Decizia penală nr. 168/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)*
D. PENALĂ NR.168/A/2012
Ședința publică din data de 8 octombrie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare, în rejudecare, apelul declarat de inculpatul G. E., împotriva sentinței penale nr.185/5 mai 2011 pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui
C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1, 3, 4, 5 din C. penal, respectiv a infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din L. nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul G. E., av. F. A. P., din cadrul B.ui C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul G. E. și partea vătămată S. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului G. E. arată că a fost desemnat în cauză de către Baroul Cluj, întrucât apărătorul desemnat inițial, o reprezintă pe partea vătămată.
La întrebarea instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul
G. E. arată că nu a luat legătura cu inculpatul.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul G. E. solicită admiterea apelului declarat de inculpat, iar în urma rejudecării cauzei, a se dispune reducerea cuantumului pedepsei sub minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de înșelăciune conform art.74,76 C., respectiv încetarea procesului penal conform art.11 rap. la art.10 lit.g C.pr.pen., pentru infracțiunea la legea cecului, pentru următoarele considerente :
Inculpatul a început operațiunile cu file CEC la propunerea numitului C.
V., considerând că după ce va achiziționa marfa, va face plata la termenele respective și va împărți profitul, după vânzare.
La scurt timp, numitul C. V. i-a făcut cunoștință inculpatului cu doi prieteni ai săi, care l-au asigurat că se vor ocupa de toate demersurile și plățile necesare. Între timp, inculpatul G. E. a suferit un accident, fiind internat în spital circa 2 luni de zile.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată în baza textului de încriminare prevăzut de L. nr.59/1934 iar potrivit art.84 din lege, pedeapsa prevăzută pentru faptele similare cu cele pentru care este încriminat inculpatul, este amenda sau închisoare de la 6 luni la 1 an.
Ținând cont că faptele au fost săvârșite de inculpat în perioada septembrie
- octombrie 2006, iar urmărirea penală a început în anul 2007, rezultă că în luna aprilie 2011 s-a împlinit termenul special de prescripție pentru aceste fapte, conform art.124 rap. la art.122 C.
Consideră că dispozițiile speciale primează față de cele generale, iar fapta inculpatului se încadrează în dispozițiile Legii 59/1934. Așa fiind, solicită încetarea procesului penal în baza art.11 rap. la art.10 lit.g C.pr.pen. Solicită a se vedea în acest sens și D. nr.9/2005 a I., cu privire la distincția dintre infracțiunea de înșelăciune din codul penal și cea prev. de L. cecului.
De asemenea, susține că inculpatul trebuie să beneficieze și de circumstanțe atenuante potrivit art.74 C., fiind o persoană fără antecedente penale și cu o bună conduită înainte de săvârșirea prezentei fapte. Mai mult, inculpatul a stăruit în repararea prejudiciului și înlăturarea rezultatelor presupusei infracțiuni.
În concluzie, solicită reducerea pedepsei pentru infracțiunea de înșelăciune și a se constata că a intervenit prescripția specială pentru infracțiunea la L. cecului.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P. apreciază că apelul declarat de către inculpatul G. E. este fondat pentru aspectele sesizate și de I., aspecte care au constituit, de altfel, și motivul trimiterii cauzei spre rejudecare. E. real și în opinia sa, că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la una din infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunea prevăzută de L. cecului, dispunând condamnarea inculpatului doar pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 al.1,3,4,5 C.
În opinia sa, instanța nu s-a pronunțat nici în ceea ce privește reținerea art.41 al.2 C., deși în conținutul hotărârii se fac referiri la acesta, motiv pentru care consideră că recursul este fondat în primul rând sub aspectul încadrării juridice a faptelor descrise și reținute de instanță. Apreciază că faptele inculpatului trebuiau încadrate în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art.215 al.1,3,4,5 cu aplic.art.41 al.2 C., motiv pentru care solicită schimbarea încadrării juridice, reținerea unei singure infracțiuni și păstrarea dispozițiilor referitoare la aplicarea de circumstanțe atenuante. Susține că, prin prisma textelor de lege reținute de instanță și a limitelor de pedeapsă, în condițiile desfășurării judecății în lipsa inculpatului și a neprecizării vreunei alte poziții în cursul etapelor procesuale, sancțiunea aplicată de prima instanță este temeinică sub acest aspect și nu se impune a fi modificată.
