Decizia penală nr. 1757/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA P.Ă NR.1757/R/2012

Ședința publică din 10 decembrie 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : L. M.

D. P. GREFIER : M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul M. A. D. și partea civilă S. „. E. I. E. S. împotriva sentinței penale nr.1028 din 2 octombrie 2012 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar nr.(...), având ca obiect - plângere împotriva Ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, adoptată în dosar nr.1057/P/2009, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de sustragere de sub sechestru prev. de art.244 al.1 C.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor

și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de

(...), încheiere care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T EA :

Prin sentința penală nr. 1.028 din data de 2 octombrie 2012 a Judecătoriei C.-N. pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 244 al. 1 din C., s-a dispus condamnă pe inculpatul M. A. D., fiul lui P. și Ana, născut la data de 20 septembrie 1972 în Turda, jud. C., cetățenia română, inginer, cu domiciliul în localitatea F., str. A. I., nr. 81, jud. C., CNP 1., fără antecedente penale la pedeapsa amenzii penale de 3.500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de sub sechestru.

În temeiul art. 63^1 din C. s-a atras atenția inculpatului cu privire la faptul că în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui pedeapsa amenzii penale cu pedeapsa închisorii.

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea civilă formulată de către partea vătămată S. T. I. E. S. cu sediul în C.-N., str. S., nr. 30, jud. C..

În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate de către stat.

P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin încheierea penală din data 3 mai 2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca, în temeiul art. 278^1 al. 8 lit. c din C.p.p. a fost admisă plângerea formulată de către S. T. E. I. E. S. împotriva rezoluției date de către procuror în dosarul 1057/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și a fost reținută cauza pentru judecare.

Instanța a audiat inculpatul și reprezentantul părții vătămate și a administrat proba testimonială și analizând întregul material probator administrat în faza urmăririi penale și a judecății, coroborat cu dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:

Prin rezoluția din data de (...) s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul M. A.-D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 244 alin.l C., reținându-se în sarcina acestuia faptul că si-a sustras de sub sechestru 1.550 popi metalici.

La data de (...) partea vătămată SC T. I. E. S., în calitate de creditor- urmăritor a formulat o cerere de executare silita împotriva debitoarei SC T. I. E. S. administrata de către inculpat, in vederea recuperării unui debit in cuantum de 5.648.051,28 lei. Cererea de executare silita a fost înregistrata la S. C. P. de E. J. D. A. & O. A. făcând obiectul dosarului execuțional nr.724/(...).

La data de (...) executorul judecătoresc s-a deplasat in C.-N., str. F., jud. C. însoțit de administratorul părții vătămate I. S. si avocatul R. M., ocazie cu care a identificat 1.550 de popi metalici fixați pentru susținerea cofragului plăcii din beton intre doua niveluri ale imobilului, bunuri aparținând debitoarei si aflate pe șantierul aparținând SC TERMOCONS S., administrată de către martorul N. N. E. pentru care societate administrata de inculpat efectua lucrări si a aplicat sechestru. În acest sens a fost întocmit procesul verbal in care rezultă că au fost identificați 1550 popi metalici fixați pentru armarea plăcii pentru un nivel al imobilului aflat în construcție cu mențiunea că este posibil ca în urma numărării bunurilor să se fi strecurat vreo eroare cu privire la câteva dintre acestea. M. Ban P., care se ocupa de șantier a declarat că bunurile aparțin debitoarei, iar această împrejurare a fost confirmată de către inculpatul prezent la fața locului (fila 14 dos. UP).

La data de (...) executorul judecătoresc s-a prezentat din nou pe șantierul unde aplicase sechestrul si a constatat ca bunurile sechestrate, respectiv 1.550 popi metalici nu mai sunt fixate pentru armarea plăcilor. În procesul verbal încheiat cu acea ocazie s-a reținut că martorul Ban P. a declarat că bunurile au fost mutate și sustrase în mare parte de către M. A., iar acesta din urmă a declarat că autoturismul Mercedes precum și motociclul Hunt au fost înstrăinate refuzând să precizeze data înstrăinării și numele cumpărătorului, de asemenea acesta recunoaște că bunurile sechestrate au fost ridicate și mutate de la locul în care se aflau la data aplicării sechestrului (fila 15 dos. UP).

