Decizia penală nr. 1756/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA P.Ă NR.1756/R/2012

Ședința publică din 10 decembrie 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător JUDECĂTORI : L. M.

G. : M. B.

ANA C.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - V. T.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații R. B. și I. A. T. împotriva sentinței penale nr.2470 din (...) a J. B. M., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpații fiind trimiși în judecată astfel :

- inculpatul R. B. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.211 al.1, al.2 lșit.c și al.2/1 lit.a și b C., cu aplic.art.99 și urm. c.pen. șiart.41 al.2 C.

- inculpatul I. A. T. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.26 C., rap.la art.211 al.1, al.2 lit.c, al.2/1 lit.a și b C., cu aplic.art.41 al.2 C. și art.75 lit.c C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. B. asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.S. A. S. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Zamfir Amzarescu Nița, din cadrul Baroului M. și inculpatul I. A. T., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Burciu J. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Buzan Cioltea A., din cadrul Baroului M., cu delegația la dosar precum și partea responsabilă civilmente R. M. C., lipsă fiind partea responsabilă civilmente R. F. și părțile civile D. R. L. și V. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorii desemnați din oficiu solicită a se constata că mandatul lor a încetat și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul inculpatului R. B., solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și în consecință reindividualizând pedeapsa aplicată, în condițiile art.72 al.1 C., coborârea pedepsei sub minimul special de 2 ani și 4 luni îndreptată spre minimul general, iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în temeiul art.81 C., a se dispune suspendarea condiționată a executării acesteia, considerând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție.

În ce privește latura civilă a cauzei, solicită reducerea despăgubirilor acordate părții civile.

În susținerea recursului arată că în speță avem o persoană care a înțeles să se prevaleze de disp.art.320/1 C., limitele de pedeapsă urmând a fi reduse cu

1/3. Față de împrejurarea că inculpatul este minor, limitele de pedeapsă urmează a fi înjumătățite.

În ce privește greșita individualizare a pedepsei, în raport de art.72 C., susține că instanța de fond în mod greșit a aplicat o pedeapsă de 4 ani închisoare, raportat la următoarele aspecte :

În considerentele sentinței (f.6 al.3) se reține faptul că inculpatul R. B. este o persoană fără antecedente penale, a avut o poziție sinceră de recunoaștere și regret precum și de cooperare cu organele judiciare. P. dispozițiilor legale, în situația în care instanța reține împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante, potrivit art.74 lit.a,b,c și art.76 lit.d C., instanța este obligată să coboare pedeapsa sub minimul special de 2 ani și 4 luni închisoare.

In altă ordine de idei, chiar dacă ar fi considerată o pedeapsă corect individualizată, față de împrejurarea că recurentul este o persoană fără antecedente penale, a recuperat prejudiciul și a avut o poziție de recunoaștere și regret, consideră că pedeapsa aplicată este prea severă.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apreciază că despăgubirile acordate părții civile D. R. nu justifică suferința produsă acesteia. Solicită a se observa că partea civilă V. M., care efectiv a fost victima infracțiunii, a înțeles să solicite 500 lei despăgubiri, în timp ce partea civilă D. R. a solicitat 5.000 lei. Sub această rezervă, solicită a se onora concluziile sale.

Apărătorul inculpatului I. A. T., în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C., solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza în temeiul art.334 C., a se dispune schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de tăinuire prev.de art.221 C.

În susținerea recursului arată că sentința atacată este nelegală și netemeinică, reținându-se în mod greșit că inculpatul I. A. a avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul R. B., în vederea săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie și că din promisiunea de a-l ajuta și a-i asigura scăparea, acesta l-a determinat pe inculpatul R. să săvârșească aceste infracțiuni.

Solicită a se observa că din întreg materialul probator administrat în cauză nu rezultă această înțelegere. Singura afirmație cu privire la înțelegerea prealabilă, este declarația coinculpatului R. bogdan, care, înțelegând să se prevaleze de prev.art.320/1 C., a recunoscut faptele așa cum au fost prezentate în actul de inculpare.

De asemenea, solicită a se observa că din afirmațiile inculpatului R. B., rezultă că această înțelegere a avut loc între I. P. și inculpatul R. B. A. fiind, I. P. infirmă atât înțelegerea, cât și data la care inculpatul I. s-a cunoscut cu inculpatul R. S. că cei doi inculpați s-au cunoscut cu o zi înainte de comiterea faptelor din prezentul dosar, respectiv în data de 19.0.. Totodată, instanța de fond reține în mod greșit că inculpatul I. A. nu a recunoscut săvârșirea faptelor.

S. că a recunoaște faptele, nu înseamnă a da o declarație și a descrie starea de fapt, cuvânt cu cuvânt, așa cum rezultă din rechizitoriu. Incă înainte de a exista acest dosar în faza de urmărire penală, inculpații au fost cercetați într-un alt dosar iar la f.112 și 115 dosar instanță, sunt depuse declarațiile date de inculpatul I. A. în dosarul respectiv, în care descrie tocmai faptele din acest dosar, deoarece sunt singurele fapte la care el a participat. Faptul că la un anumit moment s-a prevalat de dreptul la tăcere, nu poate fi considerat ca fiind o nerecunoaștere, ci este un drept de care s-a prevalat. Ulterior, inclusiv la prezentarea materialului de urmărire penală și instanță, inculpatul I. A. a făcut declarații ample cu privire la faptele care i se rețin în sarcină. Solicită a se observa declarațiile părților vătămate V. M. și D. R., din care rezultă că nici una nu l-a sesizat pe inculpatul I. în zona săvârșirii faptei. Este absurd să se afirme că inculpatul R. B. a avut convingerea că a fost ajutat de inculpatul I., în condițiile în care, inculpatul I. A. se afla la trei blocuri distanță.

