Decizia penală nr. 289/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA P.Ă NR. 289/R/2012

Ședința publică din 22 februarie 2012

I. constituită din :

PREȘEDINTE : V. C., președinte secție

JUDECĂTORI: C. I.

: I. C. M.

GREFIER : M. N.

P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - ANEM. CIREAP

S-a luat spre pronunțare recursul declarat de către P. de pe lângă J. C.

N. împotriva sentinței penale nr.1286/2011, pronunțată în dosar nr.(...) al

Judecătoriei C. N., privind pe inculpații L. B. și L. A., trimiși în judecată prin

R. P. de pe lângă J. C. N., pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:

◄- inculpatul minor L. L. pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c C., art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c, alin. 21 lit.a C. și art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c, alin. 21 C., totul cu aplicarea art. 99 alin.2 C. și art. 33 lit.a C.

◄- inculpatul minor L. B. pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c, al. 21 lit. a C., fiecare cu aplic. art. 99 al. 3, totul cu aplic. art. 33 lit. a C.

◄- inculpatul L. A. pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c, al. 21 lit. a C., fiecare cu aplic. art. 75 al. 1 lit. c

C., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 februarie

2012, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 13 februarie 2012, iar apoi pentru data de 22 februarie 2012.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr.1286 din 8 noiembrie 2011 pronunțată de

Judecătoria Cluj-Napoca s-au hotărât următoarele:

1. În temeiul art. 101 C., raportat la art. 104 și art. 106 C., s-a aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare inculpatului minor L. L., fiul lui L. și S., născut la data de 10 aprilie 1996, în Sibiu, cetățean român, studii 3 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, CNP

1., domiciliat în loc. V., nr. 143, comuna D., jud. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C., art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 99 alin. 2 C., art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C., art. 33 lit. a C.

S-a pus în vedere inculpatului minor că potrivit dispozițiilor art. 108 alin.

2 C. în cazul în care săvârșește din nou o infracțiune instanța poate dispune revocarea măsurii internării într-un centru de reeducare și aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

În temeiul art. 490 alin. 1 C. s-a dispus punerea în executare de îndată a măsurii internării într-un centru de reeducare luată față de inculpatul L. L. și s-a dispus trimiterea unei copii de pe hotărâre organului de poliție de la locul unde se află minorul, respectiv P. de P. al comunei D., jud. S.

S-a constatat că inculpatul minor L. L. a fost reținut o durată de 20 ore din data de 26 iulie 2011 ora 16.00, până în data de 27 iulie 2011 ora 12.00.

2. În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C., art. 74 lit. a C., art. 76 lit. c C. a fost condamnat inculpatul minor L. B., fiul lui M. și Ana, născut la data de 07 septembrie

1994, în Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, CNP 1., cetățean român, studii 7 clase, fără antecedente penale, domiciliat în loc. D., nr. 142, jud. S., la o pedeapsă de

1 an 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C., art. 74 lit. a C., art. 76 lit. c C. a fost condamnat inculpatul minor L. B., la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 33 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile au fost comise în forma concursului de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b C. dispune contopirea pedepselor, rezultând pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. i s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. după împlinirea vârstei de 18 ani.

În temeiul art. 1101 C. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de

3 ani stabilit potrivit art. 110 C. instituția însărcinată cu supravegherea inculpatului fiind S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În temeiul art. 1101 C. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare până la împlinirea vârstei de 18 ani inculpatul să respecte obligația prevăzută de art. 103 alin. 3 lit. c C., respectiv să presteze o activitate neremunerată într- o instituție de interes public, cu o durată de 50 ore, de maxim 3 ore pe zi, după programul de școală, în zilele nelucrătoare și în vacanță.

În temeiul art. 1101 C. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, după împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. 1 C., respectiv: să se prezinte ori de câte ori este chemat la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum si întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

În temeiul art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 110 indice 1 alin. 3 C. privind revocarea suspendării sub supraveghere, în caz de sustragere de la îndeplinirea obligației prevăzute de art. 110 alin. 3 lit. c C. sau în cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 indice 3 C.

În temeiul art. 350 al. 3 lit. b C. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului L. B. si în temeiul art. 88 C. s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei reținerii si arestării preventive, începând cu data de 19 iulie 2011 până la zi.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării principale.

