Decizia penală nr. 1634/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.1634/R/2012

Ședința publică din 19 noiembrie 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător JUDECĂTORI : L. M.

ANA C. GREFIER : M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

P. - V. T.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă F. T. I. împotriva sentinței penale nr.70 din 6 aprilie 2012 a Judecătoriei S.l S., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpata F. L. trimisă în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.1 și 3 C.pen., totul cu aplic.art.33 lit.b C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul părții civile F. T. I. av.Huțanu B. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind partea civilă F. T. I., inculpata F. L., partea civilă S. J. de U. S., partea vătămată B. S., partea vătămată S. A. V. I. G. SA B., partea vătămată N. G. și asigurătorul S. I. prin mandatar S. T. A. S. S.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul părții civile depune la dosar motivele de recurs și scrisori medicale care solicită a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul părții civile F. T. I., susține în totalitate motivele de recurs depuse la dosar, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând cauza, a se dispune obligarea inculpatei F. L., în solidar cu asigurătorul S. I. prin mandatar S. T. A. S. S., la plata sumelor de 20.000 daune materiale și 50.000 lei daune morale.

In fapt, susține că la judecarea pe fond a cauzei, la termenul de judecată din data de (...), s-a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev.de art.184 al.2 și 4 C.pen., deoarece potrivit actelor medicale depuse la dosar, în urma accidentului partea civilă a suferit leziuni ce au necesitat 70-75 zile de îngrijiri medicale.

Susține de asemenea că la judecarea cauzei pe fond, la solicitarea inculpatei, partea civilă a fost de acord să nu se opună reținerii de circumstanțe atenuante și astfel, inculpata să obțină suspendarea executării pedepsei, urmând a fi achitate daunele în cuantumul solicitat.

În fapt, inculpata nu doar că nu a achitat nici o sumă de bani, dar până în prezent nu s-a interesat de starea de sănătate a părții civile.

Cu privire la daunele materiale, consideră că instanța de fond a reținut în mod eronat suma de doar 4.000 lei, având în vedere că așa cum rezultă din probele existente la dosar precum și din declarațiile martorilor, până la momentul pronunțării sentinței, sumele cheltuite au fost peste 10.000 lei. Mai mult, din actele medicale existente la dosar rezultă că se impune recuperarea în continuare a părții civile.

În ce privesc daunele morale, consideră că instanța de fond în mod eronat a dispus diminuarea acestora, neținând cont de întreaga suferință fizică și psihică produsă, în prezent partea civilă aflându-se într-o stare de invaliditate temporară.

Mai mult, de la data producerii accidentului, partea civilă a fost în imposibilitate de a-și sprijini familia, fiind imobilizat într-un cărucior și având nevoie de îngrijirea soției sale. De asemenea, mama părții civile se află în îngrijirea sa, fiind în gradul II de handicap permanent, în toată această perioadă fiind angajată o persoană care să o îngrijească.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Reprezentantul M. P., solicită respingerea recursului ca nefondat din considerente care țin de modul în care instanța a valorizat constituirea de parte civilă a acestei persoane. Dincolo de problema dovedirii sumelor solicitate, a remarcat și o situație care rezultă din probațiunea administrată și încheierile de ședință, respectiv că la data de (...) s-a constituit partea civilă cu suma de 13.000 lei, din care 7.000 lei daune materiale și 6.000 lei daune morale, după care s-a dat citire actului de sesizare.

Ulterior, după mai multe termene, partea civilă și-a majorat pretențiile din constituirea inițială, solicitând 20.000 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.

Solicită a se observa că din încheierile de ședință nu reiese că s-ar fi purtat vreo discuție pe baza acestei manifestări de voință a părții civile, cunoscut fiind că orice modificare a pretențiilor sunt considerate tardive dacă nu intervine acordul inculpatului pentru această majorare. Având în vedere că în această fază procesuală este doar recursul părții civile, consideră că nu se poate acorda mai mult decât ar fi trebuit să se acorde în condițiile respectării normelor procedurale.

