Decizia penală nr. 1738/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1738/R/2012

Ședința publică din data de 7 decembrie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : V. C. - președinte secție

JUDECĂTORI : C. I.

: I. C. M. GREFIER : M. N.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

P. - V. G.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul G. C. V. împotriva sentinței penale nr.251 din 13 iunie 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al

Judecătoriei Z., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, fapte prevăzute și pedepsite de art. 87 alin.

1 din OUG 195/2002 rep. și art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul asistat de apărătorul ales, avocat B. R., din cadrul Baroului S., cu delegația la dosar, precum și avocat M. G. D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat D. V. A., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, avocatul prezent, depune la dosarul cauzei, referatul privind plata onorariilor din fondul

M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză (pentru colegul său D. V. A.-apărătorul desemnat din oficiu).

Întrucât inculpatul are apărător ales în cauză, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea acestuia în fața instanței de recurs.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicată de instanța de fond, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 Cod penal. De asemenea se mai solicită înlăturarea dispoziției instanței de fond, care în baza art. 866 alin 3 lit.e Cod penal, a instituit în sarcina inculpatului obligația ca pe durata termenului de încercare să nu conducă nici un autovehicul.

În continuare se arată de apărătorul inculpatului că, este real că inculpatul a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, însă e importantă valoarea alcoolemiei în momentul producerii evenimentului, ori în prezenta cauză această valoare nu a fost stabilită. Inculpatul nu s-a opus recoltării de probe biologice, dar recoltarea celei de a două probe nu a fost posibilă din motive medicale. În cauză, există dubii referitoare la valoarea alcoolemiei, dubii care profită inculpatului. S. a nu-i fi interzis dreptul de a conduce un autovehicul pe durata termenului de încercare.

Se mai solicită a se avea în vedere faptul că, inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut faptele săvârșite și le regretă.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. În continuare se arată că, în ceea ce privește latura subiectivă a cauzei, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența alcoolului, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea sa de a conduce sub influența alcoolului și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat. În ceea ce privește latura obiectivă, situația premisă a infracțiunii este reprezentată de implicarea de către inculpat într-un accident de circulație soldat cu avarierea a două autoturisme. U. imediată a infracțiunii constă în producerea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de dispozițiile care stabilesc regimul circulației pe drumurile publice, iar legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptei.

La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art 72 alin 1 și art 52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social, abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art. 181 alin 2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv la pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acestuia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

Inculpatul G. C. având ultimul cuvânt, arată că recunoaște fapta comisă și o regretă.

C U R T E A :

Deliberând constată că,

Prin sentința penală nr.251 din 13 iunie 2012, Judecătoria Zalău în baza art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, a condamnat pe inculpatul G. C. V., fiul lui V. și M., născut la data de (...) în localitatea C. S., jud.S., cetățean român, studii superioare, necăsătorit, stagiul militar neîndeplinit, conducător auto la S. C. S., fără antecedente penale, domiciliat în localitatea C. S., str.Trandafirilor, bl.A11, ap.1, jud.S., CNP 1. la pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.89 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, a condamnat pe inculpatul G. C. V., la pedeapsa de 2

(doi) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.861 alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului G. C. V. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă Tribunalul

Sălaj.

În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În baza art.863 alin.3 lit.e) Cod penal, s-a instituit în sarcina inculpatului obligația ca pe durata termenului de încercare să nu conducă niciun autovehicul.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.863 alin.2 Cod penal, un exemplar al prezentei sentințe s-a comunicat S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul G. C.

V. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din dosar nr.2581/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului G. C.-V. pentru comiterea în concurs real a infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată și de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prevăzută de art.89 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr.(...).

În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență, că în noaptea de

27/(...) învinuitul G. C.-V., după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoutilitarei marca Mercedes cu numărul de înmatriculare S. și a condus pe drum public, respectiv pe raza localității C. S., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, respectiv de 1,95 g/l alcool pur în sânge, a avariat două autovehicule parcate pe drumurile publice, pe str.Eroilor și, respectiv, pe str.Trandafirilor din aceeași localitate și a părăsit locul accidentului.

