).
Prin încheierile penale din datele de 30 martie 2012 și 23 mai 2012 a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive în condițiile art.
300^1 și 300^2 din C.p.p.
Instanța de fond a admis cererea inculpaților și analizând actele din dosarul de urmărire penală a reținut următoarele:
Instanța a reținut că există probe certe și indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, respectiv procesele verbale de constatare a efectuării unor acte premergătoare (f.14, 39, 70, 79-81, 90), plângerile și declarațiile părților vătămate (f.18-20, 50-53, 71-76, 92-93), înscrisurile în dovedirea prejudiciilor cauzate (f.21, 54-55, 95), fișele intervențiilor (f.22, 78), declarațiile martorilor (f.23, 24-25, 26-27, 82, 56-57, 58-59, 83, 99-
100), declarațiile inculpatului (f.31, 65-66, 87, 103, 105-106), procesele verbale de constare a infracțiunii flagrante (f.40-41, 91), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (f.42-49), dovezi de ridicare și restituire a bunurilor sustrase (f.60-61, 96-97), certificatul medico-legal (f.77), procesul verbal de control corporal (fila 94). Totodată, în cursul urmării penale și în fața instanței de judecată inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei din data de 7 iulie
2011 respectiv că a sustras lănțișorul de aur de la gâtul părții vătămate P. R. în timp ce se aflau în localul Madripo de pe str. B. din C.-N. și consumau băuturi alcoolice, declarație care se coroborează cu declarația părții vătămate și a martorului P. C. M. M., a recunoscut că la data de 1 martie 2012 a sustras două ciocolate in magazinul S.C. U. S.R.L. fiind prins în flagrant de agenții de securitate ai magazinului, a recunoscut că în noaptea zilei de 9 ianuarie 2012 a intrat în curtea imobilului cu nr. 20 de pe str. G. din C.-N. de unde a luat bicicleta părții vătămate C. V., fiind prins imediat după aceea de organele de poliție dar a menționat că a luat bicicleta numai pentru a se deplasa mai repede la domiciliu și a recunoscut că la data de 2 februarie 2012 a împins-o pe partea vătămată F. C. P. peste un gard viu, dar a menționat că a fost mușcat de câinele acestuia și a fost lovit de către partea vătămată. Din declarațiile părții vătămate C. și a martorilor R. I. și R. A. rezultă că bicicleta luată de către inculpat la data de 9 ianuarie 2012 se afla într-o anexă a imobilului cu nr. 20 de pe str. G. din C.- N. și nu în curte, ceea ce, înseamnă că inculpatul nu a văzut bicicleta în curte și a intrat să o ia, ci a intrat în curte și apoi în imobil cu scopul de a căuta bunuri pentru a le sustrage. Totodată partea vătămată F. C. P. a declarat că a fost lovit de mai multe ori de către inculpat, iar din certificatul medico-legal nr.
808/I/a/118/2 februarie 2012 de la fila 77 dos. UP rezultă partea vătămată prezenta leziuni la nivelul feței, respectiv la nivelul frunții, la baza piramidei nazale, pleoapa inferioară stângă, iar leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, nefiind verosimilă declarația inculpatului că partea vătămată ar fi căzut după ce a fost împinsă. Raportat la această faptă vom reține că inculpatul s-a apropiat de partea vătămată, indiferent de motiv, respectiv de a-i cere bani sau de a o întreba în legătură cu vreun eveniment recent, iar partea vătămată a considerat inoportună intervenția inculpatului. În acest context sunt foarte probabile declarațiile constante ale inculpatului și ale martorului P. C. M. M. raportate la împrejurarea că a ripostat câinele părții vătămate care este de rasa ciobănesc german. Inculpatul a avut un gest reflex de a lovi câinele și apoi pe partea vătămată, însă este improbabil ca partea vătămată care are o constituție firavă să fi avut impulsul de a apăra un câine ciobănesc german matur, fiind mult mai probabil ca acel câine să fi apărat stăpânul. Cât privește fapta de lovire vom reține declarația martorului P. C. M. M. care a arătat că inculpatul, care era sub influența băuturilor alcoolice, i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul în zona feței, după care amândoi au căzut peste un gard viu.