Raportându-se la aceste aspecte, apreciază că în mod greșit prima instanță a reținut în sarcina inculpatului I. A., complicitatea la infracțiunea de tâlhărie.

De asemenea, solicită a se observa pedeapsa aplicată inculpatului și modalitatea de individualizare a executării acesteia. În speță, este vorba de o persoană care se află pentru prima confruntare cu legea penală, a recunoscut de la început că a fost prezent în acea zi cu inculpatul R. B., că el a fost cel care a achiziționat spray-ul însă fără a ști care este scopul pentru care a achiziționat și că el a valorificat la amanet acel lănțișor.

Din întreaga motivare a instanței de fond, nu a reușit să înțeleagă care este motivul pentru care este luată de bună o declarație a unui inculpat și neluată în considerare declarația celuilalt coinculpat, cu atât mai mult cu cât, ea se coroborează cu declarațiile martorei B. R., declarațiile martorului I. P. și cu declarațiile celor doi martori care au văzut momentul în care s-a produs incidentul cu D. R., care nu a văzut în preajmă pe nimeni în acel moment.

De asemenea, solicită a se observa că, întrebat fiind martorul care a privit de pe geam momentul în care inculpatul R. B. a părăsit scara blocului, după ce a sustras lănțișorul părții vătămate V. M., acesta afirmă că „nu era nici o persoană în preajmă, existau niște bunici cu copii mici";. Așa fiind, se întreabă cum putea inculpatul I. A. să asigure paza locului, dacă nu era în perimetrul în care s-a săvârșit fapta.

În consecință, solicită schimbarea încadrării juridice.

Sub aspectul laturii civile, susține că sunt nejustificate daunele solicitate de către cele două părți vătămate, motiv pentru care raportat la activitatea infracțională a inculpatului I. A., solicită a fi respinse.

Apreciază că în cauză se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului, impunându-se în sarcina acestuia obligațiile prevăzute de lege.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Partea responsabilă civilmente R. M. C., arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

Reprezentantul M.ui P., consideră că este nefondat recursul declarat de inculpatul I. A. și fondat recursul formulat de inculpatul R. B., pentru următoarele motive :

In ce-l privește pe inculpatul I. A., apreciază soluția primei instanțe ca fiind temeinică și legală, dincolo de criticile aduse.

În opinia sa, nu există nici un temei juridic, nici pentru a dispune achitarea inculpatului, având în vedere materialul probator din dosarul cauzei și nici reducerea pedepsei, întrucât în cazul reducerii pedepsei ar însemna a se reține circumstanțe atenuante care nu se regăsesc în speță.

În cauză, materialul probator este concludent, așa cum reține și prima instanță în analiza făcută iar activitățile infracționale ale acestuia sunt clare și recunoscute. Faptul că inculpatul nu le dă semnificația juridică infracțională la care se referă acuzarea, nu prezintă relevanța specifică unei soluții de achitare, iar pe de altă parte, nu constituie o recunoaștere în sensul textelor legale. În sarcina inculpatului s-a reținut o activitate de complicitate deoarece, așa cum rezultă din declarațiile persoanelor audiate în cauză, a procurat instrumentul folosit pentru comiterea activității infracționale, s-a aflat în apropierea locului comiterii infracțiunilor, în scopul de a asigura sprijinul chiar și moral pentru autorul infracțiunii, iar ulterior a participat la valorificarea produsului infracțiunii, în baza unei evidente înțelegeri prealabile. Pe lângă declarația coparticipantului care este sinceră, deoarece nu există nici un element de facto sau de iure care să o înlăture în vreun fel, există declarațiile părților vătămate și declarația martorei V. M., care confirmă derularea acestor evenimente. Nu există vreun dubiu cu privire la ceea ce a perceput inculpatul major referitor la activitatea desfășurată de inculpatul minor.

Apreciază că în mod corect s-a reținut complicitatea la infracțiunea de tâlhărie, deoarece se încadrează în definiția legală a art.26 C.

Pe de altă parte, instanța de fond în mod corect a dozat pedeapsa în limitele speciale întrucât activitatea infracțională a acestui inculpat este substanțială și semnificativă din perspectiva necesității sancționării sale iar conduita sa procesuală a fost incorectă.

Prin urmare, soluția primei instanțe este legală și temeinică, motiv pentru care solicită menținerea acesteia.