În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, în actul de sesizare a instanței s-au indicat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei și fotografii judiciare (f.31-38), declarații martori (f.24-25, 27-29), declarațiile învinuitului (f.6-8, 9-10), buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.15), rezultat alcooltest (f.16), acte prelevare probe biologice (f.17, 18, 19), fișa cazier judiciar (f.11), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.39-40).

Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, la termenul de judecată din (...), inculpatul a declarat că recunoaște și regretă comiterea faptei și își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, la care nu mai dorește să aducă lămuriri suplimentare (f.47).

La termenul de judecată din data de (...), au fost audiați martorii B. Z. și D. H. Ș., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei la filele

76-77, iar la termenul de judecată din data de (...), au fost audiați martorii K. Z. I. și M. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei la filele 84-85.

De asemenea, la fila 54 din dosar a fost depus certificatul de cazier judiciar al inculpatului.

La termenul de judecată din data de (...), a fost încuviințată cererea inculpatului formulată prin apărător de efectuare a unei expertize medico-legale calcul retroactiv al alcoolemiei, însă prin adresa nr.2975/IX/d/106 din (...),

Institutul de M. L. C.-N. a comunicat imposibilitatea efectuării unei asemenea expertize față de lipsa ambelor probe de sânge recoltate, inculpatul neîncadrându-se în situațiile de excepție prevăzute de N. metodologice de aplicare a O..

În după amiaza zilei de (...), între orele 18.00-20.00, în urma unor certuri cu prietena sa, inculpatul G. C. V. s-a deplasat la un bar din localitatea C. S., unde a consumat aproximativ 1 l vin și 50 ml țuică, fără aport alimentar, iar în jurul orei 01.30, s-a urcat la volanul autoutilitarei marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (...), plecând în căutarea prietenei sale. În acest context, a condus autoutilitara pe str.Eroilor din C. S. și a lovit autoturismul marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare (...), proprietatea martorului M. A., parcat în fața blocului unde locuiește martorul, cauzând avarii atât la autotutilitara personală, o bucată din bara de protecție rupându-se și rămânând la fața locului, precum și la autoturismul martorului, determinând și deplasarea acestui autoturism pe o distanță de aproximativ 5-6 m de la locul în care fusese parcat. Inculpatul nu a oprit la locul accidentului, ci și-a continuat deplasarea pe str.Tandafirilor din localitate, unde a tamponat microbuzul marca VW cu numărul de înmatriculare (...), fără a opri nici de această dată, deplasându-se până în zona magazinului Unicarm, unde a coborât din mașină și s-a uitat la avariile cauzate autoutilitarei, urcând apoi din nou la volan, aspecte sesizate de martorul D. H. Ș., aflat în zonă în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care de altfel a și intervenit și l-a împiedicat pe inculpat să își continue drumul, până la sosirea organelor de poliție. O. de poliție sosite la fața locului au procedat la testarea inculpatului cu aparatul etilotest, acesta indicând o valoare de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior inculpatul fiind condus la C. de P. C. S., unde i s-a recoltat o singură probă de sânge, a cărei analiză toxicologică a indicat o alcoolemie de 1,95 g/l alcool pur în aerul expirat, cea de-a doua probă de sânge nemaifiind recoltată datorită suspiciunii existenței unor tulburări de coagulare a sângelui.

Pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a contestat valoarea alcoolemiei rezultată din buletinul de analiză toxicologică, apreciind-o prea mare. De asemenea, la termenul de judecată din data de (...), inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare.

Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul urmăririi penale (f.6-8, 9-10) se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv cu declarațiile martorilor D. H. Ș. (f.24), K. Z. I. (f.25, 26), M. A. (f.27, 28) și B. Z. (f.29), cu actele medicale de prelevare a probelor biologice (f.17-19), cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1325/IX/a/613 din (...) (f.15), precum și mențiunile din procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.31-38).

