Decizia penală nr. 1702/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

D. PENALĂ NR.1702/R/2012

Ședința publică din 3 decembrie 2012

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE : ANA C., judecător

JUDECĂTORI : M. Ș.

L. M.

GREFIER : M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror

V. T.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. L. I. împotriva sentinței penale nr.365 din 11 octombrie 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu șantaj și distrugere prev.de art.192 al.2 C.pen., art.2194 al.1 C.pen., art.217 al.1 C.pen., totul cu aplic.art.33 li.a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. L. I., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.P. A. D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind părțile civile P. L. și P. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul C. L. I., arată că adresa actuală este în comuna M. sat P. nr.204 jud.Sălaj. Susține că își menține recursul declarat și dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.

Instanța procedează la audierea inculpatului C. L. I., depoziția sa fiind consemnată în procesul verbal aflat la dosar fila 13.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. L. I., solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza a se da o mai mare eficiență disp.art.72 C.pen., respectiv a fi reindividualizate pedepsele aplicate inculpatului și în consecință a se dispune reducerea cuantumului acestora.

În acest sens, solicită a se reține în favoarea inculpatului, atât circumstanțele atenuante reale, cât și cele personale, cu consecința reducerii cuantumului pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Solicită a se avea în vedere și contextul în care aceste fapte s-au petrecut, respectiv pe fondul unor discuții pe care acesta le-a avut cu fosta soție, care prin atitudinea sa de ignorare l-a determinat să aibă un comportament nepotrivit care să se încadreze în sfera ilicitului penal.

Cere a se avea în vedere și faptul că inculpatul anterior nu a mai fost sancționat pentru infracțiuni de violență, comportamentul inculpatului datorându- se neînțelegerilor între foștii soți.

Solicită de asemenea a se avea în vedere că inculpatul este tatăl a doi copii minori, iar infracțiunea de violare de domiciliu s-a săvârșit datorită refuzului părții vătămate de a-i permite vizitarea minorilor.

Având în vedere toate aceste aspecte, solicită reducerea cuantumului pedepselor aplicate și implicit a pedepsei rezultante.

Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.

În susținerea poziției procesuale arată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile privind reținerea circumstanțelor atenuante judiciare. C. că în mod corect prima instanță a stabilit starea de fapt și pe baza acesteia a individualizat pedepsele, care, de altfel, se situează la minimul special prevăzut de lege, în condițiile unor pedepse substanțiale reținute de legiuitor. L. circumstanțelor atenuante rezultă din ansamblul circumstanțelor reale și personale constatate de prima instanță, respectiv din modul de comitere al faptelor, majoritatea implicând violență verbală sau fizică îndreptată împotriva bunurilor, pe fondul unor stări tensionate create de către inculpat raportat la nemulțumirile sale legate de partea vătămată și nu în ultimul rând de antecedența inculpatului, toate sancțiunile aplicate acestuia prin sentințele ce au făcut obiectul contopirii în prezentul dosar, referindu-se la aceeași parte vătămată precum și poziția procesuală a inculpatului pe parcursul procesului penal.

Față de aceste aspecte, solicită a se menține toate dispozițiile primei instanțe ca fiind temeinice și legale.

Inculpatul C. L. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.

Susține că cele șapte luni de arest au fost suficiente pentru faptele comise și nu dorește să se întoarcă în penitenciar.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr.365 din 11 octombrie 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr.(...) în baza art.192 alin.1 și 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. L.-I., fiul lui I. și A., născut la data de (...), în localitatea Z., jud. Sălaj, cetățean român, studii medii, fără ocupație și loc de muncă, divorțat, stagiul militar îndeplinit, cunoscut cu antecedente penale, domiciliat în municipiul Z. - lipsă spațiu, jud. Sălaj, locuind fără forme legale în municipiul Z., str. D., nr.22, bl.P24, sc. A, ap.2, jud. Sălaj, CNP 1., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.194 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. L.-I. la pedeapsa de la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de șantaj.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.217 alin1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. L.-I. la pedeapsa de la pedeapsa de 1 (o) lună închisoare pentru comiterea infracțiunii de distrugere.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 13 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.84/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei și s-au repus pedepsele componente în individualitatea lor, de 3 luni închisoare (pentru infracțiunea de amenințare), 3 luni închisoare (pentru infracțiunea de amenințare), 3 luni închisoare (pentru infracțiunea de distrugere), 3 luni închisoare (pentru infracțiunea de port fără drept al unui cuțit) și 10 luni închisoare (aplicată prin sentința penală nr.133/(...)).