În ce privește inculpatul minor R. A., apreciază că soluția primei instanțe a fost prea drastică raportat atât la cuantumul pedepsei cât și a modalității de executare, deoarece ne aflăm în fața unei ipoteze de individualizare care presupune un inculpat minor, cu caracterizări evidențiate inclusiv de referatul de evaluare ce conduc la concluzia unei conduite bune anterioare comiterii activității infracționale. In opinia sa, nu în sensul art.74 lit.a C., ci în sensul art.72 C. În speță, avem un infractor primar față de care există dovada că intrarea în câmpul infracțional a fost rezultatul influenței coinculpatului major, care de altfel a și ales această variantă de a-l determina pe minor să realizeze latura obiectivă în calitate de autor a infracțiunii de tâlhărie, tocmai pentru a-și asigura o eventuală scăpare în fața răspunderii penale.

Prin urmare, raportat la toate aceste elemente din care rezultă că participarea minorului la activitatea infracțională poate fi apreciată ca fiind un accident izolat, cu perspective de reeducare substanțiale, datorită și sprijinului familiei și celorlalte elemente de conștientizare, raportându-ne și la limitele de pedeapsă așa cum a arătat apărarea, rezultate din urma aplicării art.320/1 C., ceea ce este notabilă în speță și ne conduce la acest minim de 2 ani și 4 luni, apreciază că sancțiunea de 4 ani în ceea ce privește cuantumul este disproporționat de mare raportat la pericolul social al faptei și mai ales al infractorului.

Pe de altă parte, apreciază că tocmai pentru ideea de șansă presupusă de prevenția specială, este posibilă aplicarea disp.art.86/1 C., după redozarea pedepsei, pentru că acest text de lege permite instanței să aplice inculpatului măsuri de supraveghere pentru a avea o mai mare eficiență din perspectiva reeducării. Face trimitere la art.103 al.3 C., cu rap.la art.18/1 C., respectiv la posibilitatea instanței de a încredința supravegherea serviciului specializat, cu impunerea unor obligații care să-l determine pe minor să iasă definitiv din sfera de influență infracțională a unor terțe persoane și la posibilitățile de exercitare de munci în folosul societății sau alte măsuri de supraveghere pe care instanța le va considera necesare în plus față de cele presupuse de aplicarea art.86/1 C.

În consecință, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, redozarea pedepsei pentru ca aceasta să reflecte toate circumstanțele personale și reale ale cauzei și cu aplicarea dispozițiilor privind această modalitate de executare neprivativă de libertate care este mult mai potrivită față de soluția la care a ajuns prima instanță.

În latura civilă, solicită a fi menținută ca atare, raportat la elementele dovedite cu privire la rezultatele activității infracționale a inculpaților.

Inculpatul R. B., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.

Inculpatul I. A., având ultimul cuvânt, susține că nu a avut nici un interes să-l ajute pe inculpatul R. la săvârșirea faptelor.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 2.470 din 0(...) a J. B. M., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de apărătorul inculpatului I. A. T.

În baza art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 cod de procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului R. B. R., CNP 1., născut în (...) în localitatea B. M., județul M., fiul lui F. și M., de cetățenie română, studii 8 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, domiciliat în localitatea V. V. nr. 160, jud. Satu M., f.f.l. în B. M., str. G. C. nr. 12/34, jud. M., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, cu aplicarea art. 71,

64 lit. a teza a II-a Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura preventivă luată față de inculpat prin Î. penală nr. 1881/ (...) a J. B. M..

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv de la data de (...) la zi.

În baza art. 26 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și art. 75 lit. c Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului I. A. T., CNP 1., fiul lui R. și E., născut la (...) în B. M., cetățean român, studii 11 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, domiciliat în B. M., str. Luminișului nr. 11/4, jud. M., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura preventivă luată față de inculpat prin Î. penală nr. 1881/ (...) a J. B. M..

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv de la data de (...) la zi.

În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, au fost obligați inculpații, în solidar, și pe inculpatul R. B. R., în solidar cu părțile responsabile civilmente R. F. și R. M. C., domiciliați în V. V. nr. 160, jud. Satu M., f.f.l. în B. M., str. G. C. nr. 12/34, jud. M. la plata sumei de 500 de lei reprezentând despăgubiri morale către partea civilă V. M. domiciliată în B. M., str. V. Ț., nr. 7/15, jud. M. și 3000 E. reprezentând daune morale către partea civilă D. R. L. domiciliată în B. M., str. Ghioceilor, nr. 4/35, jud. M..

În baza art. 169 Cod de procedură penală, s-a dispus restituirea către partea civilă V. M. a lănțișorului din aur lăsat în custodia provizorie a SC Văratic

IFN, descris în procesul-verbal aflat la fila 43 din dosarul de urmărire penală.

În baza art. 191 alin. 1 și 3 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul R. B. R., în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de

800 de lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 300 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu în cursul urmăririi penale către av. Ban Ș.ania

R., avansată din fondurile M.ui Justiției.

În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul I.

A. T. la plata sumei de 700 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul înregistrat pe rolul J. B. M. sub nr. de dosar (...), P. de pe lângă

Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților R. B. R. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art.

99 și următoarele Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal și I. A. T. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2

Cod penal, și art. 75 lit. c Cod penal.

