Decizia penală nr. 514/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.514/R/2012
Ședința publică din 2 aprilie 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : L. C.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către Ministerul
Public - P. de pe lângă Judecătoria Zalău și părțile vătămate F. M. și F. Z. împotriva sentinței penale nr.9 din 9 ianuarie 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpatul M. R. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, art.178 al.1 și 2 C.pen., art.89 al.1 din OUG nr.195/2002, totul cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. R. A. personal asistat de av.C. A. în substituirea apărătorului ales, av.C. P., din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul ales al părților vătămate F. M. și F. Z., av. B. Z. M. din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile vătămate F. M. și F. Z.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului depune la dosar motivele de recurs.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Reprezentantul P.ui, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună majorarea pedepselor iar ca modalitatea de executare să se dispună executarea în regim de detenție. A., consideră că s-au aplicat greșit criteriile generale de individualizare a pedepsei prev.de art.72 C.penal. Consideră că starea de fapt și vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin prin probele administrate în cauză.
Inculpatul a săvârșit două infracțiuni cu intenție, culpa acestuia fiind exclusivă. Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul, fără a poseda permis de conducere, cu o viteză de deplasare neadaptată la suprafața carosabilului și într-o curbă la dreapta, a derapat ajungând cu autoturismul în șanțul din partea stângă a drumului unde a intrat în coliziune frontală cu un stâlp de iluminat, accidentând-o mortal pe victimă. În aceste condiții, inculpatul a părăsit locul faptei iar pentru a se sustrage răspunderii penale, a pus-o pe victimă la volan cu intenția de a înscena faptul că autoturismul ar fi fost condus de victimă. În aceste condiții, se impune majorarea pedepselor stabilite de instanță și modificarea regimului de executare. M. reținute de instanță ce ar justifica suspendarea sub supraveghere constând în lipsa antecedentelor și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptelor nu sunt suficiente pentru a justifica suspendarea sub supraveghere. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului.
Apărătorul părților civile, solicită admiterea recursului, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună majorarea pedepsei și executarea acesteia în regim de detenție. A. că instanța de fond a aplicat greșit criteriile generale de individualizare a pedepsei prev.de art.72 C.penal. Raportat la culpa exclusivă a inculpatului, la împrejurarea că a ales să nu ajute victima, că a încercat să inducă idea că victima a produs accidental și că a părăsit locul accidentului, se impune executarea pedepsei în regim de detenție. Cu privire la recursul parchetului, solicită admiterea lui.
Reprezentantul P.ui, referitor la recursul părților civile, solicită admiterea lor.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea ca nefondate a recursurilor formulate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. A. că prima instanță a procedat corect la individualizarea pedepselor având în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunilor comise, persoana inculpatului precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru fiecare infracțiune în parte. Consideră că judecătorul fondului a apreciat în mod corect că scopul educativ și preventive al pedepsei poate fi atins și fără executare. Instanța a avut în vedere vârsta fragedă a inculpatului, lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră de recunoaștere și regret. De asemenea, s-a mai avut în vedere că inculpatul a fost arestat în perioada (...) - (...), astfel că această experiență este suficientă pentru determinarea inculpatului să aibă pe viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială. Totodată, s-a mai avut în vedere că inculpatul are un loc de muncă stabil și o conduită bună în societate astfel că o pedeapsă privativă de libertate nu își va atinge scopul deoarece aceasta îl va împiedica să se reintegreze. Nu în ultimul rând, judecătorul fondului a interpretat corect prevederile art.86/1 C.penal.
Inculpatul M. R. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult fapta comisă.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.9 din 9 ianuarie 2012 a Judecătoriei Z., în baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere și prevederile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul M. R. A., fiul lui V. I. si C. A., născut la data de (...) în localitatea H., jud. C., cetățean român, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea A. nr. 1, jud. S., CNP 1., la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere
În baza art.71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
În baza art.89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere și prevederile art.
3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul M. R. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului.