3. S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatului L. A., pentru fiecare infracțiune de tâlhărie, din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a

C. cu aplicarea art. 75 lit. c C. în complicitate la infracțiunea de tâlhărie, fiecare prevăzută de art. 26 C., raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 75 lit. c C.

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 75 lit. c C., art. 74 lit. a C., art. 76 lit. b C. a fost condamnat inculpatul L. A., fiul lui C. și M., născut la data de (...), loc. D., jud. S., CNP 1., cetățean român, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în loc. V., nr. 140, jud. S., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C., cu aplicarea art. 75 lit. c C., art. 74 lit. a C., art. 76 lit. b C. a fost condamnat inculpatul minor L. A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 71 C. i s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 86 indice 1 alin. 1 C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit potrivit art. 86 indice 2 C.

În temeiul art. 863 alin. 1 C. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să respecte următoarele obligații: să se prezinte ori de câte ori este chemat la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum si întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării principale.

În temeiul art. 350 al. 3 lit. b C. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului L. A. și în temeiul art. 88 C. s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei reținerii si arestării preventive, începând cu data de 19 iulie 2011 până la zi.

În temeiul art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 C. privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații L. L., L. B. și L. A.

În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C. s-a constatat că partea vătămată R. A. a renunțat la pretențiile civile formulate față de inculpați.

În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C., coroborat cu art. 998 C.civ. (art. 1357

C.civ. în actuala reglementare) s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă B. C. A., prin reprezentant B. C. Ș.

În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C., coroborat cu art. 998 si urm. C.civ (art.

1357 C.civ. în actuala reglementare), s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. V. B. și a obligat în solidar inculpații L. A., L. B. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. M. și L. Ana și L. L. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. S. și L. L., la plata sumei de 400 lei daune materiale și 600 lei daune morale.

În temeiul art. 118 lit. e C. s-a dispus confiscarea specială a sumei de

200 lei de la inculpații L. A., L. B., L. L., astfel: suma de 66,66 lei de la fiecare inculpat.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2, 3 C. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel: inculpatul L. L. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. S. și L. L. la plata sumei de 480 lei; L. B. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. M. și L. Ana la plata sumei de 440 lei; inculpatul L. A. la plata sumei de 440 lei.

În temeiul art. 189 C. onorariile apărătorilor din oficiu Bena Ana M. în sumă de 150 lei, Aldea C. Violeta în sumă de 150 lei și Albu Călin M. în sumă de 300 lei s-a avansat din FMJ.

Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut următoarele:

1. În data de (...), în jurul orelor 18.50, inculpatul L. L. s-a deplasat în curtea interioară a imobilului situat în C.-N., str. Samuel Brassai nr. 16, unde se afla partea vătămată B. A. C. în vârstă de 12 ani care se juca împreună cu martorul C. S. D. Inculpatul l-a abordat pe B. A. C. cerându-i telefonul mobil, iar după ce a fost refuzat l-a amenințat că îl taie cu un cuțit, ducând mâna spre buzunarul pantalonilor. Inculpatul l-a împins pe B. A. C. spre un garaj, i- a smuls din mână telefonul mobil după care a părăsit în fugă locul faptei. Ulterior inculpatul a predat telefonul sustras martorului L. I. în schimbul unui măgar, după care bunul a fost vândut cu suma de 30 lei martorului C. C. A. a vândut la rândul său telefonul martorului C. D., organele de poliție procedând la ridicarea acestuia și predarea pe bază de dovadă reprezentantului legal al părții vătămate.

Cu ocazia audierii inculpatul a recunoscut că a sustras telefonul mobil din posesia părții vătămate, însă a arătat că nu a exercitat nici o formă de amenințare sau agresiune asupra acesteia și că nu a avut asupra sa nici un briceag sau cuțit. Inculpatul a menționat că i-a dat telefonul numitului L. I. și a primit în schimb un măgar. În cursul judecății inculpatul a declarat că în ziua respectivă a văzut niște băieți care se jucau fotbal într-o curte și când s-a apropiat de ei a observat pe jos un telefon mobil. Inculpatul a menționat că a luat telefonul și a fugit cu el fără să amenințe pe cineva cu acea ocazie (f.53).

Declarațiile inculpatului sunt contrazise de declarațiile părții vătămate B.