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în data de (...), în timp ce se afla în zona Bibliotecii J.ețene „Petre Dulfu"; din B. M., inculpatul minor R. B. R. a pulverizat asupra părții vătămate D. R. L. spray iritant achiziționat anterior de către inculpatul I. A. T., după ce i-a fost adus la cunoștință scopul în care va fi utilizat acest spray. După ce a pulverizat spray iritant asupra părții vătămate, inculpatul R. B. R. a încercat să sustragă de la gâtul acesteia un lănțișor din aur, însă nu a reușit, fiind oprit de martorul M. A. T.

În aceeași zi, în timp ce se afla în scara blocului cu nr. 7 de pe str.V. Ț. din

B. M., folosind același mod de operare, inculpatul R. B. R. a luat de la gâtul părții vătămate V. M. un lănțișor din aur și a încercat să-i smulgă și poșeta. Ulterior, inculpatul R. B. R. a încredințat lănțișorul sustras inculpatului I. A. T., spunându-i despre proveniența acestuia. Lănțișorul a fost vândut a doua zi de către inculpatul I. A. T. la o casă de amanet. Din suma de 368 de lei primită conform contractului de împrumut nr. 821/(...), inculpatul R. B. R. a primit suma de 100 de lei.

Inculpatul R. B. R. a fost audiat și în cursul cercetării judecătorești, recunoscând săvârșirea faptei și solicitând ca judecarea sa să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța constatând incidența dispozițiilor art. 320 ind. 1 alin. 7 cod de procedură penală, astfel cum acesta a fost modificat prin L. 2..

Inculpatul I. A. T. nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței declarând că nu a avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul minor în scopul sustragerii lănțișoarelor de la femeile în vârstă și nici nu a cunoscut în momentul în care a achiziționat spray-ul iritant la solicitarea inculpatului R. B. R., care erau intențiile acestuia.

Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Inculpații I. A. T. și R. B. R. s-au cunoscut în cursul lunii august 2012 prin intermediul martorului I. P.

În data de (...), în jurul orei 15.30, inculpatul R. B. R. s-a întâlnit cu inculpatul I. A. T. care era însoțit de prietena sa, martora B. R. F. și împreună s- au deplasat la magazinul „. de pescuit"; de pe B-dul R. din B. M.. De aici, inculpatul I. A. T. a achiziționat un spray iritant pe care l-a înmânat inculpatului minor, scopul fiind acela de a-l folosi pentru a sustrage cu ușurință lănțișoarele femeilor care se deplasau pe stradă. Cei tre s-au deplasat în zona Bibliotecii

J.ețene din B. M., unde inculpatul I. A. T. a observat-o pe partea vătămată D. R.

L. care purta la gât un lănțișor din aur. La indicațiile inculpatului I. A. T., cei trei au urmărit-o pe partea vătămată, iar în momentul în care aceasta a ajuns în zona Agenției CFR, în timp ce inculpatul I. A. T. împreună cu martora B. R. F. s-au așezat pe o bancă, asigurându-l pe inculpatul R. B. R. că va fi ajutat dacă va interveni ceva, acest din urmă inculpat i-a tăiat calea părții vătămate, i-a pulverizat acesteia în față spray iritant și a încercat să-i ia lănțișorul de la gât, activitatea sa infracțională fiind întreruptă de martorul M. A., care a observat totul din autoturism și a coborât pentru a o ajuta pe partea vătămată. Inculpatul

R. bogdan R. a fugit, întâlnindu-se la scurt timp cu inculpatul I. A. T. și martora

B. R., potrivit unei înțelegeri anterioare, în zona magazinului Kaufland.

P. certificatului medico-legal nr. 787/(...) (f.58 din dosarul de urmărire penală), partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Partea vătămată D. R. L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

5000 de E. reprezentând daune morale.

În data de (...), în jurul orei 19.50, în timp ce inculpații și martora B. R. F. se deplasau pe str. V. Ț. din B. M., inculpatul I. A. T. a observat-o pe partea vătămată V. M. care se pregătea să intre în scara blocului cu nr. 7 și l-a sfătuit pe inculpatul minor să poarte o conversație cu aceasta din urmă pentru a-și asigura intrarea în scară.

După ce și-a atins copul și a pătruns în scara blocului în modalitatea propusă de inculpatul I. A. T., ajungând între parter și etajul I, inculpatul R. B. R. a trecut în fața părții vătămate și, după ce i-a pulverizat în față spray iritant i- a smuls lănțișorul de la gât, încercând să-i sustragă și poșeta. Întrucât partea vătămată a opus rezistență și a început să strige, inculpatul minor a fugit de la locul faptei, întâlnindu-se între blocuri cu celălalt inculpat căruia i-a predat bunul sustras.

Inculpatul I. A. T. a pus lănțișorul în pachetul de țigări, iar a doua zi cei trei s-au deplasat la o casă de amanet, unde același inculpat l-a vândut primind în schimb suma de 368 de lei conform contractului de împrumut nr. 821/(...) (f.44 din dosarul de urmărire penală), din care inculpatul R. B. R. a primit suma de 100 de lei.

Partea vătămată V. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 de lei reprezentând daune morale și a solicitat restituirea lănțișorului sustras.