Prin urmare, solicită a se înlătura și dispozițiile art.33 lit.a C., considerând că în acest fel se rezolvă și problema avută în vedere de I. în momentul casării, instanța de apel urmând să se supună acestor dispoziții. Susține că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, deoarece nulitatea la care se referă această schimbare de încadrare juridică datorită și devoluării cauzei doar prin apelul inculpatului, se încadrează în dispozițiile art.197 al.4
C.pr.pen.
În altă ordine de idei, dacă se va constata totuși existența concursului de infracțiuni în continuare, apreciază că o soluție de condamnare pentru două infracțiuni nu poate fi dată, având în vedere solicitarea de a încadra corect activitatea infracțională a inculpatului într-o singură infracțiune - cea prev. de art.215 C.
Solicită a fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 185 din 5 mai 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., a fost condamnat inculpatul G. E., fiul lui V. și M., n. la data de (...) în com. O., jud. D., cu ultimul domiciliu cunoscut în com. O., sat. O., nr. 305, jud. D., în timpul procesului fiind citat și prin afișare la C. Local C.-N. și C. Local C., posesor al CI. seria DX nr. 3., CNP 1., în temeiul art. 215 al.1, 3, 4 și 5 C., cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a C. rap. la art. 76 al. 1 lit. a, al. 2 și 3 C., la pedeapsa de 6 (șase) ani în chisoare , pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, înlăturând pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
În baza art. 71 al. 1 și 2 C. s-a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C..
În temeiul art. 346 al.1 rap. la art. 14 al.3 lit. b C.proc.pen., și la art. 998
Cod C. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. S., cu sediul în com. F., str. I. R. nr. 129, jud. C., și în consecință a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 570.115,37 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei, care s-a avansat din
Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești, în favoarea B.ui C. - av. Ancheș
D. I.ela.
În temeiul art. 191 al. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 1.000 lei, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1467/P/2006 din 12 ianuarie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj înregistrat la această instanță la data de (...) sub nr.(...), a fost trimis în judecată inculpatul C. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al 1, 3, 4, 5 din C., respectiv a infracțiunii prev. și ped. de art. 84 al. 1 pct. 2 din L. nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 al. 2 din C. și a art. 33 lit. a din C. pen.
S-a reținut, în esență, în actul de sesizare a instanței că inculpatul în cursul lunilor septembrie - octombrie 2006, în calitate de reprezentant al SC „. T. SRL C., a indus în eroare reprezentanții SC „. I. SRL F., județul C., încheind un contract de vânzare-cumpărare, achiziționând în mod repetat marfa în valoare de 570.115,37 lei, emițând 5 file CEC pentru achitare, deși nu exista provizia sau acoperirea necesară pentru plata filelor CEC.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Conform declarației martorei B. F. (f.341 vol.I u.p.), în cursul anului 2001 martora împreună cu soțul său B. V. au înființat S. „. T. S., această societate fiind înregistrată la C. de C. și I. conform certificatului de înregistrare seria A 1. (f.24 vol.I u.p.). Potrivit aceleiași declarații în luna mai 2006, printr-o procură specială notarială, autentificată la data de (...) (f.25 vol.I u.p.), martora B. F. l-a împuternicit pe inculpatul G. E. să reprezinte S. „. T. SRL C. în relațiile cu terții. La data de 16 octombrie 2006 asociații B. F. și B. V. s-au retras din societate și au cesionat toate părțile sociale ale firmei mai sus amintite, inculpatului G. E. De asemenea, martora B. F. a declarat că la data de 9 mai
2006 aceasta a predat inculpatului toate documentele financiar-contabile ale societății, inclusiv carnetul de CEC-uri, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat în vol.I de u.p. la fila 192.