Din perspectiva acestor texte de lege, raportat și la disp.art.15 C., apreciază că nu se impune majorarea despăgubirilor.

Pe fondul cauzei, arată că se pot verifica aspectele arătate de apărare legate de probațiunea efectuată doar din perspectiva considerării în cauză a poziției inculpatei, ca o acceptare tacită a majorării pretențiilor.

Pe de altă parte, solicită a se observa că în cauză s-a efectuat și proba cu expertiza medico-legală, care nu confirmă nici grad de invaliditate ci doar o incapacitate adaptativă. Prin urmare, solicită ca probațiunea depusă la termenul de azi, să fie avută în vedere din perspectiva concluziilor legiștilor, elementele legate de recuperarea părții sau cheltuieli ce vor surveni ulterior putându-se solicita pe calea acțiunii civile.

In consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Apărătorul părții civile F. T. I., în replică, arată că majorarea acestor pretenții s-a făcut anterior citirii actului de sesizare, când a existat acordul inculpatei și înțelegerea de a se majora daunele materiale și morale în cotrapartidă cu poziția părții civile de a nu se opune suspendării executării pedepsei aplicată inculpatei.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr.70 din 6 aprilie 2012 a Judecătoriei Ș.l S., pronunțată în dosarul nr.(...) a fost admisă cererea formulată de reprezentanta M. P. având ca obiect schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 1 și 3 C. penal săvârșită față de partea vătămată F. T. I. în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C. pen.

În baza art. 334 C. pr. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei prin rechizitoriu, din infracțiunea prevăzută de art.

184 alin. 1 și 3 C. penal săvârșită față de partea vătămată F. T. I. în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C. pen.

În baza art.184 alin.1 și 3 Cod penal,a fost condamnată inculpata F. L., fiica lui G. și I., născută la data de (...) în localitatea M., jud.Bihor, cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, domiciliată în sat M., comuna M., nr. 251, jud.S., CNP 2., cu reședința în I., str. Via de la L., nr. 122, loc. B. Provincia Brescia la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în dauna părții vătămate N. G.-V.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal, a fost condamnată inculpata F. L. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în dauna părții vătămate F. T.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit.b) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei prin prezenta, urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, a fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.81 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpată, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală, a fost atrasă atenția inculpatei asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.14 Cod procedură penală, raportat la art.998-999 Cod civil, coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 103 din Legea 71/2011 a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. T. I. și s-a obligat asigurătorul S. Ț. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri către partea civilă F. T., materiale în cuantum de 4000 lei și morale în cuantum de 20.000 lei.

În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 103 din

Legea 71/2011, a fost admisă acțiunea civilă formulată de S. J. de U. Z. și a fost obligată inculpata F. L., alături de asigurătorul S. A. Ț. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 173,15 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru părțile vătămate F. T. I. și N. G. V.

S-a luat act de renunțarea părții civile N. G. V. la cererea de constituire de parte civilă.

A fost respinsă ca tardivă cererea de constituire de parte civilă formulată de

S. B. A. V. I. G. S.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală,a fost obligată inculpata F. L. la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei va fi achitată, cu titlu de onorariu avocațial parțial, din contul M. Justiției și

Libertăților Cetățenești către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu al inculpatului - av. F. E.

În baza art.193 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata F. L. la plata sumei de 1400 lei în favoarea părții civile F. T., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în data de (...), în jurul orelor 13,00 inculpata conducea autoturismul proprietate personală marca Dacia Sandero cu nr.de înmatriculare (...) pe DN 1 H din direcția S. S. spre direcția N. ieșire din localitatea S. S., la km 48+200 inculpata a intrat în depășirea autospecialei cu nr.de înmatriculare (...) aparținând Sucursalei Băncii Comerciale Române S. deși din sens opus circulau alte autovehicule astfel că, în momentul în care inculpata a revenit pe banda sa de circulație a acroșat cu partea dreaptă autospeciala care s-a răsturnat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers.