Instanța nu a putut reține apărarea inculpatului în sensul că în lipsa recoltării celei de-a doua probe de sânge și a efectuării raportului de expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei, nu există o probă certă care să indice valoarea alcoolemiei în sânge a inculpatului la momentul producerii accidentului. A., este binecunoscut că rezultatele obținute în cadrul unei expertize de calul retroactiv al alcoolemiei au un caracter pur teoretic și nu pot fi considerate ca având o valoare certă din punct de vedere medico-legal, valoare indubitabilă de probă științifică obiectivă și care exprimă îmbibația reală fiind numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării. Chiar dacă nu i se poate imputa inculpatului nerecoltarea celei de-a doua probe de sânge, aceasta fiind refuzată de medic, deși chiar acesta a precizat în fața instanței că viața inculpatului nu ar fi fost pusă în pericol daca totuși i s-ar fi recoltat cea de- a doua probă de sânge, nu se poate înlătura caracterul de certitudine al valorii alcoolemiei stabilite pe baza probei de sânge recoltate. Mai mult, din buletinul de examinare clinică a rezultat că la momentul examinării de către medic, inculpatul era sub influența băuturilor alcoolice, neavând echilibru la întoarcerea bruscă din mers, fiind dezorientat, iar atenția fiindu-i ușor dispersată.

Sub acest aspect, instanța a apreciat neîntemeiate și susținerile apărării referitoare la modificările care ar fi putut interveni în privința valorii alcoolemiei, raportat la împrejurarea că inculpatul ar fi consumat cu puțin timp înainte de testare și cantitatea de 50 ml țuică, respectiv în jurul orei 01.15-01.30. În acest sens, este de remarcat că în fața medicilor, inculpatul a arătat că a consumat cantitatea de 1 litru de vin în intervalul orar 18.00-20.00 (f.17), abia ulterior modificându-și declarația, susținând că întreaga cantitate de alcool, și vinul și țuica au fost consumate în perioada 01.15-01.30 (f.6), fiind oricum greu de crezut că acesta ar fi putut consuma această cantitate de alcool într-un interval atât de scurt de timp. Din aceste motive, raportat la consumul de alcool, instanța a apreciat total nesincere declarațiile date de inculpat.

În drept, fapta inculpatului G. C.-V., care la data de (...) a condus autoutilitara marca Mercedes cu numărul de înmatriculare S. pe drumurile publice, având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,95 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe un drum public, deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. U. imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului.

În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului a rezultat din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, știind că a consumat băuturi alcoolice, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea sa de a conduce sub influența alcoolului și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.

În drept, fapta inculpatului G. C.-V. care la data de (...), ulterior implicării într-un accident de circulație care a avut ca urmare avarierea a două autoturisme, a părăsit locul producerii accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 89 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.

În ceea ce privește latura obiectivă, situația premisă a infracțiunii este reprezentată de implicarea de către inculpat într-un accident de circulație soldat cu avarierea a două autoturisme. Elementul material al infracțiunii prevăzute de art.89 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a părăsi locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție.

U. imediată a infracțiunii constă în producerea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de dispozițiile care stabilesc regimul circulației pe drumurile publice, iar legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, respectiv intenție directă, acesta având reprezentarea faptei sale și a consecințelor acesteia, prevăzând rezultatul socialmente periculos. Vinovăția inculpatului a rezultat din ansamblul probatoriului administrat în cauză.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, fapte prevăzută de art.87 alin.1 și art.89 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

A. în vedere că infracțiunile prevăzute de art.87 alin.1 și art.89 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 sunt infracțiuni de pericol, pericolul social al faptei este apreciat de legiuitor ca fiind unul ridicat prin încadrarea acestor fapte ca infracțiune și prin limitele de pedeapsă stabilite.

Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 30 de ani, nu este căsătorit, nu are antecedente penale și a avut o atitudine de recunoaștere a săvârșirii faptei.

Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că, raportat la circumstanțele reale ale faptei, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunile săvârșite, se impune condamnarea inculpatului la pedepse orientate spre minim, de 1 an și 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și, respectiv de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, apreciind că acestea vor fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis pentru fiecare dintre pedepsele aplicate inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. A. în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului, motiv pentru care nu i s-a interzis inculpatului și dreptul prevăzut la art.64 alin.1 lit.a) teza I.

Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

A. în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, în baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului G. C. V. prin prezenta sentință, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

Cu toate acestea, instanța a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu este suficientă pentru realizarea funcțiilor de constrângere, reeducare și exemplaritate a pedepsei, precum și a rolului preventiv al acesteia, faptele prezentând un grad sporit de pericol social, avându-se în vedere și numărul tot mai mare din ultima perioadă al accidentelor auto datorate inclusiv conducerii sub influența alcoolului, astfel încât va dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art.861 Cod penal, respectiv pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este de 2 ani, așadar o pedeapsă mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, iar experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

În consecință, în baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei ce-i va fi aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1

Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă Tribunalul

Sălaj, iar în baza art.863 alin.1 și 3 lit.e) Cod penal, pe durata termenului de încercare, va obliga inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul

Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; e) să nu conducă niciun autovehicul.

Instanța a instituit, pe lângă obligațiile legale de supraveghere prevăzute de art.863 alin.1 Cod penal și obligația ca pe durata termenului de încercare inculpatul să nu conducă niciun autovehicul, apreciind că se impune luarea unei asemenea măsuri ferme inclusiv raportat la amploarea pe care a luat-o în ultima perioadă fenomenul conducerii sub influența băuturilor alcoolice, această măsură apărând și ca un semnal de alarmă pentru cei care nesocotesc aceste norme legale. Inculpatul a putut conștientiza pericolul pe care îl creează atât pentru propria persoană, cât mai ales pentru ceilalți participanți la trafic, prin urcarea la volan în stare de ebrietate și prin conducerea autoturismului pe drumurile publice, acțiunea inculpatului având și urmări, fiind avariate două autoturisme. Chiar dacă ulterior inculpatul a realizat consecințele faptei sale, instanța apreciază că prin instituirea obligației de a nu conduce niciun autovehicul pe durata termenului de încercare, acesta va acorda în viitor importanța cuvenită respectării normelor de circulație rutieră.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul solicitând casarea sentinței atacate și rejudecând, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată acestuia, conform art.81 C.pen. și înlăturarea prevederilor art.86/6 alin.3 lit.e C.pen., respectiv a obligației stabilite în sarcina inculpatului de a nu conduce autovehicule pe durata termenului de încercare.

S-a susținut că inculpatul a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, dar există dubii cu privire la valoarea alcoolemiei, cât timp recoltarea celei de-a doua probe nu a fost posibilă din motive medicale, care nu-i sunt imputabile acestuia.

S-a mai arătat că inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptelor și că acesta este la prima confruntare cu legea penală.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea reține următoarele:

Judecătoria Zalău a reținut o stare de fapt corespunzătoare, bazată pe probele de la dosar (procesul verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei, fotografii judiciare, procese verbale de prelevare probe biologice, buletin de examinare clinică, rezultatul etilotest, declarațiile martorilor D. H. Ș., K. Z., M. A. și B. Z., declarațiile inculpatului, care a recunoscut și regretat comiterea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească), vinovăția inculpatului fiind corect stabilită.

A., în mod corect s-a reținut că inculpatul G. C. V., la data de 28 noiembrie

2011, în jurul orelor 01.30, a condus autoutilitara marca Mrcedes cu numărul de înmatriculare (...) pe drumurile publice, având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 1,95 g/l alcool pur în sânge, iar ulterior implicării într-un accident de circulație care a avut ca urmare avarierea a două autoturisme, a părăsit locul producerii accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție.

Fapta întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și părăsirea locului accidentului, prev.de art.87 alin.1 și art.89 alin.1 din OUG 195/2002 republicată.