Așa cum reiese din declarațiile martorei C. J. G. (f. 334-335 vol.I u.p. și respectiv f. 35), anul 2006 a fost primul an în care S. „. I. SRL F., județul C. și- a extins afacerile și în domeniul abatorizării și comercializării cărnii de pasăre, sens în care în cursul lunii septembrie, la sfatul unui furnizor de furaje, un mai vechi colaborator al firmei S. „. I. SRL, a trimis oferte de preț pentru marfa comercializată, respectiv carne de pasăre, mai multor firme printre care și S. „. T. SRL C.
Inculpatul G. E., în calitate de reprezentant al SC „. T. SRL C. a contactat telefonic firma ofertantă, s-a căzut de acord asupra colaborării între cele două societăți, ca urmare inculpatul deplasându-se la sediul SC „. I. SRL F.
În data de 21 septembrie 2006 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare nr. 219 între SC „. I. SRL F., reprezentată de numita V. C., în calitate de vânzător și SC „. T. SRL C. reprezentată, în temeiul procurii speciale, de către inculpatul G. E., în calitate de cumpărător (f.20-23 vol.I u.p.). Conform înțelegerii dintre părțile cocontractante, vânzătorul urma să livreze cumpărătorului 50.000 kg. de carne pasăre congelată, lunar. Plata mărfii urma să fie efectuată prin filă CEC la ridicarea mărfii, cu scadență la un termen negociat de 20-30 zile.
În perioada 21 septembrie - 19 octombrie 2006 s-au efectuat șase livrări de carne de pasăre congelată, astfel: conform facturii CJ YDQ 3984728/(...) în valoare de 95.895, 95 lei; conform facturii CJ YDQ 3984752/(...) în valoare de
117.709,65 lei; conform facturii CJ YDQ 3984773/(...) în valoare de 120.647,20 lei; conform facturii CJ YDQ 3984804/(...) în valoare de 112.973,16 lei; conform facturii CJ YDQ 3984826/1(...) în valoare de 122.889,41 lei, valoarea totală a mărfii livrate fiind de 570.115,37 lei (v. vol. I, f. 26-30).
Inculpatul G. E. a fost prezent la sediul SC „. I. SRL F. la fiecare livrare de marfă, emițând și înmânând martorei C. J. G. câte o filă CEC, în total 5 file CEC. Parte din filele CEC au fost semnate, ștampilate și completate la toate rubricile de către inculpat, parte au fost doar semnate și ștampilate de inculpat, celelalte rubrici fiind completate de martora C. J. G.
Conform înțelegerii dintre părți la data emiterii filei CEC nu a fost trecută data emiterii efective a filei, ci o dată ulterioară, la care urma ca fila CEC să fie introdusă în bancă pentru decontare.
Au fost emise de către inculpat, conform celor mai sus arătate, 5 file CEC: fila BA (...) emisă la (...) și datată (...); fila BA (...) emisă la (...) și datată (...); fila BA (...) emisă la (...) și datată (...); fila BA (...) emisă la ( ...) și datată (...);fila BA (...) emisă la 1(...) și datată (...) (v.vol.I f. 31,33,35, 37,39).
În data de 20 octombrie 2006 SC „. I. SRL F. a depus în bancă și anume la BRD - G. S. G. SA, pentru decontare, prima filă CEC care a fost refuzată la plată pentru lipsă totală disponibil în cont (v. vol. I, f. 31-32).
Așa cum reiese din declarația martorei C. J. G., după refuzul la plată a primei file CEC, inculpatul nu a mai putut fi contactat de reprezentanții SC „. I. SRL F. La împlinirea termenelor au fost introduse în bancă pentru decontare și celelalte patru file CEC, toate fiind refuzate la plată din același motiv - lipsă totală disponibil în cont (v. vol. I, f. 33-40).