În baza art.71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
In baza art. 178 alin. 1 si 2 C.pen, având în vedere și prevederile art.
3201 alin. 7 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul M. R. A. la pedeapsa de 2 ani si 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa.
În baza art.71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
In baza art. 33 lit. a C.pen rap. la art. 34 alin. 1 lit.b C.pen s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 4 luni închisoare pe care o sporit-o cu 3 luni, urmând ca in final inculpatul sa execute pedeapsa de 2 ani si 7 luni închisoare.
În baza art.861 alin.1 și 2 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani și 7 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.
În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă T. S. b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
A fost desemnat S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru supravegherea inculpatului pe durata termenului de încercare.
Datele prevăzute la art. 863 alin.1 lit. b, c și d Cod penal se comunică
S. de P. de pe lângă T. S.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 alin.1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și a arestării preventive, de la data de (...) la zi.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatului si dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului daca nu este arestat in alta cauza.
S-a constatat ca in baza art. 347 C.pr.pen rap. la art. 320 ind. 1 alin.
5 C.pr.pen s-a dispus disjungerea laturii penale de latura civila formându- se dosarul cu nr. (...) cu termen de judecata pentru data de (...).
In baza art. 199 alin. 3 C.pr.pen s-a dispus reducerea amenzii in cuantum de 1500 lei aplicata, prin încheierea din data de (...), apărătorului ales al inculpatului av. C. P. la suma de 500 lei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu, av.M. Ovidiu si suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistenta juridica obligatorie in faza de urmărire penala, av. Cublesan R. a fost avansat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că inculpatul M. R.-A. este proprietarul autoturismului marca BMW, cu nr. de înmatriculare (...).
În seara zilei de (...) inculpatul se afla în centrul localității A., la barul
„., împreună cu mai multe persoane printre care și martorii M. R.-R., M. G.,
C. C., B. C., M. C., Z. G. V. F. I. se afla la același bar împreuna cu un alt grup de prietenii. C. declarațiilor martorilor audiați victima se afla intr-o stare avansata de ebrietate acesta fiind si motivul pentru care martora M. O., vânzătoare în barul Cetate i-a solicitat acestuia sa se duca acasă, victima confirmându-i ca va pleca in scurt timp.
Inculpatul, aflându-se in același bar alături de frații acestuia si alte persoane a consumat potrivit propriilor declarații 2 beri cu alcool.
In fata barului se afla parcata mașina inculpatului, BMW cu nr. de înmatriculare (...), ușile acesteia nefiind asigurate.
In jurul orelor 24,30, martora M. O. le-a cerut persoanelor din bar sa părăsească localul având în vedere ora târzie precum și faptul ca a fost depășit programul, astfel că persoanele din bar au început să iasă pe rând. La ieșirea din bar martorul P. V. a observat ca F. I. s-a urcat in autoturismul inculpatului pe bancheta din spate. De altfel, conform declarației martorei M. O., la momentul la care le-a cerut consumatorilor sa părăsească barul, F. I. nu se mai afla in bar si nici afara pe terasa.
In jurul orelor 24,30 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului sau deși nu poseda permis de conducere, pentru a se plimba, aspect observat si de către martorii M. C., C. C. si Z. G., cu care a efectuat câteva viraje in fata localului dupa care s-a îndreptat spre O. S. revenind la scurt timp înapoi. Inculpatul a observat la un moment dat ca pe bancheta din șapte a autoturismului era culcat F. I..
D. miezul nopții, în jurul orei 0130, martora M. C. intenționând sa plece spre casa a fost strigata de către inculpat care i-a propus să o conducă el până la domiciliu acesteia, cu mașina aspect cu care martora a fost de acord. A. cei doi s-au urcat in autoturism, inculpatul conducând din centrul satului spre str. C., transportând-o acasă pe martora M. C. Pe traseu aceasta a observat că pe bancheta din spate a autoturismului dormea F. I., având capul în partea din stânga a autoturismului, în spatele șoferului.