In urma accidentului, conducătorul autovehiculului băncii, numitul N. G.

V. a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de îngrijiri medicale așa cum rezultă din raportul de constatare medico legală nr.869/II/b/112 din (...) a S.ui J. de M. L. S., Z. .Pasagerii aceluiași autovehicul, numitul F. T. I.-agent de securitate care asigura transportul de valori monetare, a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale potrivit raportului de constatare medico legală nr.890/II/b/117 din (...) a S.ui J. de M. L. S., Z., iar numita Ș. G. D.-reprezentanta B. A. S. S. a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale așa cum rezultă din raportului de constatare medico legală nr.898/II/b/118 din (...) a S.ui J. de M. L. S., Z.

Părțile vătămate F. T. și N. G. V. au depus plângeri penale prealabile împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în ceea ce privește constituirea de părți civile, primul constituindu-se parte civilă cu suma de 3.500 lei iar cel de-al doilea a arătat că va preciza suma în fața instanței de judecată.

Autoturismul condus de inculpată era asigurat la SA A. SPA I. iar societatea corespondentă în România este SA A. A. SA-S. Z.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatei (f.21,23), proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto (f.5,6,9-19), declarații de părți vătămate (f.27-28,32-34,), declarații de martori (f.38,40,179,300,301,312,313,), rapoarte de constatare medico legală (f.30-36,42), rezultat alcooltest (f.43), adresă emisă de S. județean S., Z. (f.57 ).

La termenul de judecată din 21 martie 2012 instanța a pus în discuția părților (la solicitarea reprezentantului M. P.) schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.1,3 Cod penal în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2,4 Cod penal, deoarece partea vătămată F. T. I. a suferit leziuni care au necesitat 70-75 zile de îngrijiri medicale conform raportului de expertiză medico legală efectuată de I. de

M. L. C. N. (f.213—255).

Pentru acest motiv, instanța a admis cererea formulată de reprezentanta M.

P. având ca obiect schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 1 și 3 C. penal săvârșită față de partea vătămată F. T. I. în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C. pen. și în baza art. 334 C. pr. Pen. va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei prin rechizitoriu, din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 C. penal săvârșită față de partea vătămată F. T. I. în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C. pen.

În declarațiile sale din cursul urmăririi penale și din fața instanței de judecată, inculpata a recunoscut comiterea faptelor iar declarațiile acesteia s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.5,6), planșe fotografice (f.9-19), declarațiile martorilor (f. 38-40), declarațiile părții vătămate (f.27-28,32-34), raportul de constare medico-legală (f.30-36,42).

Din ansamblul probator administrat în cauză starea de fapt reținută și vinovăția inculpatei au fostdovedite pe deplin.

În drept, fapta inculpatei F. L. de a conduce în data de (...), pe drumul public, autoturismul proprietate personală și de a depăși autospeciala Băncii Comerciale Române, fără să se asigure că poate efectua această manevră în condiții de siguranță, provocând un accident de circulație în urma căruia părțile vătămate : N. G. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de zile de îngrijiri medicale iar F. T. I. 70-75 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev.și ped. de art.184 al.1,3 și art.184 al.2,4 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, s-a realizat prin acțiunea de conducere a autoturismului și efectuarea manevrei de depășire fără să se asigure că poate efectua această manevră în condiții de siguranță astfel provocând un accident de circulație în urma căruia s-a produs vătămarea a două părți vătămate, urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părților vătămate, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 35-

40 de zile de îngrijiri medicale - N. G., 70-75 zile de îngrijiri medicale - F. T. I., între acțiunea inculpatei și atingerea adusă integrității corporale a părților vătămate existând legătură de cauzalitate fapt atestat de probatoriul administrat, în special de raportul de constatare medico-legală.