Din declarațiile părților și ale martorilor reținem că popii metalici sunt bunuri de gen care se folosesc în construcții pentru susținerea unui planșeu timp de 14-21 de zile, după care se trece la demontarea lor putând fi folosiți la susținerea planșeelor de la nivelurile superioare. Așadar, împrejurarea că la data de 23 ianuarie 2009 popii metalici asupra cărora a fost instituit sechestrul la data de 9 ianuarie 2009 nu se mai aflau la locul unde au fost identificați inițial, respectiv la susținerea unui planșeu nu este esențială pentru a duce la concluzia că bunurile au fost sustrase de sub sechestru.

Reprezentantul părții vătămate a arătat în fața instanței că la data de 23 ianuarie 2009 a văzut pe șantier mai mulți popi metalici, un număr pe care nu pot să-l precizez și care erau pregătiți pentru transport, adică erau stivuiți în capătul șantierului (fila 89). Ulterior, în aceeași declarație apreciază că nu puteau fi mai mulți de 50-70 de popi metalici la fața locului.

M. N. G., fratele martorului N. N., administratorul S. TERMOCONS S., respectiv beneficiarul lucrării, a declarat că popii metalici au fost aduși pe

șantier de către inculpat și raportat la suprafața cofrajată ar fost 1200 - 1300 de popi metalici. Inculpatul a părăsit șantierul după ridicarea primului nivel și după ce s-a început ridicarea celui de al doilea nivel, dar este sigur că popii metalici au rămas pe șantier, întrucât o parte au fost folosiți până la nivelul al patrulea (fila 91). Împrejurarea că popi metalici dintre cei folosiți la primul nivel au fost folosiți și la ridicarea celui de al doilea a fost confirmat de către martorii H. V. și H. G. (angajați ai societății administrate de către inculpat), iar apoi au fost mutați la un alt punct de lucru, în cursul lunii iunie (filele 93 și 102). Cu toate acestea, în cursul urmăririi penale, la data de 16 aprilie 2010 martorul N. Gh. declară că popii metalici au fost aduși pe șantier de către inculpat, iar contactul cu societatea administrată de către acesta a fost reziliat spre sfârșitul anului 2008. P.ii metalici au fost luați în mai multe transporturi și duși de către inculpat și echipa sa de lucru (fila 103 verso - dos. UP).

M. L. Carol, paznicul șantierului, nu a putut fi audiat în cursul judecății întrucât nu a fost găsit la domiciliul cunoscut și nu a fost identificat un alt domiciliu, dar în cursul urmăririi penale a declarat că în cursul lunii ianuarie

2009, inculpatul a venit pe șantier cu o autoutilitară în care a încărcat popi metalici. Atunci l-a sunat pe martorul N. G. care i-a spus să nu-i permită inculpatului să ia popii întrucât asupra lor a fost înființat un sechestru, dar cu toată opoziția martorului L. inculpatul a luat bunurile (filele 71-72 dos. UP). Totodată martorul a precizat că inculpatul a mai venit pe șantier încă o dată pentru a transporta popi metalici.

M. Pui Lazăr a declarat în cursul urmăririi penale că a lucrat pe diverse șantiere împreună cu H. V., H. Gavril și alții, iar în cursul lunii decembrie 2008 a lucrat pe un șantier din cartierul Z., pentru S. T. S., societate administrată de către inculpat. La începutul lunii ianuarie 2009 a văzut că erau mai mulți popi metalici care susțineau un planșeu, dar își amintește că a ajutat la încărcarea unor popi metalici într-o mașină, la cererea inculpatului, fără să poată preciza dacă erau popii folosiți la susținerea planșeului sau popi care erau la pământ (fila 77 dos. UP).

Audiat în cursul judecății martorul N. E. a declarat că nu își mai amintește detalii cu privire la împrejurările relevante, dar își menține declarația dată în cursul urmăririi penale, când a arătat că a încheiat un contract de prestări servicii cu societatea administrată de către inculpat pentru efectuarea unor lucrări la șantierul de pe str. F. F. din C.-N., acesta din urmă venind pe șantier cu propriile materiale. În cursul lunii ianuarie 2009 a fost sunat de către reprezentantul părții vătămate, d-nul I. S., care avea lucrări la un șantier învecinat și care i-a comunicat că se află pe șantierul martorului pentru a institui un sechestru asupra popilor metalici aparținând inculpatului. M. a precizat că nu a fost de față la instituirea sechestrului, iar după plecarea inculpatului de pe șantier popii metalici au rămas acolo, fără să le poată preciza numărul și o parte au fost duși de către inculpat, iar o altă partea, aproximativ

100 de bucăți au fost împrumutați de către N. G. șantierului unde efectua lucrările d-nul I. S. (filele 78-79 dos. UP).

