Decizia penală nr. 432/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

DECIZIA P.Ă NR. 432/R/2012

Ședința publică din data de 14 martie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : C. V.

JUDECĂTORI : M. R.

A. D. L.

GREFIER : T. G.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :

ANEM. CIREAP

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații M. R. și

C. T. împotriva sentinței penale nr. 243 din 22 februarie 2012 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei C.-N., inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- M. R. - complicitate la tâlhărie faptă prev. și ped. de art. 26 C., rap la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b, c și alin. 21 lit. a, b C. cu aplic. art. 41 alin. 2 C. și art.75 al.1 lit. c C. și infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. și ped. de art. 27 alin. 1 din Lg. 365/2002 cu aplic. art.

41 alin. 2 C., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.

- C. T. - tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c și alin.

21 lit. a, b C., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. și art.75 al.1 lit. c C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. R., aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av. Chilea M. I., cu delegație avocațială la dosar, inculpatul C. T., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. V. I., cu delegație avocațială la dosar și partea vătămată B. D.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului M. R., av. M. P. A., cu delegație avocațială la dosar, care solicită a se constata încetat mandatul de asistență juridică al apărătorului din oficiu și acordarea onorariului avocațial parțial pentru studiu dosar și prezență la primul termen de judecată.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.

Apărătorul inculpatului M. R. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 243/2012 a Judecătoriei C.-N., ca neîntemeiată și rejudecând, reducerea pedepsei, apreciind că cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunile reținute este prea mare. În subsidiar, solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii într-un cuantum ce să permită aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, cu mențiunea că inculpatul va respecta obligațiile impuse.

Consideră că prima instanță nu a făcut o justă individualizare a pedepsei prin raportare la art. 72 C., pedeapsa stabilită acestuia este prea drastică, fiind rezultatul unei greșite individualizări a pedepsei prin maximizarea criteriilor legale de individualizare a pedepsei și a nereținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și b C. Învederează instanței că inculpatul a avut o conduită exemplară anterior săvârșirii faptei, aceasta rezultând din lipsa antecedentelor penale, precum și că inculpatul este înscris în câmpul muncii, câștigându-și în mod onest traiul, fiind taximetrist. De asemenea, inculpatul are o familie și un copil minor de 1 an

și câteva luni, are studii profesionale, iar familia sa nu a avut probleme în câmpul infracțional. Totodată, învederează instanței că inculpatul a depus toate diligențele necesare restituirii bunurilor, a avut o conduită exemplară, exprimându-și regretul sincer și dorind să stingă pretențiile civile, respectiv să achite suma la care a fost obligat de prima instanță și a cooperat cu organele de cercetare. A. că toate aceste împrejurări nu au fost avute de către instanță la individualizarea pedepsei, deși au fost reținute dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen.

Conform art. 334 C.pr.pen. solicită schimbarea încadrării juridice în sensul nereținerii dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. c C., respectiv a circumstanței agravante, deoarece inculpatul nu a cunoscut starea de minorat a coinculpatului R. A., care afișa un stadiul de dezvoltare fizică avansată, ce a provocat dubii cu privire la vârsta acestuia. Faptul că inculpatul M. cunoștea că coinculpatul R. mergea la școală. Dar solicită a se avea în vedere că acesta este de etnie rromă și este de notorietate că persoanele din această etnie frecventează școala la vârsta majoratului.

Solicită a se analiza sentința penală atacată inclusiv pentru reindividualizarea pedepsei, în sensul reținerii art. 74 lit. a și b C., diminuarea cuantumului pedepsei și reconsiderarea și reanalizarea posibilității legale de modificare a modului de executare a pedepsei, în sensul suspendării condiționate conform art. 81 C. sau suspendării sub supraveghere conform art. 8. C. În acest sens solicită a se avea în vedere întreg probatoriu depus la dosar în fața instanței de fond, respectiv actele de la filele 47, referitoare la pregătirea profesională, filele 48-50 referitoare la caracterizările dosarului și actul de la fila 46, respectiv certificatul de naștere al copilului inculpatului și înscrisul de la fila 96 dosar de urmărire penală, respectiv fișa de cazier, din care rezultă că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală. Inculpatul este arestat preventiv încă de la începutul lunii ianuarie, deci de circa 3 luni, astfel că apreciază că perioada petrecută de acesta în stare de arest preventiv este suficientă pentru a realiza scopul pedepsei, mai ales că inculpatul nu este o persoană pentru care să se impună o pedeapsă atât de drastică, ce nu este nici oportună în raport de probele dosarului. Mai solicită a se reține că este vorba despre un accident, fiind fapte singulare, iar inculpatul se obligă să respecte toate dispozițiile instanței.

Pentru toate aceste motive în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând, reindividualizarea pedepsei în sensul reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.a și b C., cu consecința modificării și a modalității de executare a pedepsei în sensul executării pedepsei în stare de libertate.