I. a săvârșit două infracțiuni de vătămare corporală din culpă, una prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 C. pen. și a doua în formă agravată, prevăzută și sancționată de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, întrucât: fapta a avut urmările prevăzute de art.182 alin.1 sau 2, respectiv a două faptă a produs leziuni mai mari de 60 zile, aspect rezultat din cuprinsul raportului de constatare medico- legală; fapta este săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere din materia circulației pe drumurile publice, inculpata încălcând obligația prevăzută de art. 118 lit. d lit. din HG 1391/2006 (

Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. 195/2002 rep.) privind depășirea unui autovehicul în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit.

Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpata a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în forma prev. de art.19 alin.1 pct.2 lit. Cod penal. Vinovăția inculpatei în modalitatea culpei cu prevedere a rezultat din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat nerespectării unor obligații prevăzute în sarcina conducătorilor auto prin dispoziții legale din materia circulației pe drumurile publice, obligații care trebuie cunoscute și care se prezumă a fi cunoscută de către posesorii de permis de conducere. I. avea obligația de a se asigura că putea efectua manevra de depășire în condiții de siguranță, însă a intrat în depășire deși din sens opus circulau alte autovehicule iar în momentul în care a revenit pe banda sa de circulație, a acroșat cu partea dreaptă autospeciala care s-a răsturnat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. A., instanța a apreciat că inculpata nu a acceptat rezultatul faptei sale prevăzând fără temei că acesta nu se va putea produce.

Reținând vinovăția inculpatei, instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.art. 184 alin. 1 și 3 C. pen. și a infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzută și sancționată de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, fapte aflate în concurs ideal.

La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptelor, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că a nesocotit reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptelor - producerea unor leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale - N. G. și 70-75 zile de îngrijiri medicale - F. T. I., instanța a apreciat că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatei. A. este în vârstă de 42 de ani, este căsătorită, are studii medii,și are un loc de muncă în I. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpata nu are antecedente penale, a avut de la început o atitudine sinceră, colaborând cu acestea și recunoscând săvârșirea faptei.

Având în vedere aceste criterii, instanța a dispus condamnarea inculpatei, la o pedeapsă de câte 6 (șase) luni închisoare pentru fiecare infracțiune.

Infracțiunile fiind comise în concurs ideal, în baza art.33 lit.b Cod penal raportat la art.34 al.1 lit.b Cod penal instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatei prin prezenta, urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, a fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei în raport de criteriile anterior menționate și apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins fără privarea de libertate a inculpatei, instanța a dispus în temeiul art.81 Cod penal suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală, a fost atrasă atenția inculpatei asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, a fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

Partea vătămată N. G. la termenul de judecată din (...) a arătat că renunță la pretențiile civile.(f.195).

Partea vătămată F. T. I. la termenul de judecată din (...) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.000 lei, 7000 lei daune materiale și 6000 daune morale.

Ulterior, la termenul de judecată din data de (...), acesta și-a precizat constituirea de parte civilă solicitând obligarea inculpatei la plata sumei de

20.000 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.

Analizând înscrisurile depuse în probațiune pentru dovedirea daunelor materiale, instanța a apreciat că partea civilă și-a dovedit doar în parte pretențiile materiale. A., instanța a constatat că pentru dovedirea prejudiciului material invocat partea vătămată a depus la dosarul cauzei înscrisuri medicale (f.272-

285), decizie privind acordarea pensiei de invaliditate (f. 340), cupoane de pensie , adresă de la fostul loc de muncă cuprinzând veniturile realizate (f. 325), și au fost audiați martorii H. L. (f.312), Mezaroș V. (f. 313), Sur V. (f. 300), Chețe I. Sorin (f.