Instanța de fond a constatat că inculpatul R. B. R. și-a menținut declarațiile în tot cursul procesului penal, susținând încă de la început că ideea săvârșirii acestor infracțiuni i-a aparținut coinculpatului care le-a și ales pe părțile vătămate și i-a spus cum urmează să acționeze. Astfel, de la prima declarație olografă dată de inculpatul minor, precum și în declarațiile date pe formular tipizat în fața organelor de urmărire penală și în cursul judecății, acesta a susținut constant, de fiecare dată, că inculpatul major I. A. T., i-a propus săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prin smulgerea lănțișoarelor de la gâtul unor femei, după care pentru a asigura punerea în executare a rezoluției infracționale cu mai mare ușurință, a achiziționat un spray iritant pe care i l-a înmânat, a ales persoanele vătămate și i-a detaliat modul de săvârșirea a infracțiunii asigurându- l că se află în apropiere și îl va ajuta dacă are nevoie. Demn de reținut este și faptul că inculpatul R. B. R. declară în mod constant că după nereușita în cazul părții civile D. R. L., inculpatul I. A. T. l-a asigurat că până seara vor găsi o altă femeie de la care să ia lănțișorul (f.25 verso, 28 verso din dosarul de urmărire penală, f.71 verso din dosarul instanței).

În ceea ce privește declarațiile acestui inculpat, instanța constată că acestea se coroborează cu declarațiile părților civile D. R. L. și V. M. (f.12, 16 din dosarul de urmărire penală, f.119, 143 din dosarul instanței) în ceea ce privește modalitatea în care acesta a acționat. Singura neconcordanță care apare în declarațiile inculpatului minor este aceea că în declarația olografă, acesta susține că nu a folosit spray-ul iritant în cazul părții civile V. M., aspect asupra căruia se revine ulterior. Pe cale de consecință, instanța nu identifică nici un motiv temeinic pentru a înlătura declarațiile acestui inculpat, singurele declarații care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză (cu excepția martorei B. R.) și ale părților civile.

Analizând declarația inculpatului I. A. T. dată în cursul cercetării judecătorești (în fața organelor de urmărire penală acesta invocând dreptul la tăcere), instanța de fond a constatat că acesta susține că a achiziționat spray-ul iritant la solicitarea inculpatului R. B. R. care nu i-a comunicat scopul în care urma să-l folosească, de fiecare dată când coinculpatul minor a săvârșit faptele, s-a aflat în apropiere împreună cu martora B. R. însă fără să se fi înțeles în prealabil că-l va ajuta (f.72 din dosarul instanței). Declarația acestui inculpat nu se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cauză. Martora B. R. F., fiind audiată în cursul cercetării judecătorești, a arătat că nu-și menține declarațiile date în cursul urmăririi penale întrucât i-a fost dictat să scrie că între cei doi inculpați a existat o înțelegere (f.120 din dosarul instanței).

Analizând declarația dată în cursul urmăririi penale (f.35 din dosarul de urmărire penală), instanța de fond a constatat că în cuprinsul acesteia nu apare mențiunea că între cei doi inculpați ar fi avut o înțelegere și, deși nu este menținută de martoră, poziția acesteia a rămas aceeași și în cursul cercetării judecătorești în sensul că inculpatul R. i-a comunicat coinculpatului I. că are nevoie de un spray iritant pentru a sustrage cu mai multă ușurință lănțișoarele de la gâtul femeilor. Astfel, potrivit declarației martorei, inculpatul I. a achiziționat acest spray în cunoștință de cauză. Aceeași martoră a arătat cum s- au plimbat toți 3 prin oraș, în timp ce inculpatul R. căuta femei cărora să le sustragă lănțișoarele.

În concluzie, instanța a apreciat că singurele probe care se coroborează sunt declarațiile date pe parcursul întregului proces-penal de inculpatul R. B. R., părțile civile și martorii M. A. și C. M.

Din aceste probe, reiese că inculpatul I. A. T. l-a ajutat pe coinculpatul minor să săvârșească faptele, procurându-i spray-ul iritant pe care acesta din urmă îl va folosi pentru a anihila orice rezistență a părților vătămate, dându-i indicații despre modul comiterii faptelor (în cazul părții civile D. R. L. să meargă în fața acesteia și să folosească spray-ul; în cazul părții civile V. M. să intre în vorbă cu aceasta pentru a-și asigura intrarea în scara blocului) și asigurându-l de fiecare dată că se va afla în apropiere și îl va ajuta dacă va fi nevoie. Instanța de fond a apreciat că activitatea infracțională a acestui inculpat se circumscrie infracțiunii de complicitate la tâlhărie, iar nu tăinuire, astfel cum a invocat apărătorul acestuia.

În drept, faptele inculpatului minor R. B. R. care în data de (...), ajutat fiind de inculpatul I. A. T., prin folosirea unui spray iritant achiziționat de acesta din urmă, a încercat să smulgă lănțișorul părții civile D. R. L. care se deplasa pe B-dul I. din B. M., iar mai târziu a smuls lănțișorul de la gâtul părții civile V. M. care se afla în scara blocului cu nr. 7 de pe str. V. Ț., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal.

Având în vedere dispozițiile art. 320 ind. 1 alin 7 cod de procedură penală, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpat, au fost reduse cu o treime.

