Decizia penală nr. 1636/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.1636/R/2012
Ședința publică din 19 noiembrie 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : M. Ș., judecător
JUDECĂTORI : L. M.
ANA C.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror
V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva sentinței penale nr. 840 din 29 iunie
2012 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar nr.(...), privind pe inculpatul
P. R. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conduce pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art..87 al.1 din OUG nr.195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. R., asistat de către av. M. N., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu av.G. Adela și apărător ales av. Pocol F., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, av. M. N. solicită a se constata că mandatul său a încetat și a se acorda plata onorariului avocațial parțial în favoarea apărătorului desemnat din oficiu.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond și nu are de făcut completări sau precizări la aceasta.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P. susține recursul, așa cum a fost formulat în scris și depus la dosar, solicitând admiterea acestuia și rejudecând cauza, reaprecierea gradului de pericol social al faptei comisă de inculpat, considerând că în speță nu sunt incidente disp.art.18/1 C.
Solicită a se observa că, deși inculpatul și-a asumat responsabilitatea pentru starea de fapt, instanța a respins aplicarea art.320/1 C.pr.pen., datorită tezei legate de verificarea existenței infracțiunii din perspectiva posibilității aplicării art.18/1 C.
Instanța a reținut art.18/1 C., din perspectiva unor circumstanțe de natură personală, legate de conduita inculpatului cu ocazia comiterii faptei și lipsa antecedentelor penale și posibilitățile acestuia de a mai exercita activitatea de conducere.
Apreciază că nici una din aceste elemente nu este de natură substanțială să justifice susținerea că lipsește pericolul concret al unei infracțiuni pentru starea de fapt prezentată și că această stare de fapt concretizează o faptă lipsită vădit de importanță. Are în vedere elementele tipice pentru această infracțiune. Inculpatul a condus un autovehicul pe un drum public cu circulație intensă, a fost surprins în trafic, stabilindu-se în final o alcoolemie cuprinsă între 0,85-1,05 grame la mie, care într-adevăr este orientată spre limita minimă prevăzută de textul de lege pentru a fi infracțiune, caracterul acestui element fiind relativ, raportat la faptul că inculpatul la examinare, părea în stare de ebrietate. Pe de altă parte, nu există nici o împrejurare de natură specială care să caracterizeze starea de fapt și să justifice de ce inculpatul a ales să conducă în aceste condiții, respectiv, după ce consumase băuturi alcoolice.
În consecință, solicită condamnarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni, care să reflecte pericolul infracțional al faptei.
Apărătorul ales al inculpatului P. R. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că, într-adevăr, această infracțiune este o infracțiune de pericol și acest pericol se subînțelege în momentul în care o persoană se urcă la volan, după ce a consumat băuturi alcoolice, însă, mergând pe linia de gândire a parchetului, ar însemna ca niciodată, la acest gen de infracțiuni, instanța să nu poată aplica prev.art.18/1 C.
După cum se poate observa, legiuitorul nu a restricționat aplicabilitatea acestui articol la acest gen de infracțiuni, motiv pentru care apreciază că instanțele de judecată, de la caz la caz, trebuie să analizeze elementele constitutive ale infracțiunii particularizată de la speță la speță.
Apreciază că, raportat la particularitățile speței, în mod corect instanța de fond a pronunțat o hotărâre de achitare, având în vedere faptul că alcoolemia a fost una orientată spre minim.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul P. R., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
C U R T E A
Prin sentința penale nr.840 din 29 iunie 2012 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar nr.(...), s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a din C.p.p. rap. la art. 10 lit. b^1 din C.p.p. achitarea inculpatului P. R. ( cetățean român, fiul lui A. și G., născut la data de 15 ianuarie 1954 în localitatea A., jud. A., CNP 1., domiciliat în C.-N., str. B. f.n., jud. C., acționar la S. R. S.) pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o imbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
În baza art. 18^1 din C. rap. la art. 91 din C. s-a aplicat inculpatului
ame nd a ad min is tr ativ ă de 1.000 le i.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul P. R. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1. al P. de pe lângă Curtea de A. C. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, în fapt, reținându-se că la data de 4 iunie 2011, în jurul orei 18.15 inculpatul a condus pe drumurile publice, respectiv pe str. T. V. din C.-N. autovehiculul marca Honda CR-V cu nr. de înmatriculare CJ-7- LUK, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, cu o îmbibație alcoolică de 1,05 g%o.
Instanța a audiat inculpatul și analizând actele dosarului și materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, a constatat următoarele:
Urmărirea penală împotriva inculpatului a început prin rezoluția din data de 14 iunie 2011, fiind confirmată de către procuror la aceeași dată.