S-a constatat că infracțiunile de violare de domiciliu, șantaj și distrugere care fac obiectul prezentului dosar sunt concurente cu infracțiunile de amenințare, distrugere și port fără drept al unui cuțit pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.84/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, definitivă la data de (...) prin decizia penală nr.1907/R/(...) a C. de A. C. N. și au fost comise în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.133/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, definitivă prin decizia penală nr.305/R/(...) a C. de A. C. N. la data de (...).

În baza art.33 lit. a) raportat la art.34 lit. b) Cod penal, s-au contopit pedepsele repuse în individualitatea lor, de 3 luni, 3 luni, 3 luni și 3 luni cu pedepsele de 3 ani, 6 luni și 1 lună aplicate prin prezenta hotărâre și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art.83 alin.1 Cod penal, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.133/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, definitivă la data de (...) și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin prezenta, de 3 ani închisoare, rezultând o pedeapsă de 3 (trei) ani

și 10 (zece) luni închisoare, cu privare de libertate.

În baza art.71 alin.1 Cod penal,s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul C. L.-I. a executat în perioada (...)-(...) pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.84/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.

În baza art.36 alin.3 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate partea din pedeapsă executată, respectiv de la data de (...) la (...).

În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. L. prin mandatar P. M., domiciliată în comuna H. C., nr.323, jud. Sălaj și obligă pe inculpatul C. L.-I. la plata sumei de 45 lei despăgubiri materiale, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat prin spargerea geamului.

S-a luat act că partea vătămată P. M., domiciliată în comuna H. C., nr.323, jud. Sălaj nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum total de 1.500 lei.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că partea vătămată P. M. și inculpatul C. L. au fost căsătoriți în perioada 2001-2009, căsătoria dintre aceștia fiind desfăcută prin sentința civilă 1988/(...) a Judecătoriei Z., cei doi minori rezultați din căsătorie fiind încredințați spre creștere părții vătămate (f.13-15). Înainte de căsătorie, inculpatul avea domiciliul în comuna M., dar imobilul era vândut, astfel că în cursul anului 2006 acesta și-a mutat domiciliul legal în comuna H. C., la nr.323, imobil care aparține mamei părții vătămate și unde avea domiciliul legal și partea vătămată P. M. În timpul căsătoriei părțile au locuit în Z., într-o garsonieră pe care au vândut-o în 2007, iar apoi în apartamentul mamei inculpatului, B. A., la adresa Z., D-va N. (II), bl.P24, ap.2. În cursul anului 2008, din cauza certurilor, partea vătămată a fost nevoită să se mute cu ambii copii la H. C., la adresa mamei sale, inculpatul continuând să locuiască în Z. la adresa mamei sale.

În data de (...), în timp ce partea vătămată P. M. mergea spre autogară împreună cu martora H. I., a fost acostată pe stradă de inculpat, care i-a cerut să-i restituie suma de 15.000 de lei, reprezentând partea sa din economiile realizate în timpul căsătoriei și depuse la bancă pe numele. P. vătămată s-a speriat, astfel că împreună cu martora s-au refugiat într-un magazin, de unde au cerut telefonic intervenția organelor de poliție. La fața locului s-a deplasat martorul T. T., agent de poliție, care l-a identificat la locul faptei pe inculpat și i-a aplicat o sancțiune contravențională pentru amenințare (f.54-56). În această perioadă, inculpatul a și sunat-o de mai multe ori pe telefon, amenințând-o cu moartea și cu incendierea casei mamei sale (în care locuia și partea vătămată).

În data de (...), a căutat-o pe partea vătămată la serviciu, dorind să discute cu aceasta, dar partea vătămată a refuzat să discute cu el, fiindu-i frică. A trimis-o pe martora C. L. să îi aducă anumite bunuri din magazin. Martora s-a întâlnit cu inculpatul, care aștepta în stradă și care i-a spus martorei să-i transmită părții vătămate că o omoară. Martora C. L. revenind la locul de muncă a relatat cele spus de inculpat, acestea fiind auzite atât de partea vătămată cât și de alți colegi de muncă. Fiindu-i frică de inculpat, partea vătămată a cerut în diverse ocazii unor colegi să o conducă până în stația de autobuz, astfel ea a fost condusă de martorul P. T. sau de alți colegi.