Apărătorul inculpatului C. T. în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d

C.pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând, reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia pentru a putea fi dispusă o pedeapsă cu suspendare sau cu suspendare sub supraveghere. Consideră că prima instanță a ignorat circumstanțele atenuante și personale, ce solicită a fi avute în vedere de instanța de recurs. A., solicită a se ține cont de atitudinea sinceră a inculpatului, acesta recunoscând săvârșirea faptei și cooperând cu organele de anchetă, că a manifestat interese în recuperarea pagubei produse, precum și că este la prima confruntare cu legea penală. Totodată, solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului, că acesta își formează personalitatea și nivelul de școlarizare, precum și că are un loc de muncă și se bucură de sprijinul familiei. Pentru aceste motive solicită aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a, b și c C. și art. 76 C., cu consecința aplicării unei pedepse orientate spre minimul special.

Mai solicită a se stabili ca modalitate de executare a pedepsei cea prev. de art. 81 sau 8. C., scopul pedepsei putând fi mai bine atins fără executarea în regim de detenție a sancțiunii, ci prin respectarea unor măsuri impuse în sarcina inculpatului. Cu onorariu din FMJ.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ambelor recursuri în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale atacate raportat la criticile aduse.

Pentru inculpatul M. consideră că în mod corect s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice privind înlăturarea circumstanței agravante, cu mențiunea că își însușește motivarea instanței de fond cu privire la acest aspect, întrucât inculpatul M. îl cunoștea pe coinculpatul R. de 2 ani și avea toate datele pentru a cunoaște vârsta acestuia din urmă, fiind întrunite elementele de fapt reale din care rezultă că inculpatul putea să cunoască vârsta inculpatului. De asemenea, consideră că pedeapsa stabilită și modalitatea de executare sunt în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. procedându-se la o corectă evaluare a circumstanțelor reale ale faptei comise, ținându-se cont de semnificația și eficiența participării efective a inculpatului la instigarea și comiterea infracțiunii de tâlhărie, la care se adaugă și infracțiunea de utilizare a cardurilor bancare. Inculpatul avea un loc de muncă, fiind taximetrist, iar deplasarea în vederea comiterii faptei s-a făcut cu autoturismul folosit în acest sens. De asemenea, violența, scopul și planul consideră că sunt elemente ce se circumscriu agravării concrete a săvârșirii faptei. În aceste condiții apreciază ca fiind lipsită de relevanță lipsa antecedentelor penale, iar reținerea art. 75 lit. c C. și coborârea pedepsei sub minimul special fiind corespunzătoare modului de săvârșire a pedepsei și modului de executare a pedepsei, chiar dacă s-au aplicat dispozițiile art.

320/1 C.pr.pen., având în vedere și că considerentele hotărârii atacate rezultând lipsa regretului real pentru faptele comise.

Pentru inculpatul C. T. apreciază că nu se impune schimbarea modalității de executare a pedepsei, acesta deplasându-se înarmat cu un cuțit în vederea comiterii infracțiunii de tâlhărie, iar agresivitatea de care acesta a dat dovadă este evidentă. Totodată, împrejurarea că au continuat activitatea infracțională și au desfășurat actul infracțional următor consideră că denotă un grad de pericol social sporit, ce e reflectat în pedeapsa aplicată.

Pentru aceste motive solicită respingerea recursurilor, deducerea perioadei reținerii și a arestului preventiv la zi și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Partea civilă B. D. solicită obligarea inculpaților la restituirea bunurilor celor sustrase și arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursurilor.

Inculpatul M. R., având ultimul cuvânt, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare întrucât regretă și îi pare rău de comiterea fapte și îi pare rău că a speriat-o pe partea vătămată. De asemenea, arată că se obligă să respecte obligațiile impuse.

Inculpatul C. T., având ultimul cuvânt, își cere iertare părții vătămate și arată că este de acord cu plata despăgubirilor, solicitând a i se acorda o

șansă și aplicarea unei pedepse cu suspendare, deoarece are un copil minor și este singurul întreținător al familiei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.243 din 22 februarie 2012 pronunțată în dosarul nr.(...), a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M. R. formulată de apărătorul acestuia, ca fiind neîntemeiată.

În baza art. 334 al.1 din C.s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M. R. din complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 din C. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c, al. 21 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 și 75 al. 1 lit. c din C. și infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. și ped. de art. 27 alin. 1 din Lg. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 din C., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. în infracțiunile de instigare la tâlhărie prev. de art.

25 din C. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c, al. 21 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 și 75 al. 1 lit. c din C. și infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. și ped. de art. 27 alin. 1 din Lg.

365/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 din C., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.

În baza art. 25 din C. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c, al. 21 lit. a, b

Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2, 75 al. 1 lit. c, 74 lit. c și 76 din C. și art.

