Decizia penală nr. 1647/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1647/R/2012
Ședința nepublică din 21 noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C. I.
JUDECĂTORI : A. D. L.
: M. R.
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de O. D. în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor O. M. N. împotriva sentinței penale nr.
248 din data de 13 iunie 2012 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei Z., inculpatul O. M. N. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă
Judecătoria Zalău, dat în dosar nr. 1826/P/2010, pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal și art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă pentru inculpatul
O. M. N. apărător desemnat din oficiu, avocat D. Ida, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 7 ), lipsă fiind inculpatul O. M. N., părțile responsabile civilmente O. M. C. și O. D., partea civilă D. N. și S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Se declară ședință nepublică, în temeiul dispozițiilor art. 483 aliniat 3 Cod procedură penală și se dispune evacuarea sălii de ședință, cu excepția apărătorului din oficiu și al procurorului.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului declarat de către mama inculpatului în temeiul art. 38515 alin. 2 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 3859 pct. 14 Cod procedură penală întrucât apreciază că acesta a fost declarat pentru faptul că aceasta a fost nemulțumită de măsura educativă care a fost aplicată de către instanța de fond. A., apreciază că J. S. a aplicat o măsură educativă greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72 din Codul penal întrucât consideră că în situația descrisă și pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul se impunea aplicarea măsurii educative a libertății supravegheate. Conform disp. art. 104 din Codul penal, care prevede internarea într-un centru de reeducare, alineatul 2 prevede că măsura internării se ia față de minorul în privința căruia celelalte măsuri educative sunt neîndestulătoare. A., apreciază că în situația descrisă se impune aplicarea măsurii educative a libertății supravegheate, aceasta fiind oportună și în acord cu necesitățile de reeducare ale inculpatului minor. Mai arată că potrivit referatului de evaluare și conform reținerilor instanței de fond inculpatul provine dintr-o familie dezorganizată, părinții fiind separați din anul 1997 și apreciază că fapta care a fost reținută în sarcina inculpatului a fost un eveniment nefericit. În consecință, consideră că se impune aplicarea libertății supravegheate a minorului și lasă la aprecierea instanței oportunitatea reținerii și a unor obligații în sarcina inculpatului conform prevederilor art. 103 din Codul penal.
Reprezentanta M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de către reprezentantul legal în numele inculpatului minor O. M. N.
Consideră că, raportat la faptele concret comise de către inculpat, respectiv două furturi și o distrugere, la antecedența penală a acestuia și concluziile referatului de evaluare efectuat în cauză, măsura educativă dispusă de către prima instanță, respectiv internarea într-un centru de reeducare prev. de 104
Cod penal, este proporțională, absolut corespunzătoare și de altfel singura aptă să realizeze funcția de reeducare. De asemenea, consideră că nu se poate aprecia că libertatea supravegheată a inculpatului minor va fi suficientă, acesta neprezentându-se nici în fața instanței de judecată, după cum nici reprezentantul legal, în ciuda cererilor formulate, nu s-a prezentat în fața instanței. În condițiile expuse apreciază că nu există nicio garanție pentru o posibilă supraveghere a inculpatului de către reprezentantul legal al acestuia.
În concluzie, solicită respingerea ca nefondată calea de atac promovată și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 248 din data de 13 iunie 2012 pronunțată de
Judecătoria Zalău, în baza art.101 lit.c) Cod penal coroborat cu art.104 Cod penal, s-a dispus internarea inculpatului minor O. M. N., fiul lui M.-C. și D., născut la data de (...), în localitatea Z., jud.S., cetățean român, studii primare, fără ocupație și loc de muncă, fără antecedente penale, domiciliat în comuna M., sat P., nr.176A, jud.S., într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de
18 ani, pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prev. de art.208 alin1, art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal, art.208 alin1, art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal și art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.108 alin.2 Cod penal privind consecințele comportării sale necorespunzătoare.
S-a luat act că partea vătămată I. M., domiciliată în localitatea P., nr.231, comuna M., jud.S. nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât prejudiciul cauzat a fost recuperat.