D. ce a lăsat-o pe aceasta la domiciliu inculpatul s-a reîntors la bar unde a stat doar puțin și a plecat din nou spre str. C. cu autoturismul. Ajuns pe str. M. acesta a întors și a pornit din nou spre centul localității A. D. aproximativ 50 de metrii parcurși, la km 0+720 m, fiind o curbă la dreapta inculpatul a derapat și a ieșit de pe carosabil intrând în șanțul din stânga și izbind un stâlp de electricitate. C. procesului verbal de cercetare la fata locului porțiunea de drum unde a avut loc accidentul este acoperită cu pământ iar sectorul de drum nu este semnalizat cu indicatoare rutiere. Cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificate urme de frânare de aproximativ 20 m, care încep pe carosabil și se sfârșesc pe acostament, în apropierea autoturismului avariat.
C. declarațiilor martorilor Z. G., M. R. R., B. C. , C. C. care se mai aflu încă in fata localului au observat ca iluminatul pubic s-a oprit auzind totodată o bubuitura puternica. Acestia s-au hotărât sa se deplaseze in zona respectiva sa vadă ce s-a întâmplat. Martorii s-au urcat in autoturismul condus de catre B. C. deplasându-se in zona fostei distilării unde au observat autoturismul cu nr. de înmatriculare (...), recunoscut de catre martorul M. R.,
Martorii Z. G., M. R.-R. și C. C. au coborât din autoturism si s-au deplasat la autoturismul inculpatului unde l-au găsit pe acesta lângă mașina plângând, fiind lovit la cap iar din nas îi curgea sânge. Martorii M. R. si Z. G., l-au observat pe F. I. căzut in spatele scaunelor cu capul sub scaunul șoferului astfel ca au încercat sa-l scoată afara din autoturism pe usa din partea stânga a șoferului întrucât ușa din spate nu se deschidea. L- au așezat pe marginea drumului si având in vedere starea in care se afla, martorii declarând ca acesta avea pulsul slab la momentul respectiv, au sunat la numărul de urgenta pentru a chema ambulanta. In tot acest timp inculpatul se afla la locul accidentului insa înainte de a veni salvarea si organele de politie acesta a plecat de la locul accidentului îndreptându-se spre casa, atitudine motivata de inculpat prin prisma stării de panica in care se afla. Martorii aflați la fata locului, care încercau sa-i acorde primul ajutor victimei până la sosirea ambulantei, au observat la un moment dat ca inculpatul nu se mai afla in zona. Aceștia au rămas pe tot parcursul desfășurării cercetării la fata locului.
Ajunși la locul accidentului, personalul de pe ambulanta a constatat decesul victimei F. I. în vârsta de 22 de ani.
Prin Raportul de C. M.-L. nr. 8. in (...) (f.102-104), a concluzionat următoarele: moartea numitului F. I. este violentă, se datorează edemului bulbar consecutiv fracturii-luxatie atlanto-occipital ei fracturilor multiple le coloanei cervicale, leziunile s-au putut produce prin lovire de corpurile dure interioare ale autovehiculului aflat in deceleratie brusca, în cadrul unui accident rutier, decesul poate data din (...).
Inculpatului M. R. A. i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei și, în urma analizei acestora, a rezultat că acesta avea alcoolemia zero.
Prin adresa nr. 36095/(...) S. P. Comunitar Regim Permise de C. a comunicat faptul ca inculpatul M. R. A. nu figurează in baza de date naționala ca posesor de permis de conducere, aspect de altfel recunoscu si de către inculpat.
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale și din fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a prezentat modul de producere al accidentului, iar declarațiile acestuia s-a coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, adresa SPCRPCÎV S. nr.
36095/(...).
În drept, fapta inculpatului M. R. A. care în data de (...) în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare (...) prin centrul localității A., fara a fi posesor al permisului de conducere, a efectuat o curbă la dreapta cu viteză neadaptată condițiilor de drum, nerespectând dispozițiile art. 48 alin. 1 din OUG 195/2002, a derapat si a iesit de pe carosabil izbind frontal un stalp de electricitate provocând astfel un accident de circulație, în urma căruia victima F. I. a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art.178 alin. 2 Cod penal si conducere pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere prev. de art. 86.alin. 1 din OUG 195/2002.