M. Banu P. cunoștea împrejurarea că la data de 9 ianuarie 2009 au fost identificați 1500 de popi metalici, aduși pe șantier de către inculpat și care susțineau un planșeu și asupra cărora a fost înființat un sechestru, dar nu a semnat procesul verbal întocmit de către executorul judecătoresc. P.ii metalici au rămas montați la susținerea planșeului, iar la data de 23 ianuarie 2009, deși nu a fost de față la venirea pe șantier a executorului judecătoresc cunoștea împrejurarea că popii metalici au fost mutați și folosiți la etajele superioare, iar ulterior am văzut că au fost transportați de pe șantier din cei

2000 - 2500 de popi metalici existenți, fără să pot preciza câți, dar am văzut că s-au transportat de două ori cu o autoutilitară VW T.porter… și l-am anunțat pe N. G. care mi-a spus că nu este treaba mea (filele 84-85 dos. UP).

Coroborând declarațiile aparent contradictorii, instanța de fond a reținut cu certitudine că la data de 9 ianuarie 2009 a fost înființat sechestru asupra unui număr de aproximativ 1550 de popi metalici, aparținând societății administrate de către inculpat, care erau montați pentru fixarea unui planșeu. Sechestrul a fost legal înființat de către un executor judecătoresc în cadrul unei proceduri de executare silită, care a început în baza unui titlu executoriu considerat ca fiind suficient de către judecătorul care a încuviințat executarea silită. Totodată, numărul exact al popilor metalici nu diferă semnificativ de numărul indicat de către executorul judecătoresc având în vedere că modul și regularitatea cu care erau montați în planșeu permitea un calcul simplu, fără să fie necesară numărarea fiecăruia.

Ulterior, la data de 23 ianuarie 2012, același executor judecătoresc s-a prezentat la locul unde a înființat sechestrul și a constatat că bunurile sechestrate nu mai erau în același loc, împrejurare firească având în vedere scopul pentru care erau folosite.

Inculpatul a fost prezent le șantier la data de 23 ianuarie 2009 și nu indicat un alt loc de pe același șantier unde ar fi putut fi bunurile. Martorii declară că popii metalici, sau o parte din ei, au fost transportați de către inculpat (N. Gh. în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, H. V. și H. G.,

N. E. în cursul urmăririi penale, Pui Lazăr în cursul urmăririi penale), însă nu pot preciza data la care au fost transportați, iar în cursul judecății apărătorul inculpatului a precizat că o parte din cei 1550 de popi metalici au fost luați de către inculpat în cursul lunii iunie 2009 și predați lichidatorului judiciar al societății pe care o administra.

Așadar, s-a reținut ca fiind pe deplin probată împrejurarea că inculpatul a transportat popii metalici sau o parte dintre ei, iar cu privire la momentul la care au fost transportați, instanța de fond a observat că din consemnările din procesul verbal întocmit de către executorul judecătoresc la data de 23 ianuarie 2009, respectiv martorul Ban P. a declarat că bunurile au fost mutate

și sustrase în mare parte de către M. A., iar acesta din urmă a declarat că autoturismul Mercedes precum și motociclul Hunt au fost înstrăinate refuzând să precizeze data înstrăinării și numele cumpărătorului, de asemenea acesta

recuno aș te c ă bunur ile seches tr ate au f os t r id ic ate ș i mu tate de l a locul în c are

se af lau l a d ata apl ic ăr ii seches trulu i . Aceste împrejurări consemnat în cuprinsul unui înscris autentic, pe lângă faptul că aduc confirmarea luării popilor metalici sau a unei părți dintre aceștia de către inculpat, relevă fără dubiu că luarea acestora se situează în spațiul temporal înainte de data de 23 ianuarie 2009.

Instanța de fond a reținut dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta inculpatului M. A. D. care, știind că asupra unor bunuri situate pe un șantier ridicat pe str. F. F. din C.-N. și aparținând S. T. I. E. S., societate pe care o administra, a fost înființat în mod legal sechestru la data de 9 ianuarie 2009, a transportat într-un alt loc o parte dintre acele bunuri în perioada 9 ianuarie -

22 ianuarie 2009, fără acordul creditoarei, a executorului judecătoresc sau a custodelui, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere de sub sechestru prev. de art. 244 al. 1 din C.