Așa cum rezultă din întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, inculpatul a întreprins activitate de inducere în eroare a reprezentanților SC „. I.SRL organizându-și astfel manoperele încât întreaga cantitate de marfă contractată să fie livrată până la scadența filei CEC, după care inculpatul nu a mai dat nici un semn de viață, cu toate că până atunci, așa cum relatează martora C. J. G., era extrem de activ în relația contractuală dintre părți.
Corelativ activității desfășurate în F., județul C., deosebit de relevantă sub aspectul evidențierii intenției infracționale a inculpatului, este activitatea desfășurată de acesta în municipiul C.
Astfel, în data de 19 septembrie 2006, inculpatul, în calitate de reprezentant al SC „. T. SRL C., a subînchiriat un depozit frigorific situat în mun. C., str. Sărari nr. 5, de la SC „A & V T. SRL C., reprezentată de G. V.
SC „. T. SRL C., prin inculpatul G. E., a revândut întreaga cantitate de carne congelată de pasăre achiziționată de la SC A. I. SRL F. către alte firme, cum ar fi SC „A & V T. SRL C., SC „Romeo I. SRL C., SC „Aler Enea"; SRL C., SC
„Ziler"; SRL C., care au revândut carnea cu amănuntul către populație.
S-a mai menționat că inculpatul a vândut acestor firme carnea de pasăre congelată sub prețul cu care a fost achiziționată de la SC „. I. SRL F., respectiv că a încasat contravaloarea facturilor în numerar.
Toate aceste aspecte au fost constatate de către Garda Financiară -C. R. D. în urma controlului și verificărilor încrucișate efectuate referitor la SC „. T. SRL C. și la firmele mai sus menționate (v. vol. I, f. 48-51, vol. II, f. 13-17, 47-
240).
Din informațiile comunicate și actele puse la dispoziție de către BRD - S. D., în speță, din extrasul de cont al SC „. T. SRL C. rezultă că în perioada (...) - (...) singurele operațiuni efectuate prin bancă sunt cele privind încasarea prin ordine de plată a contravalorii mărfii achiziționate de la SC „. I. SRL F. și revândută firmelor din C. Sumele au fost ridicate în numerar personal de inculpat, imediat după încasare.
SC „. T. SRL C. a intrat în interdicție bancară în data de (...) cu prima filă CEC emisă către SC „. I. SRL F.
Carnetul de file CEC din care fac parte filele CEC emise către SC „. I. SRL F., refuzate la plată, a fost ridicat personal de la bancă de inculpat în data de (...) (vol. I, f. 231-259).
Toate aspectele mai sus analizate sunt confirmate și de A., D. D. - A. de
I. F., S. C. F. în urma efectuării inspecției fiscale referitor la activitatea SC „.
T. SRL C. (vol. II, f 6-7).
Administrația Finanțelor P.e C., S. Gestiune Registru Contribuabili și Declarații F.e Persoane Juridice a comunicat că SC „. T. SRL C. nu a depus pentru lunile septembrie și octombrie 2006 deconturile TVA și nici declarația de impozit pe profit aferentă trimestrului trei al anului 2006 (vol. I f. 5 -4).
În drept, fapta inculpatului G. E. care în cursul lunilor septembrie - octombrie 2006, în calitate de reprezentant al S. „. T. S. C. a indus în eroare reprezentanții S. „. I. S. F., județul C., încheind un contract de vânzare - cumpărare, achiziționând în mod repetat marfa în valoare de 570.115,37 lei, emițând 5 file CEC pentru achitare, deși nu exista provizia sau acoperirea necesară pentru plata filelor CEC, încă de la început inculpatul neintenționând să achite contravaloarea mărfii achiziționate, s -a stabilit că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 1,3,4, 5 din C..
Faptele au fost săvârșite de către inculpat în baza aceleiași rezoluții infracționale, fiind așadar aplicabile prevederile art. 41 al. 2 din C. pen.