Fapta aceluiași inculpat care in data de (...) după provocarea accidentului de circulație a părăsit locul faptei fara încuviințarea organelor de politie întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsirea a locului accidentului prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002.
Instanța a reținut că, potrivit prevederilor legale în domeniul circulației pe drumurile publice, conducătorul auto are următoarele obligații: conform prevederilor art.48 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002, conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță. Aceste dispoziții sunt aplicabile oricărui conducător auto indiferent daca acesta este un conducător de vehicul in drept sau in fapt.
Instanța a retinut faptul că in zona in care s-a produs accidentul de circulație partea carosabila este acoperita cu pământ si pietriș astfel ca prin neadaptarea vitezei de deplasare, autoturismul condus de inculpat a derapat intrând în șanțul situat în partea dreaptă a carosabilului lovind un stâlp de electricitate. In cauza nu s-a stabilit viteza cu care se deplasa inculpatul însa chiar daca viteza de deplasare se încadra in limitele legale aceasta trebuia adaptata la condițiile de carosabil. C. procesului verbal de cercetare la fata locului s-au descoperit doua urma de frânare de 21 m si
18,6 m ceea ce denota ca viteza cu care se deplasa inculpatul nu a fost redusa așa cum susține acesta.
Forma agravata a infracțiunii de ucidere din culpa este incidenta in cauza datorita nerespectării de către inculpat a dispozițiilor privind exercitarea unei activității, in speța conducerea autovehiculului prin neadaptarea vitezei la condițiile de drum.
Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si părăsire a locului accidentului inculpatul a comis faptele in condițiile art.
19 alin.1 lit.b prevăzând pericolul pe care acțiunea sa de conducere pe drumurile publice îl reprezintă precum si cel de părăsire a locului accidentului, prin starea de pericol creata pentru siguranța circulației și deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii unor consecințe periculoase pentru traficul rutier ca urmare a faptelor sale. Prin fapta de părăsire fara drept a locului accidentului sunt puse in pericol doua valori sociale, si anume siguranța circulației pe drumurile publice si activitatea organelor judiciare. D. inculpatul nu a urmărit ca prin fapta sa, să producă astfel de consecințe a acceptat posibilitatea producerii acestora, manifestând o atitudine indiferenta. De altfel conform declarațiilor acestuia si a martorilor, a rămas o perioada de timp la fata locului însa văzând sarea in care se afla victima F. I. s-a speria, iar pe fondul acestei stări de panica a luat hotărârea de a pleca spre casa pe jos lăsându-i pe martorii prezenți la fata locului cu victima accidentului.
In ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpa vinovăția inculpatului îmbrăca forma culpei cu prevedere potrivit art. 19 alin.1 pct.2 lit. lit.a) Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce. Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din realizarea conduitei contrare obligației de diligenta, prevăzând ca un posibil rezultat al faptei sale producerea unei urmări vătămătoare pentru valoarea sociala ocrotita, dar considera ca aceasta urmare nu se va produce in concret. Ținând cont de faptul ca inculpatul nu poseda permis de conducere, ceea ce denota lipsa abilităților necesare conducerii autovehiculelor pe drumurile publice, nici nu a adaptat viteza condițiilor de drum pe care a circulat, a prevăzut posibilitatea producerii unui accident si implicit a unei vătămări pentru pasagerii autoturismului, minimizând pericolul reprezentat de fapta sa. De asemenea fapta de a conduce pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere generează aceeași stare de insecuritate si pune in pericol viata si bunurile celorlalți participanți la trafic întrucât o astfel de persoana nu are aptitudinile fizice calități atestate de un permis de conducere valabil si corespunzător unei categorii de autovehicule.
Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că acesta se află la prima confruntare cu legea penală, nesuferind alte condamnări.