În seara zilei de (...), în jurul orei 22.00, inculpatul, care era în stare de ebrietate, s-a întâlnit în gară cu martorul S. V. căruia i-a cerut să îl ducă cu autoturismul până în H. C. Cei doi s-au deplasat în H. C. M. a oprit autoturismul în fața casei în locuia partea vătămată. Inculpatul a coborât și s-a dus la poartă, a strigat-o pe partea vătămată, iar la ușa casei a apărut martorul P. V., fratele părții vătămate, având în mână o bâtă. Inculpatul a intrat în curtea casei și la început a spus că dorea să își vadă copii. M. i-a spus că nu era ora potrivită pentru a vizita copiii și să revină când va fi treaz, cerându-i să iasă din curte. Inculpatul s-a enervat și a strigat să iasă partea vătămată din casă, cerând să-i dea suma de

15.000 de lei, altfel o va omorî. M. P. V. i-a cerut din nou să iasă din curte, dar acesta a refuzat, iar partea vătămată, care de frică nu a ieșit din locuință, a sunat la poliție. La fața locului s-au deplasat agenții de poliție din cadrul P.ui de P. H. C., care l-au găsit pe inculpat în curtea locuinței, refuzând să iasă afară și continuând să o strige pe partea vătămată, cerându-i să îi da suma de 15.000 de lei, altfel o va omorî și va da foc casei, fără să îi pese că va fi închis pentru aceasta. În final, întrucât a refuzat să iasă din curte, inculpatul a fost încătușat de organele de poliție și dus la P. de P. unde a fost audiat (f.101).

Tot în acea perioadă, inculpatul a amenințat-o și telefonic de mai multe ori pe partea vătămată. În acest sens, conform listingului telefonic, acesta a sunat-p pe partea vătămată de mai multe zeci de ori pe zi (f.42). Una dintre convorbiri a fost înregistrată de partea vătămată și depusă la dosar, aceasta constituind mijloc de probă, conform art.916 alin.2 Cod procedură penală. (f.41, 52). Din convorbire a rezultat că inculpatul îi cere insistent părții vătămate o sumă de bani. Î. partea vătămată îi spune că nu are să-i dea nicio sumă de bani, acesta o amenință pe partea vătămată, spunându-i că va ajunge mai rău decât e acum, că se joacă cu viața ei, iar el îi va da foc și la casă, chiar dacă va ajunge la pușcărie pentru acest lucru. În mod similar, inculpatul i-a trimis mai multe mesaje scrise, prin care îi cere aceeași sumă de bani, amenințând că în caz contrar va da foc la casa (f.43-52).

În data de (...), inculpatul s-a deplasat pe str. D. la blocul S., în care la ap.20, partea vătămată P. L., fratele părții vătămate P. M., deține o garsonieră (f.21-29), despre care inculpatul afirmă că a fost cumpărată cu banii lui și ai părții vătămate P. M., în timpul căsătoriei lor, doar că a fost cumpărată pe numele părții vătămate P. L., deoarece el era chiriaș în acel moment. Mergând la garsonieră, inculpatul a aflat că aici erau niște chiriași, respectiv martora L. M.-E. (f.37) căreia i-a cerut să îi plătească lui jumătate din chirie, în caz contrar va recurge la acte de violență. La refuzul martorei, inculpatul s-a enervat, a ieșit din scară și a sunat-o pe partea vătămată pe telefon, spunându-i că va sparge geamul de la garsonieră, ceea ce a și făcut, aruncând cu o piatră și spărgând un ochi de la geamul garsonierei (f.31-35). Valoarea prejudiciului este de 36 lei +TVA (f.36).

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut atât săvârșirea amenințărilor, cât și distrugerea prin spargerea geamului, dar s-a apărat susținând că nu a cunoscut că amenințările săvârșite pentru a obține o sumă de bani, constituie șantaj, iar în privința infracțiunii de distrugere, a susținut că este proprietar asupra garsonierei respective.

Această ultimă apărare a inculpatului nu poate fi primită de către instanță, deoarece, potrivit art.101 din Legea 114/1996, locuințele pot fi dobândite doar prin acte autentice, iar dovada dreptului de proprietate se va face numai pe baza actelor de proprietate, actele de proprietate existente la dosar arătând clar că la data săvârșirii infracțiunii de distrugere proprietarul garsonierei era doar partea vătămată P. L., inculpatul neavând nicio cotă-parte din dreptul de proprietate al acestui imobil, nici vreun dezmembrământ al dreptului de proprietate (f.27-28).

