Decizia penală nr. 547/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.547/R/2012
Ședința publică din 05 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător JUDECĂTORI: V. G.
M. B.
G.: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. E. împotriva sentinței penale nr.323 din 10 februarie 2012 a J. B. M., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,e și g alin. 3 lit. h Cod penal, art. 217 alin. 3 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.I. I., din
Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că-și menține recursul și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea de distrugere, deoarece fapta nu a fost comisă de acesta. În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat, la individualizarea pedepsei solicită a se avea în vedere disp.art.27 C.pen., contribuția inculpatului la săvârșirea faptei, coroborat cu art.72 C.pen. și pe cale de consecință, să i se aplice o pedeapsă spre minimul special prevăzut de lege. Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul a participat la comiterea infracțiunii de distrugere, astfel că sentința primei instanțe este nelegală. Inculpatul M. a arătat în faza de urmărire penală că și inculpatul C. a participat la comiterea infracțiunii de distrugere, însă nu și-a mai menținut ulterior această poziție. Declarația inculpatului M. este singulară și nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. De altfel, aceasta nu a fost scrisă personal de către inculpat, ci de organele de anchetă. Martorii asistenți (filele 48-49 dosar de urmărire penală) au arătat că au avut loc două reconstituiri, în prima se face referire la inculpații M. și V., iar în a doua, doar la inculpatul V. În mod greșit s-a reținut în sarcina inculpatului C. săvârșirea infracțiunii de distrugere, motiv pentru care se impune pronunțarea unei soluții de achitare. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu a comis infracțiunea de distrugere și că la momentul săvârșirii faptei, se afla în cimitir, unde se droga și dormea. Nu a știut ce fac ceilalți doi inculpați. T., arată că inculpatul M. a fost obligat de părinții lui să-l implice și pe el în comiterea acestei infracțiuni.
C U R T E A
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Baia Mare prin sentința penală nr.323 din (...) a condamnat pe inculpații M. S. G.
CNP 1., fiul lui S. G. și L., n.la (...) în B. M., cetățean român, fără studii, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în B. M., str.H. nr.46B/44, Maramureș, cu antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de: furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a, e, g și al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. C penal, la 2 ani închisoare; distrugere prev.de art.217 al.3 C.penal, cu aplicarea art.99 și urm. C penal, la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b C.penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute rezultanta de 2 ani închisoare în regim de detenție.
C. E., CNP 1., fiul lui C. și I., n.la (...) în B. M., cetățean român, studii 6 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă domiciliat în B. M., str.H. nr.46A/414, Maramureș, cu antecedente penale, în prezent arestat în altă cauză în Penitenciarul Gherla, pentru comiterea infracțiunilor de:
- furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a, e, g și al.3 lit.h
Cod penal, la 4 ani închisoare;
- distrugere prev.de art.217 al.3 C.penal, la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b C.penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute rezultanta de 4 ani închisoare în regim de detenție.
V. R., CNP 1., fiul lui C. și E., n.la (...) în B. M., cetățean român, studii 6 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, domiciliat în B. M., str.H. nr.46A/414, Maramureș, cu antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de: furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a, e, g și al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.320 ind.1 C.pr.penală, la 2 ani 8 luni închisoare; distrugere prev.de art.217 al.3 C.penal, cu aplicarea art. 320 ind.1 C.pr.penală, la 1 an închisoare.
În baza art., 33 lit.a, 34 lit.b C.penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute rezultanta de 2 ani 8 luni închisoare în regim de detenție.
Cu consecințele prev.de art.71 și 64 lit.a, teza II C.penal, pentru toți inculpații.
În baza art.14 C.pr.penală, art.998, 1003 și 1000 al.2 C.civil au fost obligați inculpații în solidar, minorul în solidar și cu părțile responsabile civilmente la 823 lei, cu titlu de despăgubiri civile către SC R. SA, B. M., B.dul U. nr.10, Maramureș.
Conform disp.art.191 al.1, 2, 3 C.pr.penală au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare statului, minorul în solidar cu părțile responsabile civilmente, după cum urmează:
- M. S. G. și C. E. la câte 800 lei, din care 300 lei, onorariul avocatului din oficiu Ciucă I.n, pentru M. și 300 lei onorariul avocatului din oficiu I. D. pentru inculpatul C.
- V. R. la 500 lei, din care 300 lei, onorariul avocatului din oficiu
Toma D..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 2826/P/2010 din data de 14 martie 2011 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, au fost trimiși în judecată inculpații: M. S.-G. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1, 209 alin.
1 lit. a,e și g alin. 3 lit. h Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, inculpatul V. R., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,e și g alin. 3 lit. h Cod penal, art. 217 alin. 3 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, și inculpatul C. E., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art.
208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,e și g alin. 3 lit. h Cod penal, art. 217 alin. 3
Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a reținut în sarcina acesteia că în noaptea de 29/(...), inculpații s- au deplasat pe str. H. din municipiul B. M., au sustras cu ajutorul unui bomfaier, au tăiat cablul telefonic dintre doi stâlpi distrugând rețeaua telefonică.