A. C. care se coroborează cu declarațiile martorului C. S. D. P. vătămată a arătat că inculpatul i-a cerut telefonul și după ce i-a spus că nu i-l dă l-a amenințat că îl taie cu un cuțit și s-a prefăcut că scoate ceva din buzunar. P. vătămată a declarat că s-a speriat în acel moment iar inculpatul i-a smuls din mână telefonul pe care ținea la spate (f.21-22). Martorul C. S. D. a confirmat cu ocazia audierii că inculpatul i-a cerut părții vătămate telefonul spunând că dacă nu i-l dă îl va tăia cu un cuțit, observând că acesta a băgat mâna în buzunar. Martorul a arătat că inculpatul l-a împins pe B. A. C., i-a smuls telefonul din mână iar apoi a fugit (f.75). Aceleași aspecte au fost declarate de martor și cu ocazia audierii în cursul judecății la termenul din data de (...) (f.102).

În cursul urmăririi penale partea vătămată și martorul C. S. A. l-au recunoscut pe inculpatul L. L. cu ocazia prezentării planșelor fotografice așa cum rezultă din procesele verbale întocmite în data de 24 mai 2011 (f.61-71).

În cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză deoarece telefonul a fost recuperat. La termenul de judecată din data de (...) a fost prezent reprezentantul legal al părții vătămate care a arătat că partea vătămată formulează pretenții civile în sumă de 300 lei, reprezentând contravaloarea telefonului sustras. A. a menționat că deși telefonul a fost recuperat a fost distrus în mare parte și nu a mai putut fi folosit.

Nu au fost depuse înscrisuri în dovedirea pretențiilor civile și nu s-a solicitat audierea unor martori pentru a rezulta că telefonul mobil recuperat de organele de poliție nu era în stare de funcționare. Din aceste motive instanța nu va aprecia ca fiind întemeiată solicitarea părții vătămate de obligare a inculpatului la plata sumei de 300 lei.

I. a apreciat că vinovăția inculpatului L. L. în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în dauna părții vătămate B. A. C. rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză. Inculpatul a sustras telefonul mobil din posesia părții vătămate prin amenințare, aspect care rezultă fără dubiu din declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile martorului C. S. D.

2. În data de 8 mai 2011, în jurul orelor 22.00, părțile vătămate R. A. M.

și C. V. B. se aflau în parcul situat pe strada D. din C.-N.. Părțile vătămate au fost abordate de patru tineri care prin întrebuințare de amenințări și violență le-au deposedat de câte un telefon mobil marca LG.

Din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că autorii infracțiunilor de tâlhărie au fost inculpații L. A., L. L. și L. B., însoțiți de o altă persoană față de care s-a dispus disjungerea cauzei. Din declarațiile părților vătămate rezultă că în timp ce stăteau pe bancă în apropierea lor au apărut patru persoane de etnie romă, de sex masculin, iar una dintre acestea i-a solicitat părții vătămate C. V. B. să-i spună cât este ceasul. P. vătămată a consultat telefonul mobil și i-a răspuns persoanei - identificată ulterior în persoana inculpatului L. A., aceasta cerându-i părții vătămate telefonul. În urma refuzului părții vătămate, inculpatul L. A. a scos din buzunar un cuțit și l-a amenințat pe C. V. B., în timp ce lângă acesta se afla partea vătămată R. A. M. că îl va tăia. În preajma părților vătămate se aflau în același timp și celelalte trei persoane, aspect care în mod implicit a amplificat starea de temere a părților vătămate care s-au simțit amenințate. Imediat după aceea unul dintre inculpați i-a tras părții vătămate C. V. B. gluga peste față după care partea vătămată a fost trântită la pământ și lovită cu picioarele, de inculpații L. B. și L. A. (aspect declarat de inculpatul L. L. cu ocazia audierii inițiale), fiind deposedată de telefonul mobil.

P. vătămată R. A. M., aflată într-o stare de temere generată de acțiunea de amenințare exercitată de către inculpați inițial, iar ulterior de actele de violență exercitate asupra părții vătămate C. V. B., s-a îndepărtat în fugă de locul respectiv, însă a fost ajunsă din urmă de către inculpatul L. L. si celălalt participant, a fost prinsă de gură pentru a fi împiedicată să strige, iar din buzunar i s-a sustras telefonul marca LG.