La dozarea pedepsei aplicabile, instanța a luat în considerare criteriile stabilite de art.72 din C. penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de C. penal în vigoare, și anume închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, gradul de pericol social al faptei, concretizat în modul în care inculpatul a plănuit comiterea infracțiunii și și-a asigurat însușirea produsului acesteia, urmarea de rezultat a faptei sale - extrem de însemnată
și de natură a crea dificultăți financiare firmei parte vătămată pe termen lung, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale (f.343 vol. I u.p.), dar s-a sustras urmăririi penale și judecății.
Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului instanța a considerat -o ca o circumstanță atenuantă judiciară în sensul prev. art.74 alin.1 lit.a C. și i-a dat eficiența prev. de art.76 alin.1 lit.a C., cu raportare la alin.2 și 3 ale art.76
C.. La eficientizarea circumstanței atenuante reținute instanța a luat în considerare și noile dispoziții din viitorul C. potrivit cărora infra cțiuni similare au fost sancționate cu maxim 5 ani de închisoare.
Prin urmare, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C..
În baza art. 71 al. 1 și 2 C., instanța a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II -a C..
În cauză, partea vătămată S. „. I. S. s-a constituit parte civilă cu suma de
570.115,37 lei reprezentând contravaloarea mărfii livrate către firma reprezentată de inculpat și care nu a mai fost achitată de către acesta.
Văzând facturile emise de partea vătămată, instanța a apreciat că întinderea prejudiciului suferit de aceasta este probată, astfel că în temeiul art. 346 al.1 rap. la art. 14 al.3 lit. b C.proc.pen. și la art.998 Cod C. a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. „. I. S. și în consecință a obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 570.115,37 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei, care s-a avansat din FMLJ în favoarea B.ui C.
În temeiul art. 191 al. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 1.000 lei, din care suma de
200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul G. E. criticând soluția atacată ca fiind netemeinică și a solicitat desființarea acesteia si pronunțarea unei decizii, prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei și reținerea de circumstanțe atenuante cu motivarea că a preluat firma prin intermediul numitului C., că nu a cunoscut în ce constă modalitatea de plată cu file cec, că a fost sincer în declarații, s-a prezentat la solicitarea organelor abilitate si s-a preocupat să recupereze prejudiciul.
Prin decizia penală nr. 182/A/2011 din data de 18 octombrie 2011 a Curții de A. C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. E., împotriva sentinței penale nr. 185/D din 5 mai 2011 a T.ui C.
Împotriva deciziei, mai sus menționate, a declarat recurs inculpatul G. E., recurs ce fost admis prin D. nr.1425 din 3 mai 2012 a Î., prin care s-a casat decizia nr. 182/A/2011 a Curții de A. C. și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului, aceleași instanțe - Curtea de A. C.
S-a arătat în decizia Î. că instanța de apel a omis a se pronunța asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, respectiv, infracțiunea prev. de art.84 alin.1 pct.2 din L. nr.59/1934, încălcând astfel dispoz. art.317 C.pr.pen.
Așa fiind, s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului, cu recomandarea ca instanța de apel să devolueze cauza și cu privire la fapta cu privire la care a fost sesizată instanța fondului, dar cu privire la care aceasta a omis a se pronunța, bineînțeles, cu respectarea principiului neagravării situației inculpatului în propria cale de atac și, urmând a face distincția cuvenită între infracțiunea de înșelăciune și cea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din L. nr.59/1934, în raport cu obiectul juridic și cu cele statuate de jurisprudența instanței supreme în această problematică. Instanța de apel va analiza și celelalte motive de apel invocate de inculpat - nelegala sa citare în fața instanței de fond și greșita individualizare judiciară a pedepsei.
În rejudecare, verificând hotărârea atacată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, în virtutea reglementărilor în materie, dar și în conformitate cu îndrumările instanței de recurs, Curtea constată apelul formulat în cauză de către inculpatul G. E. ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Fără a relua întreaga motivare a instanței de fond, pe care Curtea și-o însușește, fiind de acord cu aceasta, vom arăta în continuare motivele pentru care criticile inculpatului apelant nu pot fi primite, fiind considerate neîntemeiate.