320 ^1 C. a fost condamnat inculpatul M. R., fiul lui L. și E., născut la data de (...) în municipiul C.-N., județ C., domiciliat în sat Ș., com. V., nr. 129, jud. C., CNP 1., fara antecedente penale la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie.

În baza art. art. 27 alin. 1 din Lg. 365/2002 cu aplic. art. 41 al. 2, 74 lit. c și 76 din C. și art. 320^1 C. a fost condamnat inculpatul M. R. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

În baza art. 33 lit. a din Cpen. S-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.

În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. au fost contopite pedepsele de 4 ani închisoare și 6 luni închisoare, stabilește pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare care a fost sporită cu 1 lună, urmând să aplice inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani și 1 lună închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.

În baza art. 350 al. 1 din C. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului M. R.

În baza art. 88 al. 1 din C. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului M. R. începând cu data de 7 ianuarie 2012 la zi.

În baza art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c al. 21 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 74 lit. c și 76 din C. și art. 320 ^1 C.a fost condamnat inculpatul C. T., fiul lui T. și L., născut la data de (...) în municipiul C.-N., județ C., domiciliat în C.-N., jud. C., fără forme legale în Așchileul Mic nr.

119, jud. C., CNP 1., fără antecedente penale, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.

În baza art. 350 al. 1 din C.a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului C. T.

În baza art. 88 al. 1 din C. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului C. T. începând cu data de 7 ianuarie 2012 la zi.

În baza 211 alin. 1, 2 lit. b, c al. 21 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art.

41 al. 2 din C., art. 99 al. 3 din C.pen, art. 74 lit. c și 76 din C. și art. 320 ^1

C. a fost condamnat inculpatul minor R. A., fiul lui N. și I.-M., născut la data de (...) în municipiul C.-N., județ C., domiciliat în sat Ș., com. V., nr.

115, jud. C., CNP 1., fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C.s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C. după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 86^1 și 110^1 din C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul R. A. și stabilește termenul de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.

S-a încredințat supravegherea minorului către S. de P. de pe lângă

Tribunalul Cluj până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 86^3 al. 1 din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, după împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;

În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 350 al. 3 lit. b din C.s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpatului R. A., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 al. 1 din C. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 7 ianuarie 2012 până la data de 22 februarie

2012.

În temeiul art. 14 și 346 al. 1 din C. cu aplicarea art. din C.civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată B. D. cu domiciliul în C.-N., str. Gh. D., nr. 24, ap. 6, jud. C. și obligați inculpații în solidar, iar pe inculpatul R. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente R. I.-M. cu domiciliul în comuna V., sat Ș., nr. 115, jud. C., la plata sumei de 1.500 lei, reprezentând daune materiale.

S-a constatat că partea vătămată D. D.-A. cu domiciliul în C.-N., str.

Gh. D., nr. 10, ap. 15, jud. C. a renunțat la constituirea de parte civilă.

În baza art. 191 al. 2 și 3 din C. a fost obligat inculpatul M. R. la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat, pe inculpatul C. T. la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat, iar pe inculpatul R. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente R. I.-M. la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

În baza art. 189 din C. onorariile avocaților desemnați din oficiu, respectiv al d-nei B. M. de 600 lei, a d-na BÂLC I. de 600 lei, d-na A. M. de

600 lei, d-na F. A. A. de 300 lei și d-na FLOCA P. E. de 300 lei au fost avansate din fondurile M.ui Justiției.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că există probe certe că inculpații a săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv declarațiile părților vătămate D. D. A. și B. D. care se coroborează întru totul cu declarațiile inculpaților C. T. și R. A. cât privește dinamica evenimentelor respectiv modul în care le-au fost sustrase bunurile, declarațiile inculpaților care au recunoscut că se aflau în locul unde s-au petrecut evenimentele relevante, imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale băncilor de la care inculpatul M. a încercat și apoi a retras sume de bani folosind card-ul părții vătămate B. D., contractul de amanet prin care inculpatul M. a înstrăinat inelul sustras de la partea vătămată B. D., procesul verbal de ridicare a telefonului mobil aparținând părții vătămate de la inculpatul R. și rapoartele de constatare medico-legală nr.

133/II/a/3/6 ianuarie 2012 și 140/II/a/4/6 ianuarie 2012.