În ceea ce privește valoarea alcoolemiei, că aceasta nu a fost în mod cert stabilită, nu poate fi primită susținerea apărătorului inculpatului. În momentul în care organele de poliție au ajuns la fața locului și l-au găsit pe inculpat la volanul autoutilitarei, care fusese oprită, i-au solicitat acestuia să se supună verificării cu aparatul etilotest, procedură acceptată de recurent. A., în urma testării cu aparatul omologat, s-a stabilit că inculpatul a avut la ora 01.42 o alcoolemie în aerul expirat de 1,05 mg/l (f.16 dosar u.p.), ulterior fiind condus la S. din C. S. pentru recoltarea probelor biologice.

Inculpatului i s-a recoltat o singură probă biologică la ora 02.02, iar din buletinul de analiză toxicologică rezultă că avea o alcoolemie în sânge de 1,95 g/l (f.15 dosar u.p.) Este adevărat că cea de-a doua probă biologică nu a putut să fie recoltată la un interval de o oră, din motive medicale neimputabile inculpatului, medicul consemnând în buletinul de examinare clinică (f.17 dosar u.p.) diagnosticul de „. de coagulare";.

A. în vedere probele de la dosar, în mod cert inculpatul a condus autoutilitara având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală de

0,80 g/l alcool pur în sânge, neavând nicio relevanță că în cauză nu s-a recoltat cea de-a doua probă de sânge.

Cu privire la pedepsele aplicate inculpatului de instanța de fond, respectiv

1 an și 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG

195/2002 și de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev.de art.89 alin.1 din

OUG 195/2002, acestea se situează la minimul special prevăzut de lege, fiind judicios individualizate de către instanța fondului, cu respectarea criteriilor prev.de art.72 C.pen., iar referitor la modalitatea de executare a pedepsei, în mod corect Judecătoria Zalău a apreciat că o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării, conform art.86/1 C.pen., pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art.86/2 C.pen. ar fi în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului.

Față de modul concret de săvârșire a faptelor, cuantumul pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin suspendare sub supraveghere, va da posibilitatea inculpatului, ca prin obligațiile impuse și prin restrângerea libertății, să conștientizeze consecințele faptelor sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia. Curtea apreciază că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu este suficientă pentru realizarea funcțiilor de constrângere, reeducare și exemplaritate a pedepsei, precum și a rolului preventiv al acesteia, fapta comisă prezentând un grad sporit de pericol social.

Pedeapsa și modalitatea de executare aplicată inculpatului G. C. V. de către judecătorie corespunde pe deplin circumstanțelor personale ale acestuia, cât și celor reale referitoare la infracțiuni, deoarece el a avut o conduită bună anterior faptelor din prezentul dosar, a fost sincer în ambele faze ale procesului penal, nu posedă antecedente penale, împrejurare ce constituie o stare de normalitate de altfel, dar în același timp a demonstrat și o atitudine corectă față de întreg contextul relațiilor sociale, în fapt recurentul nemaifiind implicat până în prezent în infracțiuni de acest gen, evenimentele din acest dosar având un caracter izolat.

În mod corect, instanța de fond a stabilit în sarcina inculpatului obligația ca pe durata termenului de încercare să nu conducă niciun autovehicul, prev.de art.86/3 alin.3 lit.e C.pen., raportat la împrejurarea că acțiunea inculpatului a avut urmări, fiind avariate două autoturisme, dar și la amploarea pe care a luat-o în ultima perioadă fenomenul conducerii sub influența băuturilor alcoolice, pericolul pe care-l creează astfel de fapte atât pentru propria persoană, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, curtea nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.pr.pen.

Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.

Văzând și disp.art.192 alin.2 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul G. C. V., domiciliat in C. S., str. Trandafirilor, bl.A.11, ap.1, jud. S., împotriva sentintei penale nr. 251 din 13 iunie 2012 a Judecătoriei Z..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu partial pentru apărător din oficiu, avocat D. V. A.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 decembrie 2012 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. C. C. I. I. C. M.

GREFIER M. N. red.C.I./A.C.

2 ex. - (...) jud.fond.Ș. M.

← Decizia penală nr. 513/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 33/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1738/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1738/2012, Curtea de Apel Cluj