Faptele inculpatului I. C. care, la data de (...), în jurul orei 19.00, în timp ce se afla într-un bar situat pe str. B., profitând de starea de ebrietate a părții vătămate P. R., i-a sustras de la gât un lanț din aur, în valoare de aproximativ
1.000 lei; în noaptea de 09/(...), a pătruns fără drept în curtea imobilului situat pe str. G. nr. 20, locuința părții vătămate C. V., dintr-o anexă sustrăgând o bicicletă marca MTB, în valoare de aproximativ 200 lei; la data de (...), a agresat fizic partea vătămată F. C., aplicându-i mai multe lovituri cu pumnul, în special în zona feței, în urma cărora aceasta a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale; la data de (...), în jurul orei 10.45, a sustras două ciocolate, în valoare de 4,5 lei, din magazinul aparținând SC „U. S., situat pe str. P. nr. 1 din C.-N., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. e C., violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 1, 2 C., furt calificat, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. g C., lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al.2 C., furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit. e C., in condițiile art.33 lit. a C.
La individualizarea pedepselor, instanța de fond a ținut seama de prev. art.
72 din C., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat și gradul ridicat al pericolului social relativ scăzut al fiecărei fapte în parte. Însă inculpatul a suferit condamnări anterioare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, distrugere și vătămare corporală gravă, iar înainte de împlinirea termenului de reabilitare a săvârșit o faptă tipică prev. de art. 1^1 al.1 din Legea 61/1991 și în timp ce știa că este cercetat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni a continuat săvârșirea de fapte ilicite prevăzute de legea penală.
În baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. e C. pen. a fost condamnat inculpatul I. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar în baza art. 192 al. 1 și 2 din C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 180 al. 2 din C. pen. a fost condamnat inculpatul I. C. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, iar î baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. g C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat
În baza art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. e C. pen. a fost condamnat inculpatul I. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și 3 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.
64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
Instanța de fond a constatat o indiferență manifestă a inculpatului față de consecințele faptelor sale, alături de o diminuare a gravității lor, probabil datorită obișnuinței infracționale. Totodată s-a reținut curajul inculpatului care a săvârșit prima faptă în loc public și aglomerat acceptând că poate fi prins imediat, apoi a săvârșit cea de a doua faptă intrând în dependințele unei locuințe. Deși valoarea prejudiciilor nu este mare, stăruința inculpatului în preajma ilicitului penal, coroborat cu împrejurarea că nu are locuință, nu are ocupație sau loc de muncă, aspecte care îl predispun spre săvârșirea de fapte antisociale, instanța de fond a apreciat că nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție, dar sunt necesare măsuri de supraveghere al comportamentului inculpatului și de consiliere a acestuia, mai ales că toate faptele au fost săvârșite pe fondul consumului de alcool.
Potrivit art. 86 ind. 1 alin. (1) C. pen. instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38; c) se apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.
În speță, condițiile de mai sus sunt îndeplinite. A., pedeapsa aplicată este de 3 ani închisoare, iar inculpatul deși a mai suferit anterior nicio condamnare, s-a împlinit termenul de reabilitare pentru acestea.
În baza art. 86^1 și 86^2 din C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul I. C. și s-a stabilit termenul de încercare de 6 ani, iar în baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art. 86^3 al. 1 din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul I. C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 350 al. 3 lit. b din C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului I. C., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 al. 1 din C. s-a dedus perioada reținerii din data de 10 ianuarie 2012 și perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 1 martie 2012 până la data de 13 iulie 2012.
Despre latura civilă:
Faptele ilicite săvârșite de către inculpat cu intenție directă au produs un prejudiciu direct în patrimoniul părților vătămate constând în contravaloarea bunurilor sustrase în scopul însușiri pe nedrept.
Raportat și la poziția procesuală a inculpatului care a arătat că se obligă să plătească despăgubirile solicitate de către părțile vătămate, în temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 din C.civ. în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea vătămata P. R. și a fost obligat inculpatul I. C. la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând daune materiale.
S-a constatat că partea vătămată F. C. nu s-a constituit parte civilă.