La individualizarea și dozarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. P., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, acestea reflectând gradul sporit de pericol social al infracțiunii de tâlhărie, împrejurările săvârșirii faptelor (pe timp de zi, în loc public, asupra unor părți vătămate în vârstă, după utilizarea unui spray care să-i asigure reușita executării rezoluției infracționale, împreună cu un alt inculpat), numărul actelor materiale, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea sinceră a acestuia care a recunoscut și a regretat fapta comisă. Din cuprinsul referatului de evaluare întocmit în cauză, se reține că minorul a avut o conduită școlară problematică, a avut nota scăzută la purtare pentru absențe și comportament necorespunzător atât față de colegi cât și față de cadrele didactice (f.52 din dosarul instanței).

În drept, fapta inculpatului I. A. T. care, în data de (...) a ajutat pe inculpatul minor R. B. R. procurându-i acestuia un spray iritant pentru a-l utiliza împotriva părților vătămate și asigurându-l că va sta în apropiere pentru a-l ajuta în caz de nevoie, în timp ce inculpatul minor a încercat să smulgă lănțișorul părții civile D. R. L. care se deplasa pe B-dul I. din B. M., iar mai târziu a smuls lănțișorul de la gâtul părții civile V. M. care se afla în scara blocului cu nr. 7 de pe str. V. Ț., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea și dozarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev.de art. 72 C. P., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită - de la 7 la 20 de ani

-, acestea reflectând gradul sporit de pericol social al infracțiunii de tâlhărie, împrejurările săvârșirii faptelor (pe timp de zi, în loc public, asupra unor părți vătămate în vârstă, după utilizarea unui spray care să-i asigure reușita executării rezoluției infracționale, împreună cu un inculpat minor), numărul actelor materiale, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea acestuia care nu a recunoscut fapta comisă.

Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de apărătorul inculpatului I. A. T.

În baza art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 cod de procedură penală, a fost condamnat inculpatul R. B. R., la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal, având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura preventivă luată față de inculpat prin Î. penală nr. 1881/ (...) a J. B. M., apreciindu-se că temeiurile avute în vedere în momentul luării măsurii preventive subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv de la data de (...) la zi.

64 lit. a teza a II-a Cod penal, având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv de la data de (...) la zi.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de C. civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma intenției directe.

Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părților civile și prejudicii de natură morală inerente actelor de agresiune săvârșite. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța de fond a avut în vedere împrejurările săvârșirii faptelor, vârstele a părților civile (73 de ani în cazul părții civile V. M.), leziunile cauzate părții civle D. R. L., precum și urmările faptelor inculpaților (partea civilă D. R. L. a arătat că nu mai poate dormi fără a lua calmante, îi este frică să se plimbe pe stradă), apreciindu-se că se justifică acordarea daunelor morale în cuantum de 3000 E. către partea civilă D. R. L. și 500 de lei conform solicitării către partea civilă V. M. în compensarea traumelor psihice suferite.

În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, au fost obligați inculpații, în solidar, și pe inculpatul R. B. R. în solidar cu părțile responsabile civilmente R. F. și R. M. C. la plata sumei de 500 de lei reprezentând despăgubiri morale către partea civilă V. M. și 3000 E. reprezentând daune morale către partea civilă D. R. L.

În baza art. 169 Cod de procedură penală, s-a dispus restituirea către partea civilă V. M. a lănțișorului din aur lăsat în custodia provizorie a SC Văratic IFN, descris în procesul-verbal aflat la fila 43 din dosarul de urmărire penală.

În baza art. 191 alin. 1 și 3 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul R. B. R., în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de

800 de lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 300 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu în cursul urmăririi penale către av. Ban Ș.ania

R., avansat din fondurile M.ui Justiției.

În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul I.

A. T. la plata sumei de 700 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe, inculpații R. R. B. și I. A. T. au declarat recurs, în termen legal, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.

În ședința publică din data de 10 decembrie 2012, prin apărător ales, inculpatul . R. B. a solicitat admiterea recursului, reindividualizarea pedepsei aplicate, în condițiile art.72 al.1 C., coborârea pedepsei sub minimul special de 2 ani și 4 luni, îndreptată spre minimul general, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, considerând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, iar în latura civilă a cauzei s-a solicitat reducerea despăgubirilor acordate părții civile.

Inculpatul I. A. T., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de tăinuire prev.de art.221 C.penal și respingerea daunele solicitate de către cele două părți vătămate, pe care le consideră nejustificate.

De asemenea inculpatul I. a solicitat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu stabilirea obligațiilor prevăzute de lege.

S.rile apărătorilor aleși ai inculpaților din ședința publică din data de 10 decembrie 2012 sunt redate integral mai sus, în practicaua hotărârii.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosariul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile inculpaților sunt fondate sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, a modalității de individualizare a executării pedepselor și a cuantumului daunelor morale acordate părții civile D. R. L. și în aceste limite vor fi admise, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției inculpaților recurenți R. R. B. și I. A. T. în comiterea acestora, vinovăție asumată integral de inculpatul R. R. B., care a solicitat să fie judecat în procedura reglementată de art.320/1 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției.

A rezultat din ansamblul probator că în data de (...), inculpatul minor R. R. B., ajutat fiind de inculpatul I. A. T., prin folosirea unui spray iritant achiziționat de acesta din urmă, a încercat să smulgă lănțișorul părții civile D. R. L. care se deplasa pe B-dul I. din B. M., iar mai târziu a smuls lănțișorul de la gâtul părții civile V. M. care se afla în scara blocului cu nr. 7 de pe str. V. Ț. din aceeași localitate.