În urma agresiunii partea vătămată R. A. M. a fost zgâriată în zona bărbiei, așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr.

3327/II/a/87 întocmit în data de 9 mai 2007 de IML C., prin care s-a stabilit că leziunile necesită pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Cu ocazia audierii inculpatul L. A. a declarat că s-a deplasat în parcul respectiv împreună cu L. B., L. L. și numitul L. B. și a observat când cei trei s- au apropiat de o bancă pe care stăteau părțile vătămate, unul dintre ei întrebând cât este ceasul. Inculpatul a menționat că în clipa imediat următoare a observat că cei trei au scos câte un briceag și l-au amenințat pe acel tânăr ca să le dea telefonul. Inculpatul a arătat că s-a deplasat în fugă în acel loc cu un băț în mână lung de 30 cm ca să-i ofere ajutor a celui tânăr, văzând că unul dintre prietenii lui i-a tras gluga pe cap, l-a trântit la pământ și apoi acesta a fost lovit cu pumnii și picioarele. Inculpatul a arătat că fata a luat-o la fugă și inculpatul L. L. a ajuns-o din urmă, a prins-o de păr, iar ceilalți doi i-au sustras un telefon mobil. Inculpatul a susținut că nu l-a lovit și nu l-a amenințat pe acel băiat, iar în legătură cu telefoanele mobile a declarat că au rămas la inculpatul L. B. (f.139). Inculpatul a declarat în general aceleași aspecte și cu ocazia reaudierii de către procuror în data de 20 iulie 2011. Cu ocazia audierii în cursul judecății inculpatul a descris modul în care celelalte trei persoane le-au deposedat pe părțile vătămate de telefoanele mobile, arătând că el nu s-a implicat în mod direct în activitatea infracțională și a stat la o distanță de 100-150 m (f.54).

Inculpatul L. B. a descris cu ocazia primei audieri cum s-au derulat faptele în seara zilei respective, arătând că împreună cu ceilalți inculpați s-au apropiat de banca pe care stăteau părțile vătămate și l-a auzit pe L. A. când a întrebat pe băiat cât e ceasul. Inculpatul a arătat că băiatul a scos din buzunar telefonul mobil și i-a spus cât e ora, după care L. A. a vrut să-i ia telefonul din mână fără să reușească. Inculpatul a declarat că L. A. a scos un cuțit și i-a zis băiatului să-i dea telefonul că altfel îl taie. A. a susținut că băiatul i-a dat telefonul mobil inculpatului L. A., iar cea de-a patra persoană - L. P. a prins-o pe fată de mână și L. A. i-a cerut telefonul amenințând-o că o taie cu cuțitul. Inculpatul a declarat că fata i-a dat telefonul mobil și apoi toți patru au fugit. Inculpatul a arătat că el împreună cu L. L. se aflau la o distanță care le-a permis să audă tot ceea ce au povestit ceilalți doi cu părțile vătămate, fără ca ei să exercite acte de amenințare asupra acestora. Inculpatul a menționat că a doua zi s-a reîntâlnit cu cei trei, iar inculpatul L. A. și numitul L. P. i-a cerut lui și inculpatului L. L. să nu spună părinților lor ce s-a întâmplat. Inculpatul a arătat că le-a spus celor doi că nu le vor spune nimic părinților dacă va primi niște bani din vânzarea telefoanelor, După 2-3 zile inculpatul L. A. i-a înmânat suma de 10 lei și i-a dat inculpatului L. L. suma de 10 lei, spunând că a vândut telefoanele cu 50 lei și aceea era partea lor (f.142). Inculpatul și-a păstrat poziția și cu ocazia reaudierii de către procuror în data de (...) arătând că el și inculpatul L. L. nu s-au implicat în comiterea faptelor.

În cursul judecății inculpatul L. B. a revenit parțial asupra declarației arătând că el împreună cu inculpatul L. L. nu s-au deplasat în parcul în care se aflau părțile vătămate, fiind la o distanță de aproximativ 100 m. Cu toate acestea inculpatul a susținut că l-a văzut pe inculpatul L. A. care avea în mână un cuțit și se afla în apropierea băiatului fără să audă ce discutau. A. a arătat că împreună cu L. A. se afla L. P. care încerca să-i ia telefonul băiatului, precum și numitul L. B. care a prins-o pe fată de păr și nu o lăsa să strige (f.52). Când inculpatului i s-a atras atenția că a declarat altceva cu ocazia audierii în camera de consiliu în data de (...) acesta a menționat că nu își explică contradicțiile dintre declarații.