S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat iar părțile vătămate C. V. și SC
,,U. S. nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar în baza art. 189 al. 1 din C.p.p. onorariile avocaților desemnați din oficiu au fost avansate din FMJ.
Împotriva acestei sentințe, P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței penale recurate în sensul aplicării inculpatului a unei pedepse în regim de detenție.
S-a susținut în dezvoltarea orală a motivelor de recurs că instanța fondului a procedat la o corectă individualizare judiciară pentru faptele comise de către inculpatul I. C., stabilind o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare. Critica a vizat însă modalitatea de executare dispusă de către instanța fondului, respectiv suspendarea sub supraveghere și apreciindu-se că, față de toate circumstanțele ce rezultă din dosarului cauzei se impune ca modalitatea de executare stabilită să fie executarea în regim de detenție raportat la faptele concret comise de către inculpat ce fac obiectul prezentului dosar, la numărul relativ mare de acte ilicite și la antecedența penală a acestuia. S-a arătat că, pe lângă împrejurările cu carter grav ce caracterizează faptele comise de către inculpat se mai adaugă împrejurarea că acesta, deși a fost cercetat pentru una dintre fapte, respectiv pentru infracțiunea de furt calificat, fiind reținut în data de 10 ianuarie 2012, a continuat să săvârșească infracțiuni, cunoscând că este cercetat, astfel încât este evident că inculpatul nu este orientat înspre modificarea activității pe care o desfășoară, ci dimpotrivă acesta este orientat înspre comiterea de noi infracțiuni.
S-a mai arătat că inculpatul nu are premise deosebit de bune, față de circumstanțele personale, respectiv împrejurarea că în mod frecvent consumă băuturi alcoolice, că nu are loc de muncă și locuință stabilit astfel încât pentru săvârșirea de noi fapte antisociale predispoziția acestuia este mai mult decât evidentă.
Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea apreciază că aceste nu este fondat.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și readministrat în cursul judecății, din care a reieșit fără dubiu vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. De altfel, inculpatul a recunoscut toate acuzațiile aduse, mai puțin pe cea de lovire susținând că doar l- a împins pe partea vătămată care în cădere s-a lovit la ochiul stâng.
În opinia instanței de control judiciar, pedepsele au fost corect individualizate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare prin prisma criteriilor prev. de art. 52 și art. 72 Cod penal, antecedența penală a inculpatului a constituit un motiv întemeiat în sensul de a nu se reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului iar faptele concret comise, privite individual, nu prezintă un caracter foarte grav, cu excepția sustragerii lanțului părții vătămate P. R. și a sustragerii bicicletei.
Cu toate acestea, în mod corect instanța de fond a apreciat că gravitatea concretă a tuturor infracțiunilor săvârșite nu impune aplicarea unei pedepse rezultante cu executare în regim de detenție, deoarece chiar situația personală dificilă și problematică a inculpatului, așa cum a fost ea descrisă în sentința atacată, impune necesitatea intervenției societății în vederea corectării comportamentului infracțional al inculpatului, un termen de încercare de 6 ani în care acesta va beneficia de asistență psihologică și socială de specialitate din partea S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Cluj fiind o perioadă rezonabilă și suficientă de timp pentru ca inculpatul să-și revizuiască atât comportamentul infracțional, cât și atitudinea față de valorile societății, în caz contrar pedeapsa urmând a fi executată în regim de detenție (fie că nu se va supune măsurilor de supraveghere impuse, fie dacă va persista în conduita infracțională).
Din aceste considerente, în acord cu opinia instanței de fond, Curtea apreciază că executarea în regim de detenție nu este cea mai oportună alternativă la acest moment, nefiind nici în interesul inculpatului, nici al societății în ansamblul ei.
În consecință, în baza art. 385/15 pct.1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 877 din 13 iulie 2012 a Judecătoriei C.-N.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat G. R.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, conform prev. art. 192 alin. 3 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA
CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 877 din 13 iulie 2012 a
Judecătoriei C.-N.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat G. R.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 14 noiembrie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. C. A. D. L. M. R.
L. A. S.
GREFIER,
Red.A.D.L./(...). Dact. H.C./2 ex./ Jud.fond. L. M..
← Decizia penală nr. 1702/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1572/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|