În baza art.118 lit.e) Cod penal, s-a confiscat de la inculpat sumele de 80 lei și 30 lei, primite de la martorii M. D. și M. C. F., cumpărători de bună credință care nu au formulat pretenții civile în cauză.
În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.998-999 și 1000 alin.3 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă D. N., domiciliată în municipiul Z., str.Pictor I. S., nr.39, bl.P-13, ap.10, jud.S. și a fost obligat inculpatul O. M. N., în solidar cu partea responsabilă civilmente O. M.-C., la plata sumei de 2.200 lei, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul
O. M. N., în solidar cu partea responsabilă civilmente O. M.-C. la plata sumei de
1.300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală, suma de 400 lei s-a avansat din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu, av.S. M. pentru asistența juridică acordată inculpatului în faza de urmărire penală și în faza de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din Dosar nr.1826/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului O. M.-N. pentru comiterea în concurs real a două infracțiuni de furt calificat și a unei infracțiuni de distrugere, prevăzute de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal, art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod și art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr. (...).
În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul, de unul singur, pe timp de zi, prin efracție și escaladare, a pătruns în imobilele nelocuite proprietatea părților vătămate D. N. și I. M., situate în localitatea P., de unde a sustras în scopul însușirii bunuri în valoare de 800 lei, iar la imobilul nelocuit proprietatea părții vătămate D. N., a distrus și sistemul de supraveghere și alarmă, aducându-l în stare de neîntrebuințare, cauzându-i un prejudiciu în sumă de 2.200 lei.
În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, s-au indicat următoarele mijloace de probă: declarațiile învinuitului (f.17, 19, 42, 72-73), declarațiile părții vătămate D. N. (f.21-22), declarațiile părții vătămate I. M. (f.44-
46), declarațiile martorei M. I.-D. (f.23-24), declarațiile martorului M. C.-F. (f.25-
26), declarațiile martorului T. A. (f.49-50), declarațiile martorei P. I.-S. (f.51-52), declarațiile martorei P. L. (f.53-54), procesul-verbal de cercetare la fața locului din (...), la care au fost atașate un număr de 13 fotografii judiciare (f.6-7, 10-16), proces-verbal de cercetare la fața locului din (...) la care au fost atașate un număr de 9 fotografii judiciare (f.57-59, 62-66), dovezi de predare-primire bunuri sustrase (f.25-26, 55-56), fișa cazier privind pe învinuit (f.18, 43).
La termenul de judecată din (...), inculpatul a solicitat ca judecata să fie făcută potrivit procedurii comune, prin administrare de probe, inculpatul înțelegând să uzeze de dreptul la tăcere, poziția sa fiind consemnată în declarația de la fila 123.
Prin declarațiile din cursul procesului penal, partea vătămată I. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul cauzat fiind recuperat integral, formulând pretenții civile doar partea civilă D. N., care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 2.200 lei, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat ca urmare a distrugerii sistemului de alarmă.
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii P. L., M. C. F. și T. A., la termenul de judecată din (...), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei la filele 153-155. la același termen, instanța a omis audierea martorilor lipsă, M. I. D. și P. I. S., constatând imposibilitatea de prezentare a acestora, potrivit mențiunilor din procesele-verbale de executare a mandatelor de aducere referitoare la plecarea martorelor din țară, astfel încât s-a făcut aplicarea prevederilor art.327 alin.3 Cod procedură penală, fiind citite declarațiile martorelor din faza de urmărire penală.