Conform procesului verbal de la fila 7 din dos. UP, la data de 4 iunie
2011, în jurul orei 18.15, organele de poliție au oprit în trafic, pe str. T. V. din C.-N. autovehiculul marca Honda CR-V cu nr.de înmatriculare (...). În prezența martorului asistent Ciont I. a fost identificat inculpatul ca fiind persoana care a condus autovehiculul și întrucât emana vapori de alcool i s- a cerut să se supună testării cu aparatul alcootest, rezultând o valoare de
0,45 ml/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a declarat că a consumat 2 litri de bere cu alcool în intervalul 15.30 - 17.00 cu aport alimentar.
Ca urmare, inculpatului i-au fost recoltate probe biologice, astfel: la prima probă de sânge recoltată la ora 18,50, alcoolemia a fost de 0,95 gr%o alcool pur în sânge, iar la a doua probă prelevată la ora 19.50 a rezultat o alcoolemie de 0,80 gr%o.
Conform raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei, având în vedere consumul de alcool de 1 litru de bere în intervalul orar 15.00 - 17.30 a rezultat o valoare teoretică a alcoolemiei de
0,85 - 1,05 gr%o la ora depistării în trafic.
În cursul urmăririi penale și în fața instanței, inculpatul a contestat valorile alcoolemiei și a declarat că la data de 4 iunie 2011 a consumat 2 litri de bere cu alcool împreună cu soția sa și cu un prieten, iar apoi a condus autovehiculul arătat mai sus, de la locuința sa din B. până la A. C.-N.
Din buletinul de examinare clinică reținem că inculpatul părea sub influența băuturilor alcoolice (fila 11 dos. UP).
S-a reținut că, fapta inculpatului P. R. care, după ce a consumat băuturi alcoolice, la data de 4 iunie 2011, în jurul orei 18.15 a condus pe drumurile publice, respectiv pe str. T. V. din C.-N. autovehiculul marca Honda CR-V cu nr. de înmatriculare (...), aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, cu o îmbibație alcoolică de 1,05 g%o, întrunește elementele de tipicitate ale unei fapte de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală admisă, prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 R.
Având în vedere criteriul obiectiv privind gradul alcoolemiei, respectiv între 0,85 și 1,05 gr%o, adică o depășire cu foarte puțin a limitei legale și conduita inculpatului, care a fost sincer încă de la primele declarații, asumându-și astfel consecințele faptelor sale, precum și elementele subiective, respectiv vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, faptul că este o persoană instruită, precum și caracterul accidental al faptei, s-a apreciat că fapta acestuia nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală admisă, prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 R.
În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a din C.p.p. rap. la art. 10 lit. b^1 din C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului P. R. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o imbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, R. și în baza art. 18^1 din C. rap. la art. 91 din C. s-a aplicat inculpatului amenda administrativă de 1.000 lei.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs P.
de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând casarea acesteia și, rejudecând, condamnarea inculpatului P. R. la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării și cu reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea atacată este netemeinică sub aspectul aprecierii gradului de pericol social concret al faptei deduse judecății, instanța stabilind în mod greșit că aceasta este în mod vădit lipsită de importanță și că, deci, se impune achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
În opinia recurentului, fapta comisă de inculpat prezintă toate trăsăturile caracteristice infracțiunii prev. de art.17 C., în raport de valoarea alcoolemiei, de natura infracțiunii - de pericol, de creșterea numărului acestui gen de infracțiuni - la regimul circulației rutiere, de necesitatea responsabilizării într-o mai mare măsură a conducătorilor auto, aceasta și prin sancționarea mai severă a acestui gen de fapte.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată fondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Fără a relua întreaga stare de fapt reținută de instanța de fond, cu care Curtea este de acord și și-o însușește, nefiind, de altfel, contestată nici de către inculpat, vom arăta în continuare doar considerentele pentru care, motivele invocate de parchet în critica hotărârii sunt întemeiate.
Astfel, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, inclusiv recunoașterea inculpatului din fața instanței, s-a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității constând în aceea că, la data de 4 iunie 2011, inculpatul P. R. , după ce a consumat băuturi alcoolice, în jurul orei 18.15 a condus pe drumurile publice, respectiv pe str. T. V. din C.-N. autovehiculul marca Honda CR-V cu nr. de înmatriculare (...), având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,05 g%o.
Deși instanța a apreciat că fapta inculpatului, mai sus descrisă, întrunește elementele de tipicitate ale unei fapte de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală admisă, a concluzionat totuși că nu constituie infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002, neprezentând gradul de pericol social al acestei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsită de importanță.
Considerăm greșit raționamentul instanței, determinat la rândul său, de aprecierea eronată a gradului de pericol social al faptei, urmare a unei defectuoase valorificări a criteriilor prev. de art.18/1 alin.2 C.