A., s-a reținut că cei trei inculpați locuiesc într-o altă localitate decât C.-N. dar s-au hotărât să facă rost de bani prin sustragerea de poșete de la femei singure pe străzile din C.-N. și pe timp de noapte. În ceste sens s-au deplasat în localitatea C.-N. în noaptea de 4/5 ianuarie 2012 cu un autovehicul condos de către inculpatul M. În jurul orei 5.00 au văzut-o pe partea vătămate D. D. A. care aștepta un mijloc de transport în comun pentru a merge la serviciu. Inculpatul C., care avea asupra sa un cuțit de bucătărie, adică un cuțit cu lama lungă, împreună cu inculpatul R. s-au apropiat de partea vătămată, iar inculpatul C. i-a pus cuțitul la gât, în timp ce inculpatul R. a încercat să ia poșeta agățată de umărul părții vătămate. Cel mai probabil cei doi inculpați au amenințat-o verbal pe partea vătămată însă aceasta fiind surdo-mută nu și-a putut da seama ce spuneau aceștia. Inculpatul C. a reușit să taie bretelele poșetei cu cuțitul iar cei doi au fugit la mașina unde îi aștepta inculpatul M. În poșeta părții vătămate au găsit un telefon marca Nokia N70, care a fost ridicat ulterior de la inculpatul R., suma de 4 lei, două carduri bancare și unaparat foto marca Canon, care a rămas la inculpatul C. Inculpatul M. a încercat să retragă bani de la ATM-ul BT d pe str. I. folosind cardurile părții vătămate însă nu a reușit.

În cursul aceleiași dimineți, în jurul orei 8.00 inculpații au văzut-o pe partea vătămată B. D. deplasându-se pe str. S. și au decis să îi sustragă geanta. Înainte de a coborî din mașină, inculpatul C. T. i-a înmânat inculpatului R. A. un spray iritant-lacrimogen cu inscripția „NATO";, spray pe care l-a primit de la inculpatul M. pentru a-l folosi în caz de nevoie. Inculpatul R. a pulverizat-o pe partea vătămată cu spray-ul în față, iar inculpatul C. i-a smuls poșeta, partea vătămată căzând jos. În geanta părții vătămate se aflau acte de identitate, carduri bancare Banc Post, un telefon mobil marca Nokia 2630, un inel din aur și alte bunuri personale. Găsind în geantă notat și codul PIN al unui card, inculpatul M. a retras de două ori suma de 300 de lei de la două ATM-uri ale BCR, iar inelul l-a lăsat la S. IFN S. S. în baza contractului de amanet 4. ianuarie 2012.

Fiecare dintre părțile vătămate au suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul M. a declarat că împreună cu ceilalți doi inculpați s-au înțeles să se deplaseze din satul Ș. în localitatea C.-N. pntru a face rost de bani prin sustragerea poșetelor de la femeile singure de pe străzi. Au ajuns în localitatea C.-N. în jurul orei 23.00 în nopatea zilei de 4 ianuarie 2012 și i-a predat inculpatului C. spunându-i să-l folosească pentru a-i fi mai ușor să sustragă gențile. Totodată a declarat că nu cunoștea împrejurarea că inculpatul C. avea asupra lui un cuțit, dar i-a așteptat pe cei doi inculpați în mașină și au împărțit bunurile astfel cum s-a reținut mai sus.

Inculpatul C. a declarat că inculpatul M. le-a propus să facă rost de bani și i-a spus să mai caute pe cineva. A luat legătura cu cumnatul său, inculpatul minor R. și apoi s-au deplasat cu un autovehicul marca Dacia Logan inscripționat taxi condus de către inculpatul M. în localitatea C.-N., iar pe drum inculpatul M. le-a spus despre ce este vorba, să furăm genți de la femei singure pe stradă, dar eu am precizat că îmi este frică. A fost totuși de acord să se plimbe cu inculpatul R. pe străzi având asupra sa un cuțit pentru că am crezut că furăm cablu. Inculpatul R. a văzut-o pe partea vătămată D. singură pe stradă și i-a spus inculpatului C. să-i fure geanta, iar inculpatul C. a folosit cuțitul pentru a tăia curelele genții. Au dus poșeta la mașina în care aștepta inculpatul M., după care s-au mai plimbat două ore până au văzut-o pe partea vătămată B., căreia i-au sustras geanta după ce inculpatul R. a folosit spray-ul primit de la inculpatul M.

Inculpatul R. a declarat că la data de 5 ianuarie 2012 a venit la locuința sa inculpatul C. pe care l-a întrebat cum ar putea face rost de bani, însă acesta i-a spus în perioada de iarnă nu est nimic de lucru. În jurul orei

22.30 inculpatul C. s-a întors la locuința inculpatului R. și l-a chemat spunându-i că au treabă și să ia un cuțit pentru că vor merge în C.-N.. Inculpatul R. a luat un cuțit de bucătărie pe care l-a dat inculpatului C. A. din urmă a folosit cuțitul pentru a sustrage geanta de la partea vătămată D., iar inculpatul R. a folosit spray-ul pe care inculpatul M. l-a dat inițial inculpatului C., pentru a sustrage geanta părții vătămate B. Inculpatul R. a declarat că după ce s-a apropiat de partea vătămată D. împreună cu inculpatul C. a fugit de teamă. Declarația inculpatului R. este în mare parte sinceră și se coroborează cu declarația părții vătămate D. (fila 18 verso dos. UP) care a arătat că după ce s-au apropiat cei doi inculpați, iar inculpatul C. a scos cuțitul, a încercat să strige moment în care inculpatul R. a fugit. Reținem așadar că inculpatul R. a manifestat teamă când a participat la săvârșirea primei fapte, însă după numai două ore a participat la săvârșirea celei de a doua fapte având o contribuție determinantă. Un astfel de comportament nu poate fi explicat decât prin aceea că forța de convingere a inculpaților M. și C. alături de vâsta inculpatului R. (16 ani) și de împrejurarea că i s-a dat un spray paralizant care care oferea un avantaj substanțial împotriva victimelor, au fost suficiente pentru a inspira inculpatului R. curajul infracțional.