În privința infracțiunii de violare de domiciliu, susținerile inculpatului că a mers doar să își viziteze copiii nu sunt susținute de celelalte mijloace de probă, reieșind din declarațiile martorilor audiați că acesta s-a dus în H. C. în jurul orei

23, fiind în stare de ebrietate, iar în curte a strigat-o mereu pe partea vătămată P.

M., amenințând-o și nu pe copii, refuzând să iasă din curte după ce i s-a cerut expres acest lucru de către martorul P. V. și apoi de poliție.

Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, care se coroborează între ele.

În drept, fapta inculpatului C. L. I. de a pătrunde, fără drept, în seara zilei de

(...), de unul singur, în curtea locuinței părții vătămate P. M., fără a avea consimțământul acesteia și de a refuza să o prăsească, deși i s-a cerut în mod expres acest lucru, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art.192 alin.1 și 2 Cod penal. Fapta săvârșită de inculpat este o violare de domiciliu în condițiile art.192 alin.2 Cod penal. Forma agravată a infracțiunii există întrucât infracțiunea a fost săvârșită în timpul nopții.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de pătrundere fără drept în locuința părții vătămate. M. consumării infracțiunii este marcat de pătrunderea fără drept a inculpatului în locuința părții vătămate, fără consimțământul acesteia, urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin încălcarea libertății părții vătămate privind locuința acesteia, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea ilegală de pătrundere și urmarea imediată a rezultat din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

În drept, fapta aceluiași inculpat care, în perioada octombrie-noiembrie 2010, în repetate rânduri, i-a cerut părții vătămate P. M. să-i dea suma de 15.000 lei, amenințând-o cu diferite acte de violență, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzută și pedepsită de art.194 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin acțiunea de pretindere de la partea vătămată de a da inculpatului suma de bani. M. consumării infracțiunii este reprezentat de momentul producerii urmării cerute de lege, respectiv starea de temere a persoanei constrânse. U. imediată constă în îngrădirea libertății psihice a părții vătămate de a acționa potrivit voinței sale, creându-i-se acesteia o stare de temere. L. de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate a fost dovedită prin probatoriul administrat.

Fapta aceluiași inculpat de a distruge prin spargere, la data de (...)un geam de la garsoniera părții vătămate P. L., aducându-l în stare de neîntrebuințare, provocând astfel un prejudiciu părții vătămate în valoare de 46 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1

Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de distrugere s-a realizat prin distrugerea și aducerea în stare de neîntrebuințare a bunului aparținând părții vătămate. U. imediată a faptei este reprezentată de producerea unui prejudiciu părții vătămate, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatul produs a fost dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul C. L. I. a săvârșit toate cele trei infracțiuni cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate a reieșit că inculpatul a avut reprezentarea faptelor sale, a consecințelor acestora, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a pătruns în curtea locuinței părții vătămate, fără consimțământul acesteia, că prin amenințările aduse i-a creat o stare de temere și că prin spargerea geamului a produs un prejudiciu.

Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului a rezultat că acesta a mai fost anterior condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de vătămare corporală din culpă, prezentele fapte fiind comise în termenul de încercare al suspendării condiționate, dar, întrucât aceasta a fost comisă cu forma de vinovăție a culpei, devin incidente dispozițiile art.38 alin.1 lit.a1) Cod penal, nefiind incidentă starea de recidivă a inculpatului.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea a trei infracțiuni în concurs real, de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 alin.1 și 2 Cod penal, de șantaj, prevăzută de art.194 alin.1

Cod penal și de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 Cod penal.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal. În conformitate cu prevederile art.72

Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, avându-se în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-au comis faptele, urmările produse, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social mediu, motivat prin faptul că au fost comise pe timp de noapte și au fost de natură să creeze o stare de temere părții vătămate.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este născut la data de 17 decembrie 1976, este în vârstă de 36 de ani, are studii medii, nu are ocupație și loc de muncă și este necăsătorit. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că infracțiunile pentru care inculpatul este condamnat în prezentul dosar sunt concurente cu infracțiunile de violare de domiciliu, amenințare, distrugere și port ilegal de cuțit săvârșite tot asupra părții vătămate P. M., pentru care inculpatul a fost condamnat prin S. Penală nr. 84/(...) pronunțată în Dosar (...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei definitivă la data de (...) prin D. Penală nr. 1. a C. de A. C., ceea ce denotă că inculpatul nu a dat dovadă de îndreptare și reeducare, deși a mai beneficiat de clemența instanței și a fost condamnat cu închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționată, tot pentru fapte similare și tot împotriva părții vătămate. T., instanța a ținut cont la stabilirea pedepselor că faptele au fost comise pe fondul unor neînțelegeri vechi și de lungă durată cu partea vătămată, chiar dacă nu au fost întrunite condițiile circumstanței atenuante legale a stării de provocare.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, de 3 ani pentru infracțiunea de violare de domiciliu, de 6 luni pentru infracțiunea de șantaj și, respectiv, de 1 lună pentru infracțiunea de distrugere va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Având în vedere că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în prezentul dosar sunt concurente cu infracțiunile pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.84/(...) pronunțată în dosar nr.(...) al