La filele 99-100 s-a depus referatul de evaluare a inculpatului întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, în care se concluzionează că inculpatul nu prezintă motivație în vederea integrării sale sociale, a comis faptele pe fondul consumului de alcool și al lipsei unei supravegheri corespunzătoare.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În cursul lunii iunie 2011, la o dată ce nu a putut fi determinată, inculpatul minor O. M.-N. s-a deplasat de unul singur, pe timp de zi, la cabana proprietatea părții vătămate D. N. situată în localitatea P., în locul numit R., unde cunoștea că se află bunuri, a forțat ușa de la demisol și a pătruns în interiorul cabanei, răvășind bunurile, apoi, forțând ușa de acces, a pătruns în camera situată la primul nivel, unde a găsit o combină muzicală marca Domotec cu boxe, după care a pătruns în camera de la etajul cabanei, spărgând sticla din geamul ușii cu o piatră, după care a deschis-o. În acest loc nu a găsit bunuri, însă văzând o parte a sistemului de alarmă și supraveghere video montat pe perete, respectiv 3 senzori de mișcare sub forma unor lămpi, a realizat care este destinația acelui dispozitiv, astfel că folosind piatra cu care a spart geamul ușii, a spart cele 3 lămpi ce compuneau sistemul de înregistrare video, distrugându-le și aducându-le în stare de neîntrebuințare. La plecare, a luat combina muzicală și boxele, o rolă pe care se afla 20 m de cablu electric, respectiv 50 m de furtun din cauciuc, pe care le-a transportat la locuința sa. C. muzicală și boxele le-a vândut martorei M. D., fără să-i spună că provin din săvârșirea faptei de furt, primind în schimb suma de 30 lei, iar celelalte bunuri nu au mai fost găsite. U., combina muzicală și boxele au fost predate în mod voluntar de martoră organelor de cercetare penală care le-au restituit părții vătămate și au încheiat dovezi de predare-primire în acest sens.
În data de (...), în jurul orei 21.30, pe timp de zi, același inculpat s-a deplasat de unul singur, la imobilul proprietatea părții vătămate I. M., situat în localitatea P., nr.231, cunoscând că acesta este nelocuit, s-a deplasat în partea din spate a locuinței unde cunoștea că se află bunuri și cu ajutorul unei pietre a spart sticla din geamul pe care l-a escaladat și a pătruns în interior, de unde a luat un monitor LCD marca Philips pentru computer, însușindu-l, după care a părăsit locuința, utilizând același loc. La scurt timp, în prezența martorului T. A., a oferit bunul sustras spre vânzare martorului M. C.-F., cerându-i în schimb suma de 150 lei, sumă pe care martorul nu a fost de acord să o dea, motiv pentru care inculpatul a plecat cu bunul, însă a doua zi a revenit cu bunul sustras și a cerut suma de 50 lei, cu care martorul a fost de acord, astfel că a luat banii și a lăsat bunul la făptuitor. U., bunul sustras a fost recuperat de la martor fiind restituit părții vătămate, încheindu-se în acest sens înscrisuri doveditoare.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul procesului penal (f.17, 19, 42,
72-73) coroborându-se cu procesele-verbale de cercetare la fața locului din datele de (...) (f.6-7) și (...) (f.57-59), cu declarațiile părților vătămate D. N. (f.21-22) și I. M. (f.44-46) și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, M. I. D. (f.23-24), M. C. F. (f.25-26, 154), T. A. (f.49-50, 155), P. I. S. (f.51-52) și P. Lăcărmioara (f.53-54,
153), precum și cu planșele fotografice (f.10-16, 62-66).
În drept, fapta inculpatului minor O. M. N. de a sustrage în cursul lunii iunie 2010 și în data de (...), pe timp de zi, prin escaladare și efracție din imobilele nelocuite ale părților vătămate D. N. și I. M., o combină muzicală cu boxe marca Domotec, 20 m cablu electric și 50 m furtun din cauciuc, precum și un monitor de calculator tip LCD întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de furt calificat, prevăzute și pedepsite de art.208 alin.1 Cod penal raportat la art. 209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat minor de a distruge sistemul de supraveghere de la imobilul părții vătămate D. N., aducându-l în stare de neîntrebuințare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută și pedepsită de art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanța de fond a reținut că elementul material al infracțiunilor de furt calificat constă în acțiunea de luare a bunurilor din posesia părților vătămate fără consimțământul acestora. Momentul consumării infracțiunilor este marcat de ieșirea bunurilor din patrimoniile părților vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatului. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciile cauzate părților vătămate, constând în ieșirea din patrimoniul acestora a bunurilor sustrase și, corelativ, aproprierea acestora de către inculpat. L. de cauzalitate dintre acțiunile de sustragere și prejudiciile cauzate părților vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul O. M. N. a săvârșit infracțiunile cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. A., din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptelor sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniilor părților vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.