Analizând declarațiile celor trei inculpați s-a reținut cu certitudine că inculpatul R. nu a participat la prima înțelegere cu privire la planul infracțional, dar a fost convins de ceilalți doi inculpați cu privire la eficiența acțiunilor pe care urmau să le săvârșească. Din declarațiile inculpatului C. reținem că inculpatul M. a fost acela care l-a contactat și i-a propus să facă rost de bani, dar să mai caute pe cineva care să-i ajute. Această parte a declarației o vom aprecia ca fiind sinceră având în vedere cursul evenimentelor. Inculpatul M. știa de la început că nu va participa cu acte de executare la săvârșirea faptelor și de aceea inculpatul C. avea nevoie de sprijinul unei alte persoane, însă a rămas ca și coordonator al evenimentelor ce urmau să se petreacă atâta timp cât inculpații C. și R. au predat inculpatului M. poșetele celor două părți vătămate imediat după săvârșirea faptelor. Vom reține că inculpatul M. nu a fost numai persoana care a coordonat activitatea infracțională a celorlalți doi inculpați, dar și persoana care a conceput planul infracțional, care i-a convins pe cei doi inculpați de viabilitatea și succesul planului și le-a pus la dispoziție un mijloc de transport și un spray paralizant. A. vom reține că faptele inculpatului M. sunt specifice formei de participație a instigări la tâlhărie și nu doar a complicității. În acest sens vom dispune schimbarea încarării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.

Cât privește incidența art. 75 lit. c din C., respectiv dacă inculpatul M. a cunoscut sau a prevăzut că inculpatul R. este minor, s-a reținut că cei doi se cunosc de aproximativ 2 ani și inculpatul M. știa că inculpatul R. este elev. Probabil cei doi nu și-au comunicat reciproc vârsta, însă se cunoșteau de 2 ani, inculpatul R. nu are trăsăturile specifice unui adult, alături de împrejurarea că inculpatul M. știa că inculpatul R. frecventează cursuri gimnaziale, fac verosimilă concluzia că inculpatul a prevăzut și acceptat că inculpatul R. este minor. A. vom respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatului M.

Pe fondul faptelor descrise mai sus s-a reținut că încă de la început cei trei inculpați știau pentru ce se deplasează în C.-N., respectiv pentru săvârșirea unor fapte ilicite cu scopul de a face rost de bani. Inculpatul C. a declarat că avea cuțitul asupra sa pentru că a crezut că vor tăia cabluri, însă pentru a tăia cabluri nu era necesar un cuțit cu lama lungă care de altfel era și incomod. Însă un cuțit cu lama lungă este apt să producă teamă dacă este folosit în scop amenințător. Inculpații C. și R. au declarat că le-a fost teamă să urmeze propunerea inculpatului M., însă teama nu este justificată atâta vreme cât au săvârșit o a doua faptă la două ore după prima, exercitând violențe cu intensitate sporită. În cadrul planului infracțional reținem ajutorul esențial dat de către inculpatul M., care i-a condus pe ceilalți doi inculpați în C.-N. și i-a așteptat cu mașina pentru a le asigura mai ușor scăparea, care a pus la dispoziția lor un spray pentru a fi folosit în scopul sustragerii de bunuri, și care a fost artizanul planului infracțional.

S-a constatat lipsa oricărei forme de empatie cu părțile vătămate și o propensiunea evidentă spre folosirea violenței ca mijloc de procurare a mijloacelor materiale, cu o disponibilitatea spre agresivitate disproporționată față de scopul urmărit. Chiar dacă cei trei inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, modul virulent de a pătrunde în câmpul infracțional relevă un potențial criminogen sporit.

Fapta inculpatului M. R., care în noaptea și dimineața zilei de (...), în urma unei înțelegeri prealabile, i-a convins și apoi i-a ajutat pe inculpatul major C. T. și pe inculpatul minor R. A. ca prin violență și amenințare (cu ajutorul unui cuțit sau spray iritant-lacrimigen) să le deposedeze, în locuri publice, pe părțile vătămate D. D.-A. și B. D. de bani și bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la tâlhărie, prev. de art.