Inculpatul L. L. a declarat în data de (...) că se afla în parcul respectiv împreună cu L. A., L. B. și numitul L. B., observând la un moment dat că L. A. s-a deplasat la o fată și un băiat pe care i-a întrebat cât e ceasul și a auzit când i-a cerut băiatului pe un ton amenințător să-i dea telefonul mobil. Inculpatul a arătat că L. A. i-a smuls din mână telefonul, i-a tras gluga pe cap, iar împreună cu L. B. l-a lovit în timp ce se afla căzut la pământ. Inculpatul a menționat că văzând ce se întâmplă fata a vrut să fugă, dar L. A. a prins-o și i- a luat telefonul mobil. A. a precizat că L. A. a avut asupra lui un cuțit cu care i-a amenințat pe cei doi tineri. Inculpatul a susținut că în tot acest timp el a stat deoparte împreună cu L. B., fără să îi lovească sau să îi amenințe pe cei doi tineri (f.136). În data de 26 iulie 2011 inculpatul a fost reaudiat și a revenit asupra declarației susținând că inculpatul L. A. împreună cu alte patru persoane, altele decât inculpații din prezenta cauză, au exercitat actele de violență și amenințare asupra părților vătămate (f.137). În cursul judecății inculpatul a arătat că a rămas în zona podului IRA împreună cu L. B. și L. B., în timp ce L. A. împreună cu alte trei persoane au coborât spre parcul din apropiere și s-au luat de o fată, fără să vadă exact ce s-a întâmplat. Contrar celor susținute în cursul urmăririi penale inculpatul a arătat că nu l-a văzut pe

L. A. având în mână un cuțit și amenințând pe cineva (f.53).

În cursul urmăririi penale și în cursul judecății partea vătămată C. V. B. l-a recunoscut fără ezitare pe inculpatul L. A. ca fiind persoana care l-a amenințat cu cuțitul în seara respectivă (procese verbale de recunoaștere din grup și după planșe foto f. 166-167, declarația părții vătămate f.113 verso). P. vătămată l-a recunoscut și pe inculpatul L. L. ca fiind unul dintre participanții la săvârșirea faptelor (f.147-148). P. vătămată R. A. M. l-a recunoscut pe inculpatul L. A. pe care l-a indicat și în cursul judecății ca fiind unul dintre participanți (f.56), iar în cursul urmăririi penale l-a indicat și pe numitul L. P. ca fiind una dintre persoanele care a fugit după ea și care a imobilizat-o în timp ce un alt tânăr din grup, mai mic de înălțime i-a sustras din buzunar telefonul mobil (f.110). Numitul L. P. a fost recunoscut și de partea vătămată C. V. B. (f.113).

Din declarațiile inculpaților expuse anterior și din declarațiile părților vătămate instanța a reținut că cei trei inculpați au participat la săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie asupra părților vătămate în calitate de coautori. I. a apreciat că rezultă existența unei acțiuni de amenințare exercitată de cei trei inculpați în momentul în care s-au apropiat și au înconjurat părțile vătămate, fiind evident că acestora li s-a creat o stare de temere cu atât mai mult cu cât a avut loc schimbul de replici între inculpați și partea vătămată C. V. B., intenția inculpaților de a sustrage telefoanele mobile fiind relevată părților vătămate imediat după ce au fost întrebați cât este ceasul și inculpații au putut să-și dea seama că au asupra lor telefoane mobile. Acțiunea de amenințare a fost exercitată asupra ambelor părți vătămate, în special în momentul în care inculpatul L. A. a scos briceagul, gest care a determinat-o pe partea vătămată R. A. să plece în fugă de la fața locului. Faptul că ulterior participanții s-au împărțit în două nu este relevant sub aspectul reținerii unei participații diferite la comiterea celor două infracțiuni de tâlhărie, atâta timp cât a existat inițial o acțiune de amenințare exercitată asupra celor două părți vătămate de către toți cei trei inculpați; pentru reținerea coautoratului la infracțiunea de tâlhărie este suficient ca fiecare participant să comită fie acțiunea de amenințare sau de exercitare a violențelor fie acțiunea de sustragere a bunului.