Aspectul de calificare al infracțiunii este atras de întrunirea circumstanțelor agravante prevăzute de art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, având în vedere că infracțiunile au fost săvârșite prin efracție și escaladare.
În ce privește infracțiunea de distrugere comisă în dauna părții vătămate D.
N., instanța de fond a reținut că sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în distrugerea și aducerea în stare de neîntrebuințare a sistemului de supraveghere a imobilului aparținând părții vătămate. U. imediată a faptei este reprezentată de producerea unui prejudiciu părții vătămate, reprezentat de valoarea sistemului de supraveghere și alarmă, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatul produs este dovedită prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, nefiind însă la prima confruntare cu legea penală, fiindu-i aplicată o sancțiune administrativă pentru fapte de același gen, iar înainte de împlinirea vârstei de 14 ani fiind dispuse patru soluții de neîncepere a urmăririi penale tot pentru același tip de infracțiuni.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat și a unei infracțiuni de distrugere, prevăzute de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal, art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i) Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal și art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal.
Inculpatul era în vârstă de 15 ani la data comiterii faptelor, iar din raportul de constatare medico-legală rezultă că acesta are discernământul general și al faptei prezent, motiv pentru care răspunde penal pentru faptele comise.
La alegerea sancțiunii pe care a aplicat-o inculpatului O. M. N., instanța de fond a avut în vedere, potrivit art.100 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, starea fizică, dezvoltarea intelectuală și morală a inculpatului, comportarea lui, condițiile în care a fost crescut și a locuit. A., potrivit referatului de evaluare de la dosar, inculpatul provine dintr-o familie dezorganizată, părinții fiind separați încă din luna noiembrie 1997, când inculpatul avea vârsta de doar
2 ani, în prezent acesta locuind cu tatăl său. De asemenea, inculpatul a abandonat cursurile școlare și este perceput ca un element negativ în societate, încă din perioada școlii primare fiind implicat în frecvente altercații și furturi în cadrul școlii. Mai mult, de fiecare dată când a comis infracțiunile, acesta s-a aflat sub influența băuturilor alcoolice.
Raportat la acele expuse anterior, instanța de fond a concluzionat că minorul este lipsit de o supraveghere adecvată din partea părinților, acesta persistând în comportamentul infracțional. Totodată, având în vedere că faptele prezintă un grad relativ scăzut de pericol social, raportat și la vârsta inculpatului, instanța a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare fiind apreciată oportună în cauză, într- un asemenea centru inculpatul putând și să își continue cursurile școlare pe care le-a abandonat, precum și să beneficieze de o supraveghere adecvată.
În aceste condiții, instanța de fond a luat față de inculpat măsura educativă menționată și a dispus internarea acestuia într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani, atrăgându-i-se acestuia atenția asupra consecințelor comportării sale necorespunzătoare, putând fi revocată măsura educativă și aplicată o pedeapsă cu închisoare.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că partea vătămată I. M. a arătat pe parcursul procesului penal că și-a recuperat integral prejudiciul suferit, prin restituirea bunurilor sustrase, motiv pentru care nu înțelege să se constituie parte civilă în cauză, astfel încât s-a luat act de această poziție a părții vătămate.
Tot sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că din declarațiile inculpatului și ale martorilor M. D. și M. C. F., rezultă că inculpatul a obținut sumele de 80 lei și 30 lei ca urmare a vinderii bunurilor sustrase. Întrucât această sumă nu servește la recuperarea pagubei de către părțile vătămate, iar martorii care au fost cumpărători de bună-credință nu au formulat pretenții civile, s-a impus confiscarea specială de la inculpat a sumelor de bani dobândite prin comiterea infracțiunii, în baza art.118 alin.1 lit.e) Cod penal.