25 rap. la art. 211 al. (1), al. (2) lit. b) și c), al. (21) lit. a) și b) Cod pen., cu aplic. art. 41 al. (2) C. pen. și art. 75, alin. 1, lit. c Cod pen.

Fapta inculpatului M. R., care în data de (...) a retras la intervale scurte de timp, diferite sume de bani de la ATM-uri, folosind carduri bancare aparținând numitelor D. D.-A. și B. D., fără acordul acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 27 al. (1) din Lg. 365/2002 cu aplic. art. 41. al. (2) Cod pen.

La individualizarea pedepselor instanța a ținut seama de prev. art. 72 din C., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat cu aplicarea art. 320^1 din C. și gradul ridicat al pericolului social al faptei relevat de modul de concepere și punere în operă a planului infracțional relevat mai sus, probe în condițiile art. 63 al. 1 din C. S-a avut în vedere că planul infracțional elaborat de către inculpatul M. îl excludea de la identificarea ca și participant, dacă nu ar fi fost descoperit inculpatul R. care a părtrat și folosit un telefion mobil fără cunoștința inculpatului M. De aceea și dezinvoltura cu care inculpatul M. a valorificat bunurile sustrase de la partea vătămată B. și a retras sume de bani de la ATM-uri expunându-se la camerele de supraveghere.

În baza art. 25 din C. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c, al. 21 lit. a, b

Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2, 75 al. 1 lit. c, 74 lit. c și 76 din C. și art.

320 ^1 C. a fost condamnat inculpatul M. R. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie.

În baza art. 33 lit. a din Cpen. S-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.

În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. au fost contopite pedepsele de 4 ani închisoare și 6 luni închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pe care o vom spori cu 1 lună închisoarea având în vedere că cea de a doua infracțiune a fost săvârșită în condițile în care inculpatul a considerat că anonimatul său este asigurat datorită modului de concepere a planului infracțional, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani și 1 lună închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.,

ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

Constatând că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului M. R. s-au cristalizat în urma evaluării tuturor probelor și relevă un potențial criminogen real și concret care conduce spre concluzia rezonabilă că lăsarea sa în libertate la acest moment ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, raportat și la incidența disp. art. 148 lit. f din C., în temeiul art. 350 al. 1 din C. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 din C. a fost computată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 7 ianuarie 2012 la zi.

Fapta inculpatului C. T., care în noaptea și dimineața zilei de (...), împreună cu inculpatul minor R. A., fiind în locuri publice le-a deposedat, prin amenințare și violență, pe părțile vătămate D. D.-A. și B. D., de bani și bunuri personale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. (1), al. (2) lit. b) și c), al. (21) lit. a) și b) Cod pen, cu aplic. art. 41 al. (2) C. pen și art. 75 al. 1 lit. c C. pen.

La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de prev. art. 72 din C., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat cu aplicarea art. 320^1 din C. și gradul ridicat al pericolului social al faptei relevat de modul de concepere și punere în operă a planului infracțional relevat mai sus, probe în condițiile art. 63 al. 1 din C. Pe lângă argumentele privind gravitatea faptelor expuse mai sus vom avea în vedere contribuția esențială avută de inculpatul C. la săvârșirea faptelor, de faptul că a atras în câmpul infracțional pe cumnatul său minor, inculpatul R. căruia i-a insuflat curaj, de disponibilitatea reală spre exercitarea de violențe și de lipsa de remușcări, inculpatul declarând că după săvârșirea primei fapte nu au putut pleca spre satul de domiciliu doar cu bunurile și bani găsiți la partea vătămată D. și de aceea au căutat și alte victime (fila 43).

În baza art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c al. 21 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 74 lit. c și 76 din C. și art. 320 ^1 C. a fost condamnat inculpatul C. T. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.,

ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

Constatând că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului C. T. s-au cristalizat în urma evaluării tuturor probelor și relevă un potențial criminogen real și concret care conduce spre concluzia rezonabilă că lăsarea sa în libertate la acest moment ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, raportat și la incidența disp. art. 148 lit. f din C., în temeiul art. 350 al. 1 din C. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 din C. s-a computat perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 7 ianuarie 2012 la zi.

Fapta inculpatului minor R. A., care în noaptea și dimineața zilei de

(...), împreună cu inculpatul C. T. aflându-se în locuri publice, le-a deposedat prin amenințare și violență pe părțile vătămate D. D.-A. și B. D., de bani și bunuri personale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. (1), al. (2) lit. b) și c), al. (21) lit. a) și b) Cod pen, cu aplic. art. 41 al. (2) C. pen și art. 99, al. 3 C. pen.