Inculpații M. S. G., V. R. au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate de parchet, conform procedurii simplificate.
Inculpatul C. E. a arătat că nu dorește să fie judecat în baza procedurii simplificate.
În noaptea de 29/(...), inculpații M. S. - G., V. R. și C. E. s-au deplasat pe str. H. din municipiul B. M., cu intenția de a sustrage cablu telefonic de pe stâlpii de susținere.
Astfel, inculpații cu ajutorul unui bomfaier ce l-au avut asupra lor, au tăiat cablul telefonic dintre doi stâlpi, distrugând astfel rețeaua telefonică.
Cablul sustras, inculpații l-au transportat în cimitirul H. din municipiul B. M., unde inculpatul C. E. a ars izolația de pe cablu. C. astfel obținut l-au valorificat la un centru de colectare fier vechi din municipiul B. M., obținând suma de 260 lei, bani pe care i-au împărțit în mod egal.
Prejudiciul cauzat părții vătămate SC R. SA a fost în valoare de
823 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză.
Starea de fapt descrisă mai sus a fost probată de parchet cu următoarele mijloace de probă: declarația părții vătămate, procesul - verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexă, procesul - verbal de reconstituire și planșa fotografică anexă, declarațiile martorilor D. I. - D., P. S. și declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală și cea de judecată.
În drept, fapta inculpatului M. S. - G., care în noaptea de 29/(...), împreună cu alte persoane, din loc public, a sustras 110 ml cablu dintre doi stâlpi de telecomunicații, de pe str. H. din municipiul B. M., în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a, e, g și al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. C penal, la 2 ani închisoare;
Fapta aceluiași inculpat care, în noaptea de 29/(...), a distrus prin tăiere tronsonul de cabluri de telecomunicații dintre doi stâlpi, de pe str.
H. din municipiul B. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev.de art.217 al.3 C.penal, cu aplicarea art.41 al.2 și art.99 și urm. C penal, la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b C.penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute rezultanta de 2 ani
închisoare în regim de detenție.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei și circumstanțele personale ale inculpatei, respectiv faptul că aceasta suferit multiple condamnări în minorat pentru fapte similare ce fac obiectul prezentului dosar. Prin sentința penală nr. 1927/(...) a J. B. M., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.
208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2
Cod penal și art. 99 și următoarele Cod penal. A fost arestat la data de
(...) în baza mandatului de arestare nr. 2062/(...) a J. B. M.
Pentru aceste considerente instanța a considerat că se impune executarea pedepsei aplicată prin prezenta în regim de detenție și prin urmare face aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza II Cod penal, privind pedeapsa accesorie.
Fapta inculpatului C. E., care în noaptea de 29/(...), împreună cu alte persoane, din loc public, a sustras 110 ml cablu dintre doi stâlpi de telecomunicații, de pe str. H. din municipiul B. M., în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a, e, g și al.3 lit.h Cod penal, la
4 ani închisoare.
Fapta aceluiași inculpat care, în noaptea de 29/(...), a distrus prin tăiere tronsonul de cabluri de telecomunicații dintre doi stâlpi, de pe str. H. din municipiul B. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev.de art.217 al.3 C.penal, cu aplicarea art.41 al.2 C penal, la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b C.penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute rezultanta de 4 ani
închisoare în regim de detenție.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei și circumstanțele personale ale inculpatei, respectiv faptul că aceasta suferit multiple condamnări în minorat pentru același gen de infracțiuni pentru care este cercetat în prezentul dosar. Față de inculpat a fost pusă în mișcare acțiunea penală la data de (...) în dosarul nr. 2361/P/2010 al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Baia Mare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.
208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g și i cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal. A fost arestat preventiv la data de (...), în baza mandatului nr.
4. a J. B. M.
Pentru aceste considerente instanța a considerat că se impune executarea pedepsei aplicată prin prezenta în regim de detenție și prin urmare face aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza II Cod penal, privind pedeapsa accesorie.
Fapta inculpatului V. R., care în noaptea de 29/(...), împreună cu alte persoane, din loc public, a sustras 110ml cablu dintre doi stâlpi de telecomunicații, de pe str. H. din municipiul B. M., în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a, e, g și al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.320 ind.1 C.pr.penală, la 2 ani 8 luni închisoare.
Fapta aceluiași inculpat care, în noaptea de 29/(...), a distrus prin tăiere tronsonul de cabluri de telecomunicații dintre doi stâlpi, de pe str. H. din municipiul B. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev.de art.217 al.3 C.penal, cu aplicarea art.
320 ind.1 C.pr.penală, la 1 an închisoare.
În baza art., 33 lit.a, 34 lit.b C.penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute rezultanta de 2 ani
8 luni închisoare în regim de detenție .
Pentru individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor și circumstanțele personale ale inculpaților precum și faptul că în cauză își găsesc aplicabilitate dispozițiile legii mai favorabile, în condițiile art.3201 din
Lg.202/2010, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată inculpații fiind reduse cu o treime.