De asemenea, instanța de fond a reținut că partea vătămată D. N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.200 lei, reprezentând contravaloarea sistemului de supraveghere și alarmă distrus de inculpat. L. civilă, mai exact, art.998-999 cod civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către inculpat a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, fiind dovedită vinovăția acestuia și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Întrucât repararea prejudiciului cauzat nu se poate realiza în natură, potrivit dispozițiilor art.14 alin.3 lit.b) Cod procedură penală, repararea pagubei se va face prin echivalent, prin plata de despăgubiri, considerând corect evaluate despăgubirile materiale solicitate de partea vătămată în cursul urmăririi penale.
Pe cale de consecință, în baza art.14 și art.346 Cod procedură penală, raportat la art.998-999 Cod civil, instanța l-a obligat pe inculpatul O. M.-N. la plata sumei de 2.200 lei către partea civilă D. N., reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat.
Raportat la prevederile art.1000 alin.3 Cod civil, întrucât inculpatul s-a aflat în îngrijirea și supravegherea tatălui său la momentul comiterii infracțiunilor, acesta a fost obligat, în calitate de partea responsabilă civilmente, în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă.
În baza art.191 alin.1 și3 Cod procedură penală, instanța de fond l-a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente O. M.-C., la plata sumei totale de 1.300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu, av.S. M., potrivit dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs O. D. în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor O. M. N., calea de atac nefiind motivată în scris. De asemenea, recurenta nu s-a prezentat în instanță la niciunul din termenele de judecată, deși avea cunoștință de acestea, formulând o cerere de amânare și apoi semnând personal dovezile de îndeplinire a procedurilor de citare.
În consecință, Curtea va examina prezentul recurs prin prisma dispozițiilor art. 385/6 alin. 3 C.pr.pen., examinând cauza sub toate aspectele.
Este de subliniat de la început faptul că recursul nu poate viza latura civilă a cauzei, deoarece instanța de fond a considerat că inculpatul se afla în grija și întreținerea exclusivă a tatălui, obligându-l doar pe acesta în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor de judecată.
Sub aspectul laturii penale, Curtea apreciază că măsura educativă aleasă de către prima instanță corespunde pe deplin în acest moment atât cu interele minorului,cât și în scopului punitiv și educativ al procesului penal (minorul fiind acuzat de infracțiuni grave - furturi din locuințe).
Internarea într-un centru de reeducare prev. de 104 Cod penal, este proporțională, absolut corespunzătoare și de altfel singura aptă acum să realizeze funcția de reeducare. Nu se poate aprecia, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei și la datele cuprinse în referatul de evaluare că libertatea supravegheată a inculpatului minor va fi suficientă, acesta neprezentându-se nici în fața instanței de judecată, la fel ca reprezentantul legal, în ciuda cererilor formulate. În condițiile expuse Curtea apreciază că nu există nicio garanție pentru o posibilă supraveghere a inculpatului de către reprezentantul legal al acestuia. Inculpatul provine dintr-o familie dezorganizată, părinții fiind separați încă din luna noiembrie 1997, când inculpatul avea vârsta de doar 2 ani, în prezent acesta locuind cu tatăl său. De asemenea, inculpatul a abandonat cursurile școlare și este perceput ca un element negativ în societate, încă din perioada școlii primare fiind implicat în frecvente altercații și furturi în cadrul școlii. Mai mult, de fiecare dată când a comis infracțiunile, acesta s-a aflat sub influența băuturilor alcoolice iar mama în tot acest timp a fost dezinteresată de soarta copilului.
Se poate deci concluziona că minorul este lipsit permanent de o supraveghere adecvată din partea părinților, acesta persistând în comportamentul infracțional în principal tocmai datorită carențelor din mediul familial.
În consecință, în baza prev. art. 385/15 cpt. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de O. D. în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor O. M. N., împotriva sentinței penale nr. 248 din 13 iunie 2012 a Judecătoriei Z..
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Ida
D.
Potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.pen. recurenta va fi obligată să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de O. D. în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor O. M. N., împotriva sentinței penale nr. 248 din 13 iunie 2012 a Judecătoriei Z..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Ida D.
Obligă pe recurentă să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 21 noiembrie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. A. D. L. M. R.
L. A. S.
GREFIER
Red.A.D.L./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: Ș. M.C.
| ← Decizia penală nr. 1493/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1420/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