La individualizarea pedepsei, văzând și disp. 72 din C., instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, de împrejurarea că pe fondul contestării titlului executoriu deținut de către creditoare, precum și a contestării formelor de executare, inculpatul a nesocotit autoritatea executorului judecătoresc. Gravitatea faptei este dată și de valoarea ridicată a bunurilor aflate sub sechestru.

În baza art. 244 al. 1 din C. s-a dispus condamnarea inculpatului M. A. D. la pedeapsa de amenzii penale de 3.500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de sub sechestru.

În temeiul art. 63^1 din C. s-a atras atenția inculpatului cu privire la faptul că în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui pedeapsa amenzii penale cu pedeapsa închisorii.

Cât privește latura civilă, instanța de fond a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 16337 euro, reprezentând contravaloarea a 1550 de popi metalici (fila 50).

Conform înscrisului de la fila 68 inculpatul a predat către lichidatorul judiciar al societății pe care o administrează un număr de 570 de popi metalici, ceea ce înseamnă că a readus în patrimoniul societății o parte a bunurilor sechestrate.

Pe de altă parte și de esență este faptul că bunurile au fost sechestrate pentru valorificarea unei creanțe, adică reprezintă contravaloarea parțială a unei creanțe preexistente, iar dispariția lor în orice fel, nu naște o creață nouă în patrimoniul părții vătămate. P. aceste considerente acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar onorariul avocatului desemnat din oficiu a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs în termen legal inculpatul M.

A. D. si de partea vătămată S. T. E. I. E. S. C. N.

Partea vătămată S. T. E. I. E. S. C. N. a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei și reindividualizarea pedepsei, în sensul aplicării pedepsei alternative a închisorii în limitele prevăzute de textul de încriminare, iar în subsidiar, reindividualizarea pedepsei amenzii, în sensul unei amenzi majorate spre maximul special prevăzut de lege, care este de 15.000 lei.

S-a apreciat că pedeapsa aplicată de instanță, de 3.500 lei amendă penală, este deosebit de scăzută și prin raportare la valoarea bunurilor sustrase, dar și la atitudinea inculpatului pe tot parcursul procesului penal, nefiind în măsură să asigure nici prevenția generală și nici cea specială, inculpatul nesocotind cu desăvârșire activitatea executorului judecătoresc, sustrăgând bunurile, pentru ca ulterior să revină cu explicații că, de fapt, bunurile nu au fost sustrase sau au fost sustrase mai târziu, dar au fost restituite.

În latura civilă a cauzei a solicitat admiterea recursului și admiterea în parte a constituirii de parte civilă, în sensul obligării inculpatului la plata sumei de 10.329,20 euro reprezentând contravaloarea celor 980 popi metalici sustrași, care nu au fost predați de către inculpat societății la care acesta era administrator, respectiv lichidatorului judiciar.

Inculpatul M. A. D. a solicitat admiterea recursului și achitarea inculpatului, întrucât fapta nu există, sau, în subsidiar, achitarea acestuia pentru că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume latura obiectivă, respectiv acțiunea de sustragere.

S-a arătat că din declarația executorului judecătoresc reiese că acesta a recunoscut că nu a numărat popii metalici, nici la momentul instituirii sechestrului și nici la momentul la care, după două săptămâni, a constatat că nu mai sunt în poziția în care erau inițial, montați la placa respectivă și că nu i-a căutat în altă parte a șantierului. De asemenea executorul judecătoresc a menționat în procesul verbal că nu înlătură posibilitatea să se fi strecurat o eroare cu privire la numărul popilor.

Inculpatul nu a sustras popi metalici în segmentul de timp cuprins între primul și al doilea proces verbal întocmit de executorul judecătoresc, astfel că lipsește latura obiectivă a infracțiunii.

Susținerile recurenților prin apărători aleși din ședința publică din data de 3 decembrie 2012 sunt redate integral în încheierea de amânare a pronunțării din data menționată.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile nu sunt fondate și le va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică

și legală, susținută de probele administrate.

A rezultat din ansamblul probator că în perioada 9 ianuarie - 22 ianuarie

2009 inculpatul M. A. D., știind că asupra unor bunuri situate pe un șantier ridicat pe str. F. F. din C.-N. și aparținând S. T. I. E. S., societate pe care o administra, a fost înființat în mod legal sechestru la data de 9 ianuarie 2009, a transportat într-un alt loc o parte dintre bunurile sechestrate, fără acordul creditoarei, a executorului judecătoresc sau a custodelui.

Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului recurent M. A. D. în comiterea acesteia, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.

Este adevărat că în procesul verbal încheiat în data de (...) (f.14 dosar u.p.) executorul judecătoresc a menționat că „este posibil ca în urma numărării bunurilor să se fi strecurat vreo eroare cu privire la câteva dintre acestea";, însă această situație nu este de natură a înlătura legalitatea instituirii sechestrului, afectând eventual, în situația în care numărul de popi metalici se dovedea a fi mai mic, temeinicia acestuia.

Conform art.244 Cod penal constituie infracțiune sustragerea unui bun care este legal sechestrat.

Legalitatea sechestrului nu privește legalitatea de fond a acestuia, ci legalitatea sa formală, respectiv a condițiilor sale de aplicare.

Sechestrul este legal în situația în care a fost aplicat de persoana competentă și dacă bunul nu era exceptat de la urmărire.

În cazul concret sechestrul a fost aplicat de persoana competentă - executorul judecătoresc O. A. - asupra unor bunuri - popi metalici, care nu erau exceptați de la urmărirea silită.

În cauză nu s-a făcut dovada că popii metalici au fost luați de inculpat pentru a fi utilizați la o altă lucrare de construcție, fiind astfel necesari desfășurării activității firmei inculpatului.

În mod corect s-a reținut în încheierea penală din data de (...) prin care a fost admisă plângerea părții vătămate împotriva ordonanței procurorului faptul că art.406-407 Cod procedură civilă se referă la debitorul persoană fizică, astfel cum s-a stabilit în practica judiciară, și nu la debitorul persoană juridică.

Chiar în ipoteza în care textul de lege menționat s-ar aplica debitorului persoană juridică, în cauză nu s-a făcut dovada că bunurile sechestrate erau necesare pentru desfășurarea activității firmei inculpatului, care de altfel în luna următoare, februarie 2009, a intrat în insolvență.

Totodată sechestrul a fost aplicat în cadrul unei proceduri de executare silită, în baza unui titlu executoriu a cărui executare silită a fost încuviință de un judecător.

Împrejurarea că în procesul verbal este posibil să nu fi fost indicat numărul exact al popilor metalici nu prezentă relevanță sub aspectul legalității instituirii sechestrului.

Modul și regularitatea cu care popii metalici erau montați în planșeu permitea executorului judecătoresc să realizeze un calcul simplu, fără să fie necesară numărarea fiecăruia.

Inculpatul M. A. D. a fost prezent la încheierea procesului verbal din data de (...), recunoscând toate aspectele consemnate de către executorul judecătoresc, inclusiv împrejurarea că bunurile sechestrate au fost ridicate și mutate de la locul în care se găseau la data sechestrului, dar a refuzat să semneze procesul-verbal (f.15 dosar u.p.).

Curtea constată că prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, ținând seama de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, de împrejurarea că pe fondul contestării titlului executoriu deținut de către creditoare, precum și a contestării formelor de executare, inculpatul a nesocotit autoritatea executorului judecătoresc.

În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă gravitate raportat la valoarea ridicată a bunurilor aflate sub sechestru.

În ce privește latura civilă a cauzei se constată că în mod corect instanța de fond a reținut că bunurile au fost sechestrate pentru valorificarea unei creanțe, adică reprezintă contravaloarea parțială a unei creanțe preexistente, iar dispariția lor în orice fel, nu dă naștere unei noi creanțe în patrimoniul părții vătămate.

Totodată se constată că inculpatul nu a fost cercetat și pentru comiterea infracțiunii de furt prev.de art.208 alin.3 Cod penal.

În consecință solicitarea părții vătămate de obligare a inculpatului la plata contravalorii popilor metalici luați și nerestituiți nu este fondat.

P. considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondate recursurile declarate de inculpatul M. A. D. si de partea vătămată S. T. E. I. E. S. C. N. împotriva sentinței penale nr. 1028 din 2 octombrie 2012 a Judecătoriei C.-N.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală vor fi obligați recurenții inculpat si parte vătămată să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare lei.

P. ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul M. A. D. si de partea vătămată S. T. E. I. E. S. C. N. împotriva sentinței penale nr. 1028 din 2 octombrie 2012 a Judecătoriei C.-N.

Obligă pe recurenții inculpat si parte vătămată să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din data de 10 decembrie 2012.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

GREFIER

ANA C. L. M.

D. P.

M. B.

Red.L.M./1(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: L. M..

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1757/2012, Curtea de Apel Cluj