Inculpatul I. A. T. a negat implicarea sa în comiterea faptelor penale de către inculpatul minor, arătând că a achiziționat spray-ul iritant pentru coinculpat, dar acesta nu i-a spus pentru ce va folosi sprayul.

A mai arătat inculpatul I. în declarația dată (f.72 dosar fond) că l-a cunoscut pe coinculpat doar cu o zi înainte de data comiterii faptelor, că a amanetat în ziua următoare lănțișorul dat de coinculpat care i-a spus că „a făcut rost de acel bun";, că „a spreiat"; o doamnă, că nu l-a deranjat să se plimbe cu coinculpatul prin oraș, însă când a văzut că urmărește o doamnă a plecat.

Vinovăția inculpatului I. A. T. în comiterea complicității la infracțiunea de tâlhărie a fost pe deplin dovedită prin depoziția martorilor audiați în cauză (B. R. F. f.120-121 dosar fond, I. P. A. f.122 d.fond, C. M. f.144 d.fond, f.57 u.p., M. A. T. f.145 d.fond, f.52-54 u.p.), declarația coinculpatului minor R. R. B. și chiar prin depoziția proprie, inculpatul I. arătând succesiunea evenimentelor, din care rezultă că a știut că inculpatul R. urma să comită fapte de natură penală cu ajutorul spray-ului pe care i l-a dat.

Curtea constată însă că prima instanță a efectuat o greșită individualizare a pedepsei în raport de criteriile prev.de art.72 Cod penal.

Instanța de fond a ținut seama de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, acestea reflectând gradul sporit de pericol social al infracțiunii de tâlhărie, împrejurările săvârșirii faptelor (pe timp de zi, în loc public, asupra unor părți vătămate în vârstă, după utilizarea unui spray care să-i asigure reușita executării rezoluției infracționale, împreună cu un alt inculpat), de numărul actelor materiale, dar și de circumstanțele personale ale inculpaților.

Curtea reține că la individualizarea pedepsei instanța trebuie să țină seama de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, neavând preponderență doar gradul de pericol social generic al faptelor ori doar datele referitoare la persoana inculpaților.

Infracțiunile comise de inculpați prezintă un grad de pericol social generic ridicat, dedus din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acestora (închisoarea de la 7 la 20 de ani, limitele reduse cu ½ în cazul inculpatului minor și cu o treime ca efect al reținerii prev.art.320/1 Cod procedură penală fiind închisoarea de la 2 ani și 8 luni la 6 ani și 8 luni), însă împrejurările concrete de săvârșire a faptei, respectiv încercarea nereușită de sustragere a lănțișorului părții vătămate D. R. L. și sustragerea lănțișorului părții vătămate V. M., prin utilizarea spray-ului iritant, fapte comise pe timp de zi, în loc public, inculpații putând fi identificați cu ușurință, părțile vătămate nefiind persoane în vârstă, cum a reținut instanța de fond, ci persoane aflate în vigoarea fizică specifică vârstei de 40, respectiv de 62 de ani, împrejurări ce denotă un grad de pericol social concret mai redus, care coroborat cu lipsa antecedentelor penale, cu conduita sinceră a inculpatului minor, sunt în măsură să justifice aplicarea unor pedepse situate sub limita minimă prevăzută de lege.

Pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenție pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie reținută în sarcina inculpatului I. A. T. este disproporționată, raportat la împrejurările concrete de comitere și la contribuția inculpatului la desfășurarea activității infracționale.

De asemenea pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie aplicată inculpatului minor este disproporționată în raport de modul de concepere și realizare a activității infracționale, de conduita sinceră a inculpatului, lipsa antecedentelor penale și imaturitatea specifică vârstei inculpatului.

În consecință instanța de recurs consideră că pedepsele de 4 ani închisoare pentru inculpatul I. și de 2 ani închisoare pentru inculpatul R. - cuantum aplicat prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.a Cod penal, respectiv lipsa antecedentelor penale - este corespunzătoare faptelor concret comise, în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, și mai în măsură să realizeze scopul prevăzut de art.52 Cod penal.

Totodată curtea consideră că stabilirea vinovăției inculpaților și condamnarea acestora în prezenta cauză, coroborate cu privarea lor de libertate începând cu data (...) și până în prezent, constituie un avertisment serios pentru inculpați, de natură a inhiba conduita antisocială a acestora, permițând ca scopul pedepsei să fie atins și prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate.

Curtea are în vedere și practica sa în sancționarea unor fapte similare, precum și necesitatea ca inculpații să fie supuși unei consilieri adecvată și unei supravegheri a conduitei acestora, care să contribuie la schimbarea comportamentului infracțional.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei curtea consideră că în mod nejustificat instanța de fond a acordat suma de 3.000 euro cu titlu de daune morale părții civile D. R. L.

Este adevărat că această parte civilă a suferit leziuni ce au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal de la f.58 dosar u.p, însă în același act medical se arată că partea civilă nu prezintă urme de violență pe cap, corp și membre.