În privința inculpatului L. A. în mod nejustificat s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor în sensul reținerii disp. art. 26 C. referitoare la forma complicității. A rezultat fără dubiu în privința acestui inculpat din cele spuse anterior că acesta a participat în calitate de coautor la săvârșirea infracțiunilor, motiv pentru care instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatului L. A., pentru fiecare infracțiune de tâlhărie, din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 75 lit. c C. în complicitate la infracțiunea de tâlhărie, fiecare prevăzută de art. 26 C., raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C., cu aplicarea art. 75 lit. c C.

Fapta și vinovăția inculpaților rezultă din următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate (f.19,23,97,108-110,112-115), procese verbale de cercetare la fața locului și planșe foto (f.25-31,98-107), acte de cercetare pentru localizarea bunurilor sustrase (f.33-46, 116-127), acte de proveniență a bunurilor sustrase (f.128-131), declarațiile martorilor (f.24,32,47-49,72-75,149-150,164-165,172-173), raport de expertiză medico- legală psihiatrică (f.59-60), raport de constatare medico-legală (f.111), procese verbale de recunoaștere după planșe foto (f.61-71, 147-148, 152-154), procese- verbale de recunoaștere din grup (f.155-163,166-171), procese-verbale de investigații (f.132-133), dovezi de predare-primire a bunurilor sustrase (f.76-

77), CD și planșe foto cu imagini surprinse de camerele de supraveghere ale

Primăriei C.-N. (f.78-87), declarațiile inculpaților (f.52-56,135-144).

ÎN DREPT:

Fapta inculpatului minor L. L. care la data de (...), în jurul orelor 18:50, prin amenințări și violențe, l-a deposedat pe partea vătămată B. A. C., în vârstă de 12 ani, de un telefon mobil, cauzându-i un prejudiciu în sumă de 300 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.

211 al. 1, al. 2 lit. c C., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C.

Faptele aceluiași inculpat care la data de (...), în jurul orelor 22:00 împreună cu inculpații L. A., L. B., prin amenințări și violențe, le-a deposedat pe părțile vătămate C. V. B. și R. A. M., de câte un telefon mobil, cauzându-le prejudicii în sumă totală de 450 lei, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de tâlhărie, fiecare prevăzută de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c, alin. 2 ind. 1 lit. a C., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C., art. 33 lit. a C.

Faptele inculpatului L. A. care la data de (...) în jurul orelor 22:00, împreună cu inculpați minori L. L., L. B., prin amenințări și violențe, le-a deposedat pe părțile vătămate C. V. B. și R. A. M., de câte un telefon mobil, cauzându-le prejudicii în sumă totală de 450 lei, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de tâlhărie, fiecare prevăzută de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c, alin. 2 ind. 1 lit. a C., cu aplicarea art. 75 lit. c C., art. 33 lit. a C.

Faptele inculpatului minor L. B. care la data de (...), în jurul orelor 22:00, împreună cu inculpatul L. A., L. L., prin amenințări și violențe, le-a deposedat pe părțile vătămate C. V. B. și R. A. M., de câte un telefon mobil, cauzându-le prejudicii în sumă totală de 450 lei, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de tâlhărie, fiecare prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c, alin. 2 ind. 1 lit. a C., cu aplicarea art. 99 alin. 3 C., art. 33 lit. a C.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă reduse cu 1/2 potrivit art. 109 C. pentru inculpații minori, gradul de pericol social al infracțiunilor, persoana inculpaților, împrejurările concrete în care au fost săvârșite infracțiunile.

În privința inculpatului L. L. instanța a constatat că acesta este în vârstă de 15 ani, rezultând din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică că are discernământul păstrat în raport cu faptele săvârșite. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, iar din referatul de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj rezultă că inculpatul nu conștientizează pe deplin caracterul ilicit și pericolul social crescut al faptelor comise, lipsindu-i și empatia pentru părțile vătămate. S-a apreciat că inculpatul a recurs la comportamente ilicite pe fondul lipsei de supraveghere din partea părinților și a afilierii la un grup de persoane care au preocupări infracționale. A rezultat din sursele de informații că mai multe rude apropiate ale inculpatului a executat pedepse privative de libertate pentru infracțiuni grave, cu violență, inculpatul minor preluând modelul violent existent în familie și în anturajul pe care îl frecventează. S-a apreciat de către consilierul de probațiune că inculpatul minor nu dispune de resurse interne care să-i faciliteze reintegrarea în societate deoarece nu conștientizează gravitatea faptelor sale, nu se simte responsabil față de părțile vătămate, iar suportul familial este ineficient în condițiile în care în familie și în anturaj există persoane c preocupări infracționale (f.134-135).