Reținând vinovăția inculpatului M. R. A., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 si 2 Cod penal, conducerea pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 si părăsirea locului accidentului prev.art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
La individualizarea pedepsei, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal și a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptelor, determinat prin aplicarea criteriilor prevăzute de art.181 alin.2 Cod penal, instanța a apreciat că acestea prezintă un pericol social ridicat datorită modalității de comitere, inculpatul a condus autoturismul pe drumul public din loc. A. fara a poseda permis de conducere provocând un accident rutier cu urmări deosebit de grave constând in decesul unei persoane in vârsta de
22 de ani, iar ulterior a părăsit locul accidentului fara încuviințarea organelor de politie.
Referitor la săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului inculpatul se face vinovat nu doar in plan juridic dar si moral de aceasta atitudine indiferenta manifestata fata de victima, care încă se mai afla in viata la momentul in care acesta a părăsit locul producerii accidentului, insă s-a apreciat că intenția acestuia nu a fost de a se sustrage de la răspundere îngreunând organele de politie in identificarea acestuia atâta timp cat la locul săvârșirii faptei au ajuns alte persoane care au constatat producerea evenimentului iar inculpatul s-a deplasat spre domiciliu său, unde a fost identificat la câteva ore de organele de politie.
Inculpatul nu a manifestat un comportament prosocial si empatie fată de prietenul acestuia așa cum era normal, dacă nu pentru a diminua suferința victimei cel puțin pentru a satisface motivația de a-și diminua propriul disconfort psihic ajutând persoana care are nevoie, având o orientare mai curând colectivistă decât una individualistă, atitudine deplin imputabila ceea ce face ca pericolul social atât al faptei cât și a persoanei să fie apreciat de instanța ca fiind unul ridicat.
Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de
21 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, lucrează in activitatea dezvoltata de familie privind comercializarea produselor provenite de la animalele pe cale le dețin.
Din referatul de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj (f. 87-88) reiese că inculpatul regretă fapta, victima fiindu-i prieten, familia acestuia a încercat să facă tot posibilul pentru a se revanșa față de familia victimei, încercând sa achite o suma de bani pentru a acoperii cheltuielile de înmormântare insa aceștia au refuzat precizând ca vor solicita in instanța daune materiale si morale.
S-a concluzionat în referatul de evaluare că inculpatul conștientizează consecințele faptei sale asupra sa, insa s-a apreciat ca perspectiva de reintegrare sociala întâmpină unele dificultăți raportat la faptul ca in familia inculpatului sunt minimizate efectele negative ale unor infracțiuni la legea circulației. Insa ținând cont de vârsta acestuia, sprijinul familiei, experiența acestui proces inculpatul prezintă șanse ca pe viitor sa adopte un comportament prosocial.
De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, cooperând cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului,
D. în cauză există împrejurări enumerate exemplificativ în art.74 Cod penal, respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea inculpatului de recunoaștere și de regret față de infracțiunea comisă, având în vedere gradul de pericol concret foarte ridicat al faptei, gradul de vinovăție a inculpatului și urmarea faptei sale imprudente, instanța nu va reține aceste împrejurări ca circumstanțe atenuante apreciind că în aceste condiții nu se justifică angajarea răspunderii inculpatului prin raportare la limite de pedeapsă mai mici; soluția de reducere a pedepsei prin recunoașterea de circumstanțe atenuante ar fi netemeinică, nepunând în evidență periculozitatea deosebită a faptei, în concret. Instanța a dat eficiență acestor împrejurări la individualizarea pedepsei, urmând să aplice o pedeapsă orientată spre minimul special.
Raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunile reținute in sarcina inculpatului reduse ca urmare a aplicării prevederilor art. 320 ind. 1
C.pr.pen instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 si condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani si 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. 1 si 2 C.pen apreciind că acestea vor fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52
Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Infracțiunile fiind comise in forma concursului real de infracțiuni instanța in baza art. 33 lit. a C.pen rap.la art. 34 lit.b a contopit pedepsele stabilite inculpatului in pedeapsa cea mai grea din final inculpatul sa execute pedeapsa de 2 ani si 7 luni inchisoare.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii în baza art.71 Cod penal instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta. La stabilirea pedepselor accesorii instanța a avut in vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, față de vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
Stabilirea in sarcina inculpatului a unor obligații pe un termen de încercare mai lung sunt de natura sa determine o reflexie a acestuia asupra faptelor comise si a consecințelor ce deriva, îndreptând comportamentul acestuia.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute art.861 alin. l și alin.2 Cod penal, iar experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială. Mai mult având în vedere vârsta inculpatului, faptul că acesta are un loc de muncă stabil și o conduită bună în societate, executarea pedepsei în loc de detenție nu ar duce la atingerea scopului pedepsei, impietând integrării sale în societate și formării personale și profesionale a inculpatului.
În consecință, în baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 6 ani si 7 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, în cauză s-a dispus disjungerea laturii penale de latura civila urmând ca aceasta sa fie soluționata in dosarul nou format având nr. de înregistrare (...) cu termen de judecată pe data de (...).
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă Judecătoria Zalău și părțile vătămate F. M. și F. Z.
Reprezentanta parchetului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se refacă procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpatului în sensul majorării acestora urmând a se dispune totodată executarea acestora în regim de detenție.
În susținerea motivelor de recurs M. public a arătat că starea de fapt
și vinovăția inculpatului sunt dovedite fără putință de tăgadă, iar împrejurările în care au fost comise faptele deduse judecății impun sancționarea mai drastică și cu executare în regim de penitenciar a inculpatului.
Apărătorul ales al părților civile a susținut de asemenea majorarea pedepselor aplicate inculpatului, iar ca modalitate de individualizare a executării pedepsei instanța de control judiciar să se îndrepte spre executare în regim de detenție nefiind justificată suspendarea sub supraveghere a acestor pedepse.
Analizând recursurile declarate,din prisma motivelor invocate , a probatoriului administrat până în acest și raportat și la prevederile art.3856alin.3 Cop, instanța de recurs constată că sunt fondate urmând a le admite pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent, probe suficiente apte să dovedească fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului, având în vedere și poziția procesuală exprimată de către inculpatul M. R. A. care a solicitat a fi judecat în baza procedurii simplificate prev. de art.3201
C. a făcut o corectă aplicare a acestei instituții nou introduse prin L. nr.202/2010.
Din probele administrate în faza de urmărire penală, probe recunoscute și însușite în totalitate de inculpat, rezultă fără putință de tăgadă că acesta în data de 12 aug.2011 a condus un autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, a provocat un accident rutier soldat cu decesul numitului F. I., iar după provocarea acestui eveniment rutier a părăsit locul faptei fără a avea încuviințarea organelor de poliție.
Această stare de fapt reiese din declarațiile inculpatului, din declarațiile părții vătămate F. M., a martorilor Z. G., M. R. R., B. C. C., M. C. E., C. C., din procesul verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare, din rapoartele de constatare medico-legală 8. din (...) și
857/II/b/77 din (...), precum și din adresa SPCRPCIV S. cu nr.36095/(...).
Starea de fapt nefiind tăgăduită de către inculpat și fiind amplu expusă de către instanța fondului nu va mai fi reluată de instanța de control judiciar.
În mod legal și temeinic s-a stabilit de către instanța ierarhic inferioară că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, faptă prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002, de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 2 C. și ale infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev. de art.89 alin.1 din OUG 195/2002.
S-a reținut că cele trei infracțiuni au fost comise în concurs real fiind incidente disp.art.33 lit.a C.
Curtea de apel apreciază că pedepsele aplicate inculpatului M. R. A. au fost just individualizate sub aspectul cuantumului acestora instanța fondului analizând toate criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art.72 C. dar și circumstanțele reale și personale ale cauzei.