Leziunile cauzate s-au localizat în zona ochilor, fiind urmarea folosirii spray- ului iritant de către inculpatul minor.

Situația este similară în cazul părții civile V. M., cu deosebirea că aceasta nu s-a prezentat la medicul legist.

Suferința fizică și stresul cauzat de inculpați părților civile fiind similare, se cuvine a se acorda daune morale egale părților civile.

În consecință suma de 500 lei daune morale este apreciată ca fiind suficientă și pentru compensarea suferințelor cauzate părții civile D. R. L.

Pentru considerentele prezentate, în baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, curtea va admite recursurile declarate de către inculpații R. R.

B. și I. A. T. împotriva sentinței penale nr. 2.470 din 0(...) a J. B. M., pe care o va casa în parte, doar sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, a modalității de individualizare a executării pedepselor și a cuantumului daunelor morale acordate părții civile D. R. L.

Rejudecând în aceste limite va reduce pedeapsa aplicată inculpatului R. R.

B. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1 și2 lit.c și alin.21 lit.a și b Cp cu aplicarea art.41 alin.2 Cp., art.99 și următoarele Cp, art.74 lit.a, art.76 lit.b Cp și art.3201 C.pr.penală de la 4 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului I. A. T. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev.de art.26 Cp raportat la art.211 alin.1

și2 lit.c și alin.21 lit.a și b Cp cu aplicarea art.41 alin.2 Cp., art.75 lit.c , art.74 lit.a, 76 lit.b și art.80 Cp de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților recurenți prin prezenta perioada reținerii și a arestului preventiv din data de (...) la zi.

P. art.861, art.110 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului minor R. R. B. pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art.861, 862 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului I. A.

T. pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpații R. R. B. și I. A. T. se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, b. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu sau reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile , precum și întoarcerea, c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În baza art.359 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpaților cu privire la dispozițiile art.864 Cod penal.

Pe durata termenului de încercare se va suspenda și executarea pedepsei accesorii prev. de art.64 alin.1 lit. a teza a II Cod penal.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților R. R. B. și I. A. T. dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Se va reduce de la 3.000 euro la 500 lei cuantumul daunelor morale la plata cărora au fost obligați inculpații în solidar, iar inculpatul minor R. B. R. în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. F. și R. M. C., în favoarea părții civile D. R. L.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 2. lei onorarii parțiale ce se va avansa din FMJLC pentru apărătorii din oficiu av. S. A. S. și Burciu J..

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În conformitate cu prev. art.38515 pct.2 lit. d C.pr.penală admite recursurile declarate de către inculpații R. R. B. și I. A. T. împotriva sentinței penale nr.

2.470 din 0(...) a J. B. M., pe care o casează în parte doar sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, a modalității de individualizare a executării pedepselor și a cuantumului daunelor morale acordate părții civile D. R. L. și rejudecând în aceste limite:

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului R. R. B., fiul lui F. și M., n. la (...) în B. M., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, domiciliat în V. V. nr. 160, jud. Satu M., f.f.l în B. M., str,George C. nr. 12/34, CNP 1., încarcerat în prezent în Penitenciarul Gherla pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1 și2 lit.c și alin.21 lit.a și b Cp cu aplicarea art.41 alin.2 Cp., art.99 și următoarele Cp, art.74 lit.a, art.76 lit.b Cp și art.3201

C.pr.penală de la 4 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului I. A. T., fiul lui R. și E., n. la (...) în B. M., cetățean român, studii 11 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, domiciliat în B. M., str. Luminișului nr.11/4, CNP 1., încarcerat în prezent în Penitenciarul Gherla, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev.de art.26 Cp raportat la art.211 alin.1 și2 lit.c și alin.21 lit.a și b Cp cu aplicarea art.41 alin.2 Cp., art.75 lit.c , art.74 lit.a, 76 lit.b și art.80 Cp de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților recurenți prin prezenta perioada reținerii și a arestului preventiv din data de (...) la zi.

P. art.861, art.110 Cp dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului minor R. R. B. pe durata unui termen de încercare de 4 ani .

În baza art.861, 862 Cp dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului I. A. T. pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpații R. R. B. și I. A. T. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul

Maramureș, b. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu sau reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile , precum și întoarcerea, c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Atrage atenția inculpaților cu privire la dispozițiile art.864 Cp.

Pe durata termenului de încercare se suspendă și executarea pedepsei accesorii prev. de art.64 alin.1 lit. a teza a II Cp.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților R. R. B. și I. A. T. dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Reduce de la 3.000 euro la 500 lei cuantumul daunelor morale la plata cărora au fost obligați inculpații în solidar, iar inculpatul minor R. B. R. în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. F. și R. M. C., în favoarea părții civile D. R. L., domiciliată în B. M., str. Ghioceilor nr.4/35.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 2. lei onorarii parțiale ce se va avansa din FMJLC pentru apărătorii din oficiu av. S. A. S. și Burciu J..

Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 10 decembrie 2012.

PREȘEDINTE		JUDECĂTORI	G.
M. Ș. L. M.	ANA C.	M. B.

Red.L.M./(...). Dact.H.C./3 ex./ J..fond: C. R.

← Decizia penală nr. 568/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 655/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1756/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1756/2012, Curtea de Apel Cluj