I. a avut în vedere aceste aspecte la alegerea sancțiunii pe care o va aplica minorului. Inculpatul nu este cunoscut în prezent cu antecedente penale, iar raportat la vârsta acestuia și la condițiile în care a fost crescut, instanța a apreciat că este oportună aplicarea măsurii educative prevăzută de art. 104 C., respectiv internarea într-un centru de reeducare. Prin această măsură inculpatul va fi izolat de mediul în care trăiește și prin includerea lui în programele specifice de reeducare se poate asigura reintegrarea sa socială și formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile sociale ocrotite de lege.

Din aceste motive în temeiul art. 101 C., raportat la art. 104 și art. 106

C., instanța a aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare inculpatului minor L. L., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C., art.

211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 99 alin. 2

C., art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C., cu aplicarea art.

99 alin. 2 C., art. 33 lit. a C.

S-a pus în vedere inculpatului minor că potrivit dispozițiilor art. 108 alin.

2 C. în cazul în care săvârșește din nou o infracțiune instanța poate dispune revocarea măsurii internării într-un centru de reeducare și aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

În temeiul art. 490 alin. 1 C. instanța a dispus punerea în executare de îndată a măsurii internării într-un centru de reeducare luată față de inculpatul L. L. și a dispus trimiterea unei copii de pe hotărâre organului de poliție de la locul unde se află minorul, respectiv P. de P. al comunei D., jud. S.

S-a constatat că inculpatul minor L. L. a fost reținut o durată de 20 ore din data de 26 iulie 2011 ora 16.00, până în data de 27 iulie 2011 ora 12.00.

Pentru inculpații L. B. și L. A. instanța a avut în vedere că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și a reținut la aplicarea pedepselor circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a C., coborând pedepsele sub minimul special prevăzut de lege potrivit art. 76 lit. b, c C.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpaților L. B. și L. A. următoarele pedepse: inculpatului L. B. pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C., art. 74 lit. a C., art.

76 lit. c C. și pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C., art. 74 lit. a C., art. 76 lit. c C.; inculpatului L. A. pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 indice 1 lit. a C. cu aplicarea art. 75 lit. c C., art. 74 lit. a C., art. 76 lit. b C.

Pentru inculpatul L. B. în temeiul art. 33 lit. a C. instanța a constatat că infracțiunile au fost comise în forma concursului de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b C. va dispune contopirea pedepselor, rezultând pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. după împlinirea vârstei de 18 ani.

Cu privire a modalitatea de executare a pedepsei instanța a apreciat că nu se impune stabilirea unei modalități privative de libertate având în vedere faptul că inculpatul este minor și se află la prima confruntare cu legea penală, fiind necesară însă stabilirea unei modalități suspensive de executare prin care să se asigure supravegherea inculpatului și includerea sa într-un program de consiliere pentru a-l determina să conștientizeze consecințele faptelor asupra părților vătămate, dar și asupra propriei persoane. Din referatul de evaluare rezultă că inculpatul a avut în trecut o conduită necorespunzătoare în comunitatea în care trăiește însă de aproximativ un an familia sa a devenit adepta cultului penticostal și au fost sesizate schimbări în comportamentul membrilor familiei care au început să se conformeze regulilor de conviețuire socială, aspect confirmat de agentul de poliție al P. de P. din com. D.. In privința inculpatului s-a constatat că acesta a început să frecventeze biserica și că încearcă să aibă preocupări dezirabile, respectiv nu frecventează localuri și discoteci, nu consumă alcool, iar în timpul liber ascultă muzică și se joacă cu prietenii săi. Pe de altă parte a rezultat că în anturajul minorului există persoane inclusiv rude care au abateri comportamentale și adoptă conduite violente în societate. S-a apreciat de către consilierul de probațiune că raportat la schimbările intervenite în familia inculpatului în ultima perioadă acesta ar putea adopta în viitor un comportament prosocial.