Astfel, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizate și interpretate, s-a reținut de către prima instanță o stare de fapt corespunzătoare realității constând în aceea că, în cursul lunilor septembrie - octombrie 2006, în calitate de reprezentant al S. „.
T. S. C. inculpatul G. E. a indus în eroare reprezentanții S. „. I. S. F., județul C., încheind un contract de vânzare-cumpărare, achiziționând în mod repetat marfă în valoare de 570.115,37 lei, emițând 5 file CEC pentru achitare, deși nu exista provizia sau acoperirea necesară pentru plata filelor CEC, încă de la început inculpatul neintenționând să achite contravaloarea mărfii achiziționate.
De altfel, deși inculpatul s-a sustras urmăririi penale și nici în instanță nu s-a prezentat, nici în primul ciclu procesual, nici după casare cu trimitere spre rejudecare, prin cererile de apel și, respectiv, de recurs, inculpatul nu a contestat în vreun fel starea de fapt, solicitând doar reducerea pedepsei și invocând în apărare, doar faptul că, din naivitate, la rândul său ar fi fost înșelat de alte persoane care i-au propus preluarea firmei și că, „. nu știa despre ce era vorba, pentru că nu mai lucrase cu file CEC, a fost de acor d, având încredere deplină în persoana care i-a făcut legătura cu martorul C. V..
Instanța a realizat apoi o încadrare juridică corectă a faptei inculpatului în infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art.
215 al. 1,3,4, 5 din C.
De asemenea, Curtea constată că, procedând la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C., având în vedere: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de C. penal ( închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi); gradul de pericol social al faptei - ridicat, raportat la modul în care inculpatul a plănuit comiterea infracțiunii și și-a asigurat însușirea produsului acesteia, urmarea de rezultat a faptei sale - extrem de însemnată și de natură a crea dificultăți financiare firmei parte vătămată pe termen lung, valoarea prejudiciului cauzat; persoana inculpatului - fără antecedente penale (f.343 vol.I dos. u.p.)
- împrejurare pe care a valorificat-o ca circumstanță atenuantă judiciară în sensul prev. art.74 alin.1 lit.a C. și i-a dat eficiența prev. de art.76 alin.1 lit.a C., cu raportare la alin.2 și 3 ale art.76 C. - dar care, în același timp, s-a sustras urmăririi penale și judecății.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, cu mult sub nivelul minimului special, judicios individualizată ca și cuantum și modalitate de executare, în măsură a asigura scopul prev. de art.52 C., o pedeapsă care corespunde gradului de pericol social concret al faptei, dar și periculozității inculpatului.
Curtea apreciază că nu se justifică a se da o eficiență și mai mare circumstanței atenuante reținute de prima instanță, pentru că ar însemna, a goli practic de conținut dispozițiile art.52 C. și a minimaliza importanța procesului de îndreptare și reintegrare socială a inculpatului.
De asemenea, nu sunt incidente în cauză nici alte împrejurări de natură a se circumscrie dispoz. art.74 alin.1 lit.b,c C. și a fi valorificate ca circumstanțe atenuante, deoarece inculpatul nu a făcut nici un demers, nic i cel mai mic efort de a repara paguba pricinuită și, ulterior comiterii faptei, nu s-a prezentat în fața autorităților judiciare, nu a manifestat nici un interes în clarificarea situației sale juridice, în afara aceluia de a declara căile de atac.
În ceea ce privește motivul principal pentru care s-a dispus rejudecarea apelului, Curtea constată că, într-adevăr, în primul ciclu procesual, instanța de fond și instanța de apel nu s-au pronunțat asupra uneia din faptele reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, respectiv asupra infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din L. nr. 59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 C. - emiterea de cecuri fără a avea la tras disponibil suficient.
Sub acest aspect însă, Curtea constată că în această etapă procesuală nu mai are nicio posibilitate - fără ca să încalce principiul neagravării situației inculpatului în propria cale de atac - de a remedia această neregularitate.