301). Primii doi martori au declarat că partea civilă a cheltuit peste o sută de milioane lei pentru cheltuielile de spitalizare și recuperare iar ceilalți doi martori nu au putut preciza ce sume de bani a cheltuit partea vătămată. Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului, despăgubirile urmând a fi acordate în echitate. Analizând actele medicale depuse în cauză, dovezile de plată și declarațiile martorilor, instanța a constatat că partea vătămată în vederea tratării și a recuperării a fost supusă unor cheltuieli privind medicamentația, transportul, astfel că instanța a considerat că sunt justificate în parte daunele materiale solicitate urmând să acorde suma de 4000 lei. Analizând sumele pe care partea vătămată le realiza ca venituri salariale înainte de producerea accidentului precum și sumele pe care le-a realizat ulterior, instanța a apreciazat că diferența nu este considerabilă și că prin plata indemnizației pentru concediu medical partea vătămată nu a fost prejudiciată cu privire la veniturile pe care le obținea. Mai mult din decizia de pensionare depusă la dosarul cauzei (f. 340) a rezultat că partea vătămată s-a pensionat pe motiv de boală obișnuită iar din raportul de expertiză medico-legală (f. 253) a rezultat că partea vătămată nu se încadrează în vreun grad de invaliditate și că acesta nu prezintă infirmitate fizică sau psihică. Din actele medicale depuse la dosarul cauzei a mai rezultat faptul că partea vătămată mai suferă și de alte afecțiuni care nu au legătură cu accidentul produs.

Față de daunele morale solicitate de partea civilă F. T.-I., instanța a apreciat că prin leziunile corporale suferite părții civile, pe lângă un prejudiciu material i s-a produs și un prejudiciu moral constând în suferința fizică și psihică resimțită. Având în vedere perioada de recuperare și vârsta părții vătămate, leziunile provocate și tratamentul la care a fost necesar să se supună, în mod cert i-a fost afectată acesteia viața socială, familială și profesională și i-au produs o suferință psihică. Instanța a reținut că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei. Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate, necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, dar în același timp cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și să nu constituie venituri nejustificate. Având în vedere suferința fizică resimțită ca urmare a leziunilor traumatice descrise în actele medicale, disconfortul produs de necesitatea prezentării sale la unități spitalicești în vederea consultării, internările suferite, restrângerea firească a sferei activităților cotidiene pe perioada recuperării, instanța a considerat că suma de 20 000 lei reprezintă o indemnizație compensatorie de natură să atenueze suferințele părții civile și nu duce la o îmbogățire fără justă cauză.

A., instanța în baza art.14 Cod procedură penală, raportat la art.998-999

Cod civil, coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 103 din Legea 71/2011 a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. T. I. și a fost obligat asigurătorul S. Ț. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri către partea civilă F. T., materiale în cuantum de 4000 lei și morale în cuantum de

20.000 lei.

În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 103 din Legea 71/2011,a fost admisă acțiunea civilă formulată de S. J. de U. Z. și a fost obligată inculpata F. L., alături de asigurătorul S. A. Ț. A. S. , în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 173,15 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru părțile vătămate F. T. I. și N. G. V.

Având în vedere că partea civilă N. G. V. a renunțat la pretențiile civile instanța a luat act de renunțarea acestuia la cererea de constituire de parte civilă.

Verificându-se actele dosarului, instanța a constatat că S. B. A. V. I. G. S.A a depus cererea de constituire de parte civilă după citirea actului de sesizare, instanța a respins ca tardivă cererea de constituire de parte civilă formulată de către aceasta.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata F. L. la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei va fi achitată, cu titlu de onorariu avocațial parțial, din contul M. Justiției și

Libertăților Cetățenești către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu al inculpatului - av. F. E.

În baza art.193 alin.1 Cod procedură penală, a fost ogbligată inculpata F. L. la plata sumei de 1400 lei în favoarea părții civile F. T., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal partea civilă F. T. I. solicitând instanței de control judiciar admiterea căii de atac, casarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând, a se dispune obligarea inculpatei în solidar cu asiguratorul la plata sumei de 20.000 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.

Cu privire la daunele materiale solicitate, partea civilă a arătat că, din probele existente la dosar, rezultă că până la momentul pronunțării sentinței a fost cheltuită suma de peste 10.000 lei și s-a cerut a se avea în vedere că actele medicale depuse la dosar dovedesc că va avea nevoie și în viitor de tratamente de recuperare.