La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de prev. art. 72 din C., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat cu aplicarea art. 320^1 din C., de disp. art. 109 din C. și gradul ridicat al pericolului social al faptei relevat de modul de concepere și punere în operă a planului infracțional relevat mai sus, probe în condițiile art. 63 al. 1 din C. Pe lângă argumentele privind garvitatea faptelor expuse mai sus s-a avut în vedere contribuția efectivă avută de inculpatul R. la săvârșirea faptelor, iar din modul de săvârșire a faptei aparent suntem în prezența unei persoane care a săvârșit faptele în mod accidental, dar și de faptul că a fost atras relativ ușor în câmpul infracțional de către cumnatul său, inculpatul C., precum și de concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.

În baza 211 alin. 1, 2 lit. b, c al. 21 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art.

41 al. 2 din C., art. 99 al. 3 din C.pen, art. 74 lit. c și 76 din C. și art. 320 ^1

C. a fost condamnat inculpatul minor R. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.,

ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

Cât privește individualizarea modului de executare a pedespei instanța a ținut seama de vârsta inculpatului de faptul că este elev și dispune de resurse interne și externe care să îl poată face conștient de repercusiunile pe care le poate avea astfel de fapte asupra sa, dar raportat la gravitatea faptelor apreciem că este necesară consilierea și supravegherea sa.

Potrivit art. 86 ind. 1 alin. (1) C. pen. instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38; c) se apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.

Conform art. 110 ind. 1 C. pen., suspendarea sub supraveghere poate fi aplicată și în cazul minorilor.

În speță, condițiile de mai sus sunt îndeplinite. A., pedeapsa aplicată este de 2 ani închisoare, iar inculpatul nu a mai suferit anterior nicio condamnare. De asemenea, având în vedere atât vârsta fragedă a inculpatului, cât și regretul manifestat de acesta după comiterea faptei, instanța apreciază că pronunțarea condamnării constituie un averstisment suficient pentru ca acesta să conștientizeze gravitatea comportamentului pe care l-a avut, iar inculpatul nu va mai comite în viitor infracțiuni.

Potrivit art. 110 C. pen. în caz de suspendare condiționată a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii, la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanță. În speță, instanța urmează să fixeze un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

Conform art. 110 ind. 1 alin. (1) C. pen. odată cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate minorului în condițiile art.

110, instanța poate dispune, pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințarea supravegherii minorului unei persoane sau instituții din cele arătate în art. 103, putând stabili, totodată, pentru minor una sau mai multe obligații dintre cele prevăzute în art. 103 alin. (3), iar după împlinirea vârstei de 18 ani, respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor prevăzute în art. 86 ind. 3. Art.

103 C. pen. prevede că supravegherea poate fi încredințată, după caz, părinților minorului, celui care l-a adoptat sau tutorelui. D. aceștia nu pot asigura supravegherea în condiții satisfăcătoare, instanța dispune încredințarea supravegherii minorului, pe același interval de timp, unei persoane de încredere, de preferință unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituții legal însărcinate cu supravegherea minorilor.

În speță, având în vedere și cele prezentate în referatul de evaluare instanța a reținut că supravegherea minorului nu poate fi asigurată de către părinții acestuia în condiții corespunzătoare, iar în lipsa existenței unei alte persoane de încredere care să îl poată supraveghea, inculpatul a fost încredințat pentru supraveghere unei instituții legal însărcinate cu supravegherea minorilor, și anume S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

După împlinirea vârstei de 18 ani, acesta va trebui să respecte măsurile de supraveghere stabilite de art. 86 ind. 3 C. pen., și anume:

- să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;

În temeiul art. 359 C. proc. pen. instanța i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării, și anume art. 110 ind. 1 alin. (3) C. pen.

În baza art. 350 al. 3 lit. b din C.s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpatului R. A., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 al. 1 din C. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 7 ianuarie 2012 până la data de 22 februarie

2012.

Despre latura civilă:

Faptele ilicite săvârșite de către inculpați cu intenție directă au produs un prejudiciu direct în patrimoniul părților vătămate constând în sumele de bani și contravaloarea bunurilor sustrase în scopul însuțiri pe nedrept.

Raportat și la poziția procesuală a inculpaților care au arătat că se obligă să plătească despăgubirile solicitate de către părțile vătămate, în temeiul art. 14 și 346 al. 1 din C. cu aplicarea art. din C.civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată B. D. cu domiciliul în C.-N., str. Gh. D., nr. 24, ap. 6, jud. C. și obligați inculpații în solidar, iar pe inculpatul R. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente R. I.-M. cu domiciliul în comuna V., sat Ș., nr. 115, jud. C., la plata sumei de 1.500 lei, reprezentând daune materiale.

S-a constatat că la termenul de judecată din data de 7 februarie 2012 partea vătămate D. D.-A. a renunțat la constituirea de parte civilă.