Judecătoriei Șimleu Silvaniei, definitivă la data de (...) prin decizia penală nr.1. a C. de A. C., s-a descontopit această hotărâre, în pedepsele componente de 3 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni, iar apoi, în baza art.33 raportat la 34 lit. b) Cod penal, a contopit aceste pedepse repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate prin prezenta, de 3 ani, 6 luni închisoare și 1 lună închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Având în vedere că infracțiunile care fac obiectul prezentului dosar au fost săvârșite de inculpat în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.84/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, în baza dispozițiilor art.83 alin.1 Cod penal, instanța a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate aplicat prin hotărârea menționată anterior, pedeapsă pe care a cumulat-o aritmetic cu cea pronunțată prin prezenta sentință, în final inculpatul execută o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare, cu privare de libertate.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului C. L.-I. drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta pentru fiecare dintre condmanările dispuse.

Instanța a apreciat că, față de prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D.

O., și față de jurisprudența C. E. a D. O. dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. P. C. E. a D. O., „. continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de C., cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată";. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de C., o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța a apreciat că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.

Instanța a apreciat că întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal a fostlipsită de obiect.

De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu a probat incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

Constatând că inculpatul a executat în perioada (...)-(...) pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.84/(...) a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, a făcut aplicarea prevederilor art.36 alin.3 Cod penal și s-a deus din durata pedepsei aplicate partea din pedeapsă executată.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că în baza art.346 Cod procedură penală și art.14 alin.3 Cod procedură penală, repararea pagubei s-a realizat potrivit dispozițiilor legii civile, partea vătămată P. L. prin mandatar P. M. constituindu-se parte civilă față de inculpat, cu suma de 1.000 lei,reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin infracțiune, respectiv a geamului distrus.

Legea civilă, mai exact, art.1358 cod civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de distrugere, fiind dovedită vinovăția acestuia și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Fiind vorba despre distrugerea unui bun, potrivit dispozițiilor art.14 alin.3 lit.b) Cod procedură penală, repararea pagubei s-a făcut prin obligarea inculpatului la despăgubiri bănești, repararea în natură nemaiputând fi realizată. În aceste condiții, pretențiile părții civile fiind dovedite parțial prin înscrisul aflat la fila 36 din dosar, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată și a obligat inculpatul la plata sumei de 45 lei, cu titlu de despăgubiri bănești pentru prejudiciul cauzat.

De asemenea, tot sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că în cauză s-a constituit parte civilă și partea vătămată C. I. R., acesta solicitând, potrivit precizărilor de la ultimul termen de judecată, suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 40.000 lei daune morale. În privința despăgubirilor materiale, întrucât acestea au fost solicitate pentru bunurile distruse în urma comiterii infracțiunilor de către inculpat, iar partea civilă a fost deja despăgubită pentru acestea de către societatea de asigurare, instanța le-a apreciat neîntemeiate, respingând această solicitare.

Instanța a avut în vedere că partea vătămată P. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză, și a luat act de poziția exprimată de aceasta.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei totale de 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpatul C. L.-I., solicitând reindividualizarea pedepselor ce i-au fost aplicate, în sensul reducerii cuantumului acestora, sub minimul special prevăzut de lege având în vedere contextul în care au fost comise faptele deduse judecății, faptul că nu a mai fost sancționat anterior pentru infracțiuni de violență, că are doi copii minori și că infracțiunea de violare de domiciliu a fost comisă datorită refuzului părții vătămate de-ai permite să-și viziteze copii.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 3856 alin.3 C.pr. pen., Curtea constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.