Sub aspectul daunelor morale solicitate partea civilă recurentă a învederat faptul că instanța fondului nu a ținut fond de suferința fizică și psihică a sa; de faptul că se află în prezent într-o stare de invaliditate temporară, că de la momentul producerii accidentului a fost în imposibilitatea de a-și sprijinii familia, fiind imobilizată într-un cărucior.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 3856 alin.3 C. pr. pen., Curtea constată că acesta este fondat în parte urmând a fi admis pentru următoarele considerente.

Instanța fondului, în baza unui vast material probator administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea necontestată nici de inculpata F. L. și nici de către partea civilă recurentă F. Teordor.

A., din întregul material probator administrat în cauză, respectiv, din declarațiile inculpatei și ale părților civile N. G. V. și F. T. I., din procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, din depoziția martorei Ș. G. D., precum și din rapoartele de constare medico-legală întocmite de S. de M. L. S. sub nr. 890/II/b/117/ (...), 869/II/b/112/ 9 iunie 2009, și respectiv 8. (...), precum și din raportul de expertiză medico-legală întocmit de I. de M. L. C.-N., rezultă că în data de 28 aprilie 2009 inculpata F. L. a condus pe drumurile publice autoturismul proprietate personală (...) pe DN 1 H din direcția Simelul S. spre N. și a depășit autospecială Bănci Comerciale Române cu nr. de înmatriculare (...), fără a se asigura că poate efectua această manevră în condiții de siguranță, și urmare a acestei manevre a acroșat cu partea dreaptă autospecială în intenția de a reveni pe banda sa de circulație, ceea ce a determinat producerea unui accident de circulație, autospeciala răsturnându-se în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers.

În urma acestui eveniment rutier ocupanții autospecialei N. G. V., F. T. I. și

S. G. D. au suferit vătămări corporale vindecabile în 35-40 zile de îngrijiri medicale,

70-75 zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării și respectiv 6-7 zile de îngrijiri medicale.

În drept, faptele inculpatei, așa cum corect a reținut și instanța fondului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin.1 și 3 C. pen. pentru partea vătămată N. G. V. și respectiv

184 alin. 2 și 4 C. pen. ca urmare a schimbării încadrării juridice în baza dispozițiilor art. 334 C. pr. pen., pentru partea vătămată F. T. I.

S-a dovedit fără putință de tăgada că evenimentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a inculpatei care a efectuat o manevră de depășire fără a se asigura în prealabil, că din sens opus nu circulau alte autoturisme.

Fiind încălcate astfel obligațiile prev. de art. 118 lit. d din HG 1391/2006, respectiv regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 care stipulează: conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat: a) sa se asigure ca acela care îl urmează sau îl preceda nu a semnalizat intenția începerii unei manevre similare si ca poate depăși fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulația din sens opus; b) sa semnalizeze intenția de efectuare a depășirii; c) sa păstreze în timpul depășirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depășit; d) sa reintre pe banda sau in șirul de circulație inițial după ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra in condiții de siguranța pentru vehiculul depășit si pentru ceilalți participanți la trafic.

Pedepsele aplicate inculpatei, de câte 6 luni închisoare pentru fiecare infracțiune au fost just individualizate având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 c.pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecății, împrejurarea în care acestea au fost comise și urmările produse, persoana inculpatei, atitudinea sinceră a acesteia încă de la începutul procesului penal, precum și lipsa antecedentelor penale.

S-a apreciat, în mod just, de către instanța fondului că scopul pedepsei aplicate inculpatei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia dispunându- se suspendarea condiționată a acesteia pe un termen de încercare stabilit în conformitate cu disp. art. 82 C. pen.

Criticile formulate de către partea civilă recurentă F. T. I., cu privire la mod în care instanța fondului a înțeles să soluționeze latura civilă a cauzei sunt fondate, în parte.