Pentru aceste considerente instanța a considerat că se impune executarea pedepsei aplicată prin prezenta în regim de detenție și prin urmare face aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza II Cod penal, privind pedeapsa accesorie.
În ce privește latura civilă a cauzei, instanța a obligat inculpații în solidar, minorul în solidar și cu părțile responsabile civilmente la plata despăgubirilor, conform dispozitivului, prejudiciul cauzat părții vătămate nefiind recuperat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul C. E. care a solicitat admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii judecătoriei
și achitarea sa în baza art.10 lit.c, art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen.sub aspectul infracțiunii de distrugere prev.de art.217 C.pen., întrucât nu el este autorul infracțiunii.
Raportat la infracțiunea de furt calificat, cere reducerea sancțiunii aplicate de prima instanță întrucât este excesivă, raportat la modul de comitere al faptei și al circumstanțelor personale ce-l caracterizează.
Curtea examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică atât în ceea ce privește stabilirea stării de fapt, a vinovăției inculpatului, a încadrării juridice a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și a sancțiunilor aplicate, conform art.72 și 52 C.pen.
În faza de urmărire penală martorii D. I. D. și P. S. ascultați nemijlocit și în fața judecătoriei, au învederat că au fost prezenți la reconstituirea infracțiunii de furt calificat și distrugere comisă de recurent, în prezența organelor de poliție, ocazie cu care inculpatul M. a precizat că s-a urcat pe stâlpii aparținând SC R. situați pe str.H. din B. M., pe care i-a tăiat cu un bomfaier pentru a însuși cablurile de telefonie ce conțineau cupru, după care le-a aruncat peste un gard în cimitir, locație în care recurentul C.l E. ardea cablurile pentru a recupera cuprul din acestea.
În faza de urmărire penală precum și în fața instanței, recurentul
C. E. nu a recunoscut comiterea infracțiunii de distrugere dedusă judecății. Apărarea inculpatului va fi înlăturată ca nefondată, fiind contrazisă prin declarația coinculpatului M. S. G. care învederează că recurentul a fost cel care a tăiat capătul opus al cablului telefonic de pe cel de-al doilea stâlp aparținând de SC R. Mai mult, din procesul verbal de reconstituire reiese că, recurentul și inculpatul V. R. au condus organele de poliție pe str.H. din B. M. și au indicat, în prezența apărătorului din oficiu și a martorilor asistenți, cei doi stâlpi de telefonie pe care s-au urcat și de unde au tăiat cablurile aferente, pe care le-au însușit. Nu în ultimul rând, recurentul și inculpatul V. au indicat și locul în care inculpatul C. a ars învelișul cablului de telefonie, în vederea recuperării cuprului din interior, locația fiind C. H. II din B. M.
Dispozițiile art.63 alin.2 C.proc.pen.exclud o ordine de preferință, nefăcându-se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține sau de organul care le-a administrat.
Dând sens și dispozițiilor art.3 din C.proc.pen. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanța de fond a reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.
Cum, potrivit art.64 C.proc.pen. nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpatului și ale martorilor.
Pe de altă parte, declarațiile acestora, date în faza judecății și în faza de urmărire penală pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Sintetizând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea E. de la S.).
Judecătoria Baia Mare a concluzionat că probele administrate conduc, cu certitudine la stabilirea situației de fapt expusă în considerentele hotărârii și a vinovăției inculpatului.
Curtea de A. analizând probele de la dosar constată că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunilor de distrugere prev.de art. 217 alin.3 C.pen. cu art.41, 42 C.pen. și furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 lit.a,e,g și alin.3 lit.h C.pen.
Deși inculpatul a negat constant comiterea faptelor, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susținerile acestuia nu au suport probator.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Vinovăția inculpatului rezultă fără putință de tăgadă din declarațiile inculpaților V. R., M. S. G., care se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de reconstituire și cu declarațiile martorilor asistenți D. I. D. și P. S..
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată recurentului C. E. constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa principală de 4 ani închisoare, cu executare prin privare de libertate, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de recurent, concretizată prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unei acțiuni de sustragere în dauna unei persoane juridice, într-o perioadă scurtă de timp, în noaptea de 2. iunie 2010, împreună cu alte două persoane fizice a sustras 110 m cablu cupru, de pe doi stâlpi de telecomunicații din str.H. a municipiului B. M., cauzând un prejudiciu de 823 lei părții civile, rămas nerecuperat, și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este negativă.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, cuantumul pedepsei principale de 4 ani închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.
În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală
și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, instanța nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.proc.pen.
Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. ( avocat I. I. M.), în baza art.189 C.proc.pen.
Va fi obligat inculpatul C. E. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial, în baza art.192 alin.2 C.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. E. împotriva sentintei penale nr. 323 din 10 februarie 2012 J. B. M.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. ( avocat I. I. M.).
Obligă pe inculpatul C. E. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 aprilie 2012 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. |
D. P. V. G., M. B. | D. S. |
red.PD/CA
4 ex. - (...)
jud.fond.G. E.
← Decizia penală nr. 1200/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 6/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|