În mod corect nu s-au reținut circumstanțe atenuante apreciindu-se că o pedeapsă într-un cuantum sub minimul special prevăzut de lege nu ar fi aptă să-și atingă scopul prev. de art.52 C. A., s-a reținut că infracțiunile deduse judecății au un grad de pericol social concret destul de ridicat, pericol ce rezultă nu doar din regimul sancționator pe care legiuitorul român a înțeles să-l reglementeze cu privire la acesta cât mai ales datorită împrejurărilor și circumstanțelor în care aceste fapte au fost săvârșite. Să nu uităm că acest nefericit eveniment rutier s-a datorat faptului că inculpatul, fără a poseda permis de conducere și în consecință, fără a avea abilitățile necesare pentru a conduce în siguranță pe drumurile publice un autovehicul, a provocat un accident rutier soldat cu decesul unei persoane tinere în vârstă de doar 22 de ani, părăsind apoi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și abandonând efectiv victima fără ajutor.
Vom avea de asemenea în vedere și conduita pe care inculpatul a avut-o imediat după producerea accidentului încercând să influențeze declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală, revenind ulterior asupra poziției sale recunoscând în totalitate acuzațiile care au fost formulate în privința sa și încercând să repare prejudiciul material cauzat familiei victimei.
Referatul de evaluare întocmit în cauză de către S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj a arătat că inculpatul a condus în repetate ocazii fără permis, nefiind prins deoarece a fost avertizat de cunoscuți despre locul în care era amplasat echipajul de poliție, că în mod obișnuit consumă alcool fără a avea în pofida acestor fapte vreun dosar penal.
Singura critică care poate fi adusă hotărârii atacate vizează modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului. A., instanța de control judiciar apreciază că nu sunt întrunite condițiile art.87/1 și urm. C. deoarece nu putem aprecia, ținând cont de persoana inculpatului și de comportamentul acestuia după comiterea faptei că pronunțarea unei hotărâri constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei inculpatul nu va mai săvârși infracțiuni.
Vom avea în vedere factorii de natură să accentueze dezvoltarea comportamentului infracțional, respectiv posibilitatea de a mai conduce autovehicule în caz de necesitate pe drumurile publice, abaterile repetate de la legea circulației pe care le au toți membrii familiei sale, prezentarea într- un mod negativ de către reprezentații autorităților locale și alți membri ai comunității locale dar și comportamentul inculpatului imediat după comiterea faptei, respectiv părăsirea locului accidentului și abandonarea victimei, neprezentarea în fața organului de poliție, neasumarea pe moment a responsabilității producerii accidentului.
Apreciem că supravegherea pe care ar fi exercitat-o S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj ar fi fost lipsită de eficiență în privința inculpatului în contextul celor mai sus arătate. Este real că inculpatul este o persoană tânără și fără antecedente penale, însă pătrunderea sa în câmpul infracțional a fost doar o chestiune de timp având în vedere comportamentul pe care acesta l-a avut anterior comiterii infracțiunii și ne referim aici la faptul că a condus în repetate rânduri publice fără a poseda permis de conducere.
Pentru toate aceste considerente apreciem că scopul pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care vor fi admite recursurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria Zalău și părțile vătămate F. M. și F. Z., conform dispozitivului.
Va fi dedusă din pedeapsa aplicată perioada detenției preventive din
(...) și până în (...).
Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii recurate, Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII DECIDE :
În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Zalău și părțile vătămate F. M. și F. Z., dom. în comuna A. nr.221, județul S., împotriva sentinței penale nr.9 din (...) a Judecătoriei Z., pe care o casează în parte, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.
Rejudecând cauza, dispune executarea în regim de detenție a pedepsei rezultante de 2 ani și 7 luni închisoare, aplicată inculpatului M. R. A., fiul lui V. I. și C. A., născut la (...).
Înlătură aplicarea prevederilor art.86/1, 86/2, 86/3 Cod penal, precum și prev.art.71 alin.5 Cod penal și art.359 Cod procedură penală.
În baza art.88 Cod penal deduce din pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare perioada detenției preventive din (...) și până la (...).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului
C. suma de 100 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu
(av.Lăzăreanu L.), sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 aprilie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
L. M. ANA C. | M. Ș. | L. C. |
Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
← Decizia penală nr. 191/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 187/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|