Instanța fondului, în baza coroborării judicioase a unui vast material probator administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, constând, în esență, în aceea că, inculpatul C. L. I., a pătruns în seara zilei (...), fără drept, în curtea locuinței părții vătămate P. M. din localitatea H. C., fără a avea consimțământul acesteia si a refuzat să păsărească curtea, deși i s-a cerut în mod expres acest lucru, atât ce către partea vătămată cât și de către fratele acesteia martorul P. V. că în perioada octombrie - noiembrie 2010, în repetate rânduri i-a cerut părții vătămate P. M., fosta sa soție să-i remită suma de 15.000 lei amenințând-o cu moartea și că-i va da foc casei dacă nu-i dă banii, precum și că, la data de 8 ianuarie 201,1 a distrus, prin spargere, un geam de la garsoniera părții vătămate P. L.

Această stare de fapt, a fost amplu relatată de către instanța fondului și a fost recunoscută de către inculpat, cu anumite nuanțări, prin declarația dată de acesta la data de 3 decembrie 2012, în fata instanței de recurs, motiv pentru care, nu vom mai reveni asupra ei.

Vom constată doar că probele administrate în cauză, respectiv declarația părților vătămate P. M. și P. L., ale inculpatului, ale martorilor B. A., T. T., P. T., H. I.,

C. L., S. V., L. M. E. și P. V., dovedesc fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului, cu privire la infracțiunile de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., șantaj prev. de art.194 alin.1 C. pen. și distrugere prev. de art. 217 alin.1 C. pen.

Așa cum corect a reținut si instanța fondului sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Pedepsele aplicate inculpatului, de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiuni de violare de domiciliu, 6 luni închisoare pentru șantaj și o lună închisoare pentru distrugere, au fost just individualizate prin raportare corespunzătoare la dispozițiile art. 72 C. pen., la gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecății, la împrejurările în care acestea au fost comise - inculpatul

și partea vătămată P. M., fiind căsătoriți în perioada 2001-2009, căsătoria acestora fiind desfăcută prin sentința civilă 1988/(...) a Judecătoriei Z., minorii rezultați din căsătorie fiind încredințați mamei spre creștere si educare, iar după desfacerea căsătoriei inculpatul a hărțuit efectiv partea vătămată urmărind-o pe stradă, așteptând-o să iasă de la serviciu, sunând-o de nenumărate ori pe telefon și trimițând-ui SMS- uri amenințătoare-, la persoana inculpatului, care nu este la prima confruntare cu legea penală, faptele din prezentul dosar fiind concurente cu infracțiunile de violare de domiciliu, amenințare, distrugere și port ilegal de cuțit, săvârșite tot asupra părții vătămate P. M., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală 84/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei Șimleul Silvaniei, definitivă la data de (...) prin decizia penală 1. a C. de A. C.

De asemenea, inculpatul a mai suferit condamnări și prin sentința penală, nedefinitivă încă la acest moment 130/8 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al

Judecătoriei Șimelul Silvaniei pentru fapte similare.

Toate aceste împrejurării dovedesc o virulență și o agresivitate deosebită a inculpatului care trebuie stopate de organele judiciare prin aplicarea unei sancțiunii apte să contribuie la reeducarea sa și totodată să constituie un mijloc de constrângere care să preîntâmpine comiterea de noi fapte penale.

Instanța fondului a procedat în mod corect la descontopirea pedepsei rezultante de 13 luni închisoare aplicate prin sentința penală 84/(...), a Judecătoriei Șimleul Silvaniei, a repus pedepsele componente în individualitatea lor și le-a contopit ulterior cu cele aplicate prin hotărârea recurată, constatându-se totodată că aceste infracțiuni au fost comise înlăuntrul termenul de încercare al suspendării condiționate a pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală 133/(...) a Judecătoriei Șimleul Silvaniei, definitivă prin decizia penală 305//R/(...) a C. de A. C., motiv pentru care s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate si executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă, de 3 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să executate pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 10 luni închisoare, cu executare în regim de detenție. S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada considerată ca executată din (...) până la (...).

Raportat la cele expuse anterior apreciem ca nefondată critica formulată de inculpatul C. L.-I., împotriva sentinței atacate, motiv pentru care, în baza art. 38515 pct.1 lit. b C. pr. pen., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul C. L.-I., domiciliat în P., nr. 204, comuna M., jud. Sălaj împotriva sentinței penale nr. 365 din 11 octombrie 2012 a Judecătoriei Z..

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C. L.-I. pedeapsa executată, începând cu data de (...) și până în (...).

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul

M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. A. D.

Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3 decembrie 2012 .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

ANA C.

M. Ș.

L. M.

M. B.

Red. M.Ș./dact. V.R.

2 ex./(...)

Jud.fond M. C. Ș.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1702/2012, Curtea de Apel Cluj