A. vom constată abi initio că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale existând o faptă ilicită, un prejudiciu nereparat, o legătură de cauzalitate între fapta ilicită, prejudiciu și vinovăția inculpatei. În concret, acțiunea ilicită a inculpatei a provocat vătămarea integrității corporale a părții civile recurente care a fost suspusă unor suferințe fizice și psihice și care a fost nevoită să avanseze anumite sume de bani pentru a reveni la starea de sănătate avută anterior comiterii accidentului.

Apreciem că instanța fondului coroborând în mod judicios probele administrate cu ocazia cercetării judecătorești a constat că partea civilă recurentă a dovedit că a cheltuit suma de 4000 lei și nu suma de 20 000 lei solicitată.

Vom avea în vedere scriptele depuse la dosar de către partea civilă recurentă, respectiv decizia privind acordarea pensiei de invaliditate, cupoane de pensie, adresa de la locul de muncă privind veniturile realizate, contractul individual de muncă încheiat între partea civilă și SC G4S S. S. SRL, chitanțele depus la filele

257, 261, 262 - 264, 266, 270, biletele de transport de la filele 258- 260, totalizând suma de 1950 lei.

Instanța fondului a apreciat din depozițiile martorilor audiați că s-ar fi putut cheltui cu alimentația părții civile, cu ocazia internării în unitatea spitalicească suma de 2000 lei, acordând în final, în mod just, suma de 4000 lei cu titlu de daune materiale, la plata căreia a fost obligată inculpata alături de asigurătorul SC A. Ț. A. SA. R. pretențiilor până la suma de 20. 000 lei nu au fost dovedite de către partea civilă recurentă și ca atare ele nu poate fi acordate nici de către instanța de control judiciar.

Ne însușim, în totalitate, considerentele teoretice expuse de judecătorul fondului pentru a motiva acordarea daunelor morale, însă apreciem că un cuantum de 20.000 lei nu este în măsură să repare integral prejudiciul psihic suferit de către partea civilă recurentă, care reamintim a suferit un număr considerabil de zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării, a fost o perioadă imobilizată într-un scaun cu rotile, având o hemipareză stângă frustă mai accentuată la membrul superior stâng și având o capacitate adaptativă între 20% -

49 % , fiind astfel în incapacitate de a desfășura activitățile obișnuite pe care le presta anterior producerii accidentului, că la acel moment avea vârsta de 42 ani percepând astfel mai acut aceste frustrări generate de imposibilitatea fizică de a duce o viată socială normală.

Apreciem că criteriul echității amintit de instanța ierarhic inferioară nu va fi denaturat ca urmare a majorării daunelor morale la plata cărora va fi obligată inculpata F. L. alături de asigurător de la 20.000 lei la 40.000 lei.

Pentru aceste considerente va fi admis recursul declarat de partea civilă, conform dispozitivului, în baza prev. art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen.

Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art.38515 pct.2 lit. d C. admite recursul declarat de către partea civilă F. T. I., domiciliat în Z., str. K. K. nr.2, bl.A17, apt.20 împotriva s.p. 70/(...) a Judecătoriei Ș. S. pe care o casează în parte, doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate, și rejudecând în aceste limite:

Majorează cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat asigurătorul S. A. Ț. A. SA - sucursala S., cu sediul în Z., Bld. Mihai viteazul nr.14 bl.O.M. în favoarea părții civile recurente F. T. I. de la 20.000 lei la 40.000 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Obligă inculpata F. L., domiciliată în sat M. nr.251, jud. S., cu reședința în

I. , loc. B., str.Via de la L. nr.122, provincia Brescia, conform art.193 alin.1 C.pr. pen., să plătească părții civile F. T. I. suma de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.

Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezenta cale de atac rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2012.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

M. Ș. L. M.

ANA C.

M. B.

Red.MS/VR

2 ex./(...)

Jud.fond M. A. D.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1634/2012, Curtea de Apel Cluj