Aceasta deoarece, prin D. Î. nr. I. dată în recursul în interesul legii în aplicarea dispozițiilor art. 215 din C. penal, s-a stabilit că:
- Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din C. penal.
- Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din L. nr. 59/1934.
Așa fiind, deoarece în cauză nu s-a făcut dovada că beneficiarul cecurilor ar fi avut cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestora la tras - nu se poate vorbi decât de infracțiunea de înșelăciune, nu și de infracțiunea la legea cecului.
Față de această împrejurare, soluția corectă ce s-ar fi impus în cauză ar fi fost aceea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din două infracțiuni prev. de art. 215 alin.1, 3, 4, 5 din C. penal cu aplic. art.41 alin.2 C. și respectiv, prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din L. nr.
59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal - într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin.1, 3, 4, 5 C. cu aplic. art.41 alin.2 C. - ambele infracțiuni din actul de sesizare fiind în formă continuată. Ori, acest lucru - reținerea formei continuate a infracțiunii (chiar dacă este aceeași infracțiune, pentru care a fost condamnat în primă instanță ) - ar agrava situația inculpatului în propria sa cale de atac, el fiind condamnat în primă instanță pentru înșelăciune în forma simplă, deși la încadrarea în drept, instanța a menționat că sunt aplicabile dispoz. art.41 alin.2
C., în dispozitiv, nemenționându-se însă aceste dispoziții.
Cât privește critica apelantului (în fapt, este o chestiune invocată în recurs de apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului și, nu de inculpat), privind nelegala citare la instanța de fond, motiv asupra căruia instanța de recurs a învederat că trebuie să se pronunțe instanța de apel, se constată că aceasta este nefondată.
La judecata în primă instanță, inculpatul a fost citat de la adresa indicată de organele de urmărire penală - loc. O. nr.305, jud. D. - neexistând date despre o eventuală nouă adresă a inculpatului (din procesele verbele de îndeplinire a mandatelor de aducere emise în cursul urmăririi penale rezultând că inculpatul și-a schimbat adresa, dar nu se cunoaște noua adresă ).
De asemenea, instanța a citat inculpatul și cu mandat de aducere de la aceeași adresă, rezultatul fiind același - inculpatul și-a schimbat adresa, dar nu se cunoaște noua adresă ; totodată, instanța a făcut demersuri, solicitând relații în acest sens și de la organele specializate ale poliției, informațiile fiind în sensul că, în Registrul Național de E. a P. figurează cu aceeași adresă - loc. O. nr.305, jud. D. ( fila 27 dos. fond) - astfel că inculpatul a fost citat și prin afișare la sediul consiliului local, în a cărui rază teritorială s-a comis infracțiunea.
De altfel, simpla citare a inculpatului la adresa de domiciliu era suficientă
(chiar dacă citația s-a afișat doar la această adresă) atât timp cât, s-a dovedit că adresa la care inculpatul a fost citat la prima instanță, dar și în apel în primul ciclu procesual (loc. O. nr.305, jud. D.) - este corectă, inculpatul însuși indicând această adresă și în cererea de recurs și, totodată semnând personal citația pentru termenul din 17 septembrie 2012 pentru rejudecarea apelului (fila 17 dos. apel rejudecare).
Pentru toate aceste considerente, apelul formulat în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art. 189 C.pr.penală se va stabili în favoarea B.ui C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din FMJ
( pentru av. F. A.).
În baza art. 192 alin 2 C.pr.penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuielile judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 379 pct. 1 lit. b C.pr.penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. E. împotriva sentinței penale nr. 185/D din 5 mai 2011 a T.ui C.
În baza art. 189 C.pr.penală stabilește în favoarea B.ui C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din FMJ ( pentru av.F. A.).
În baza art. 192 alin 2 C.pr.penală obligă inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuielile judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatul și partea civilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 8 octombrie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
ANA C. L. M.
GREFIER
M. B.
Red.A.C./ Dact.H.C
2 ex./(...) Jud.fond: L.A. C.
| ← Decizia penală nr. 778/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 523/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