Astfel, potrivit art.18/1 alin.2 C., la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte, se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Numai dacă, prin coroborarea tuturor acestor elemente, instanța își formează convingerea certă că s-a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege și prin conținutul ei concret, fapta este în mod vădit lipsită de importanță, stabilește că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și dispune în consecință.
În speță, apreciem că, în urma analizării tuturor elementelor legale, mai sus arătate, instanța nu poate, în mod rezonabil, să ajungă la o astfel de convingere, pentru următoarele considerente:
Nu se poate vorbi în cauză de un anumit mod sau mijloc de săvârșire a faptei, infracțiunea în discuție neputând a se comite altfel, decât prin acțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumuri publice, în condiții contrare legii.
În privința scopului urmărit, de asemenea, nu se poate reține în concret vreo împrejurarea specială, de regulă, o astfel de infracțiune nu se comite într-un scop anume.
Relativ la împrejurările în care fapta a fost comisă, instanța nu identifică vreuna specifică, particulară, care să justifice în vreun fel decizia inculpatului de a se urca la volan sub influența băuturilor alcoolice. Nu poate fi primită argumentația inculpatului, în sensul că a trebuit să conducă un prieten la aeroport, simțindu-se în stare a face un astfel de drum, deși anterior consumase alcool - deplasarea respectivă putându-se realiza și în altă modalitate, decât cu autoturismul personal.
În ceea ce privește urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce - teoretic, acest element nu își are locul în această analiză, având în vedere că infracțiunea comisă este una de pericol, a cărei urmare socialmente periculoasă se realizează ex re, prin însăși comiterea acțiunii ce constituie elemnetul material al laturii obiective a infracțiunii.
Cât privește persoana și conduita inculpatului - chiar dacă se au în vedere toate elementele în circumstanțiere, ce s-au relevat din actele dosarului (lipsa antecedentelor penale, prezentarea în fața organelor judiciare, atitudinea sinceră a inculpatului), acestea, necoroborate cu elementele ce țin de ceilalți factori de apreciere a gradului de pericol social al unei infracțiuni - singure, nu pot fundamenta aprecierea că, fapta inculpatului este în mod vădit lipsită de importanță.
Elementele favorabile inculpatului pot fi valorificate eficient prin reținerea lor ca circumstanțe atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Nu se poate legitima lipsa gradului de pericol social al infracțiunii, doar cu elementele favorabile inculpatului, elemente care, practic, sunt rezultatul unei atitudini firești, normale, ale oricărei persoane de bună credință și, nicidecum, nu trebuie să se facă un titlu de glorie dintr-o astfel de atitudine.
Pentru toate aceste considerente, recursul formulat în cauză se privește ca fondat, astfel că va fi admis ca atare în temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală și, drept consecință, va fi casată în întregime hotărârea atacată, iar în urma rejudecării, se va dispune condamnarea inculpatului P. R. pentru comiterea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din
OUG 195/2002 la pedeapsa de 4 luni închisoare.
Pedeapsa a fost stabilită, având în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C. și, reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit. a și c C. ( atitudinea anterioară comiterii faptei din prezentul dosar, concretizată în lipsa antecedentelor penale și, respectiv, atitudinea inculpatului după comiterea faptei - prezentarea în fața autorităților, comportarea sinceră), dând eficiență astfel, dispoz. art.76 lit.d Cod penal.
Deoarece pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și, se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, se va dispune în temeiul art.81-82 C. suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta, pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni.
În baza art.359 C.pr.pen. se va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev. de art.83 Cod penal ( săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare ).
În temeiul art.71 alin.1 și 5 Cod penal se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), a căror executare va fi suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul să achite suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, la fond.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu ce se va avansa din FMJ pentru av. G. Adela L..
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 840 din (...) a Judecătorie C.-N., pe care o casează în întregime și rejudecând:
Condamnă pe inculpatul P. R. (fiul lui A. și G., născut la (...) în A., cetățean român, studii superioare, acționar la S. R. S., stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în C.-N., str. B. fără număr, CNP 1.), pentru comiterea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG
195/2002 cu aplicarea art.74 lit. a și c, art.76 lit.d Cod penal la pedeapsa de
4 luni închisoare.
Dispune, în conformitate cu prevederile art.81, 82 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni și atrage atenția inculpatului asupra art. 83 Cod penal.
În temeiul art.71 alin.1 și 5 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal a căror executare o suspendă pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.191 Cod procedură penală obligă pe inculpat să achite suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, la fond.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului
C. suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu ce se va avansa din FMJ pentru av. G. Adela L..
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. Ș. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red./Dact.A.C.
3 ex./(...)
Jud. fond: L.M.
| ← Decizia penală nr. 134/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 65/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