În baza art. 191 al. 2 și 3 din C. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente, iar în baza art. 189 al. 1 din C. onorariile avocaților desemnați din oficiu au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpații

M. R. și C. T., criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său, inculpatul M. R. a învederat faptul că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate și alegerea unei modalități de executare a acesteia neprivative de libertate având în vedere faptul că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut și regretat comiterea faptei, este încadrat în muncă, este familist, având în întreținere un copil minor. De asemenea trebuie analizată și contribuția sa efectivă la comiterea faptei și împrejurarea că a depus diligențele necesare recuperării prejudiciului. Un alt aspect învederat este cel referitor la faptul că inculpatul nu cunoștea vârsta exactă a coinculpatului minor R. astfel că se impune schimbarea încadrării juridice în sensul înlăturării dispozițiilor art.75 lit.c C.

În motivarea recursului său inculpatul C. T. a arătat, de asemenea, că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, întrucât a recunoscut și regretat comiterea faptei, este încadrat în muncă și a manifestat interes în recuperarea prejudiciului cauzat.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu, ce a stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților, a recunoașterii vinovăției și a aplicării în cauză a art.320 ind.1 C., instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

A., s-a constat pe deplin dovedită vinovăția inculpaților care în noaptea și dimineața zilei de (...), în urma unei înțelegeri prealabile, inculpatul M. i-a convins și apoi i-a ajutat pe inculpatul major C. T. și pe inculpatul minor R. A. ca prin violență și amenințare (cu ajutorul unui cuțit sau spray iritant-lacrimogen) să le deposedeze, în locuri publice, pe părțile vătămate D. D.-A. și B. D. de bani și bunuri.

La data de (...) inculpatul M. retras la intervale scurte de timp, diferite sume de bani de la ATM-uri, folosind carduri bancare aparținând numitelor

D. D.-A. și B. D., fără acordul acestora

Din analiza împrejurărilor de fapt reținute s-a desprins ideea că forma de participație a inculpatului recurent M. a fost cea prev. de art.25 C., cea a instigării, acesta venind cu propunerea de a se deplasa în C.-N. pentru a face rost de bani, contribuția sa fiind esențială în comiterea faptelor. Inculpatul recurent M. i-a condus pe inculpații C. și R. în C.-N., i-a așteptat cu mașina pentru a le asigura mai ușor scăparea și a pus la dispoziția acestora sprayul lacrimogen descris mai sus și folosit de altfel de coinculpați la comiterea faptelor.

De asemenea, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul recurent M. îl cunoștea pe inculpatul R. de circa 2 ani, știa că acesta este elev la gimnaziu, astfel că susținerile acestuia referitoare la faptul că nu cunoștea starea de minoritate a coinculpatului nu sunt plauzibile, soluția instanței de fond fiind corectă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților recurenți, apreciem că aceasta s-a făcut în raport cu toate criteriile prev. de art.72 C., instanța de fond dând dovadă de clemență prin orientarea cuantumurilor acestora spre minimul special prevăzut de textele incriminatoare și redus ca urmare a aplicării art.320 ind.1 C.

Pentru a conchide astfel curtea a avut în primul rând în vedere gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al faptelor comise, modul organizat în care s-a acționat, înțelegerea prealabilă dintre coinculpați, scopul urmărit.

De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea faptul că inculpații au manifestat o disponibilitate spre agresivitate disproporționată față de scopul urmărit, fiind evidentă lipsa oricărei forme de empatie cu părțile vătămate.

În acest context, raportat și la faptul că inculpatul M. a profitat de faptul că este taximetrist și i-a condus și așteptat cu mașina pe ceilalți doi inculpați, apreciem, în consens cu instanța de fond că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a acestora, prin executare în regim de detenție.

Așa fiind, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul declarat.

Potrivit articolului 88 Cod P. va deduce din pedeapsa aplicată inculpaților M. si C. timpul arestului preventiv, începând cu data de 7 ianuarie 2012 și până în prezent.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 400 lei - din care 100 lei onorariu partial - onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Va obliga pe inculpatul C. T. să plătească în favoarea statului suma de

500 lei cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezentând onorar avocațial si pe inculpatul M. a sumei de 400 lei din care 100 lei onorar partial..

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații M. R. (cu datele personale la dosar) si C. T. (cu datele personale la dosar) împotriva sentinței penale nr. 243 din 22 februarie 2012 a Judecătoriei C.-N..

Potrivit articolului 88 Cod P. deduce din pedeapsa aplicată inculpaților M. si C. timpul arestului preventiv, începând cu data de 7 ianuarie 2012 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 400 lei - din care 100 lei onorariu partial - onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul C. T. să plătească în favoarea statului suma de

500 lei cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezentând onorar avocațial si pe inculpatul M. a sumei de 400 lei din care 100 lei onorar partial..

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 martie 2012. .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. C. M. R. A. D. L.

T. G.

GREFIER

Red.M.R./S.M.D.

5 ex./(...)

Jud.fond.Mihăiță L.

← Decizia penală nr. 608/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 195/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 432/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 432/2012, Curtea de Apel Cluj