Față de aceste aspecte, instanța a apreciat că este utilă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pentru ca inculpatul să poată fi monitorizat și consiliat în perioada următoare în vederea asigurării reintegrării sale sociale. Din aceste motive în temeiul art. 1101 C. instanța a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art. 110 C. instituția însărcinată cu supravegherea inculpatului fiind S. de P. de pe lângă Tribunalul

Sălaj.

În temeiul art. 1101 C. instanța a dispus ca pe durata termenului de încercare până la împlinirea vârstei de 18 ani inculpatul să respecte obligația prevăzută de art. 103 alin. 3 lit. c C., respectiv să presteze o activitate neremunerată într-o instituție de interes public, cu o durată de 50 ore, de maxim 3 ore pe zi, după programul de școală, în zilele nelucrătoare și în vacanță.

În temeiul art. 359 C. instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 110 indice 1 alin. 3 C. privind revocarea suspendării sub supraveghere, în caz de sustragere de la îndeplinirea obligației prevăzute de art. 110 alin. 3 lit. c C. sau în cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 indice 3 C.

În temeiul art. 350 al. 3 lit. b C. instanța a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului L. B. si în temeiul art. 88 C. dispune deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei reținerii si arestării preventive, începând cu data de 19 iulie 2011 până la zi.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării principale.

Pentru inculpatul L. A. în temeiul art. 33 lit. a C. instanța a constatat că infracțiunile au fost comise în forma concursului de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b C. a dispus contopirea pedepselor, rezultând pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei instanța a apreciat că scopul sancționator și preventiv al acesteia poate fi atins și fără executare efectivă în regim de detenție, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale. Având în vedere că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și că nu-și asumă responsabilitatea faptelor, pentru a se asigura formarea unei atitudini corecte față de valorile sociale ocrotite de legea penală, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, urmând a stabili în sarcina inculpatului măsurile prevăzute de art. 86 ind. 3 C.

Din aceste motive, în temeiul art. 86 indice 1 alin. 1 C. instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit potrivit art. 86 indice 2 C.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. instanța a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării principale.

În temeiul art. 359 C. instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 C. privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 instanța a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații L. L., L. B. și L. A.

Sub aspectul laturii civile în temeiul art. 14, 346 alin. 1 C. s-a constatat că partea vătămată R. A. - M., a renunțat la pretențiile civile formulate față de inculpați.

Pentru motivele arătate la punctul 1 din starea de fapt, în temeiul art.

14, 346 alin. 1 C., coroborat cu art. 998 C.civ. (art. 1357 C.civ. în actuala reglementare) instanța a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă B. C. A., prin reprezentant B. C. Ș.

P. vătămată C. V. B. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de

400 lei reprezentând contravaloarea telefonului și cu suma de 1.000 lei daune morale. Având în vedere că vinovăția inculpaților în săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu a fost dovedită, instanța a apreciat că se impune obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile solicitate de partea vătămată, urmând a fi redus cuantumul daunelor morale de la suma solicitată la suma de 600 lei. Din aceste motive în temeiul art. 14, 346 alin. 1 C., coroborat cu art. 998 si urm. C.civ (art. 1357 C.civ. în actuala reglementare), instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. V. B. și a obligat în solidar inculpații L. A., L. B. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. M. și L. Ana și L. L. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. S. și L. L., la plata sumei de 400 lei daune materiale și 600 lei daune morale.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs P. DE PE LÂNGĂ

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și inculpatul L. L..

S-a apreciat că hotărârea este netemeinică deoarece inculpații intimați L.

A. și L. B. nu au dovedit că au conștientizat gravitatea faptelor săvârșite, dimpotrivă tot procesul penal a fost privit de către aceștia ca fiind o posibilitate de a scăpa de vinovăție prin amplificarea contribuției coinculpaților.

S-a învederat că gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite este extrem de ridicat pentru că au comis o infracțiune cu violență, au amenințat cu un briceag, au acționat noaptea, au tâlhărit în același timp sporind temerea părților vătămate. S-a susținut că prin executarea pedepsei s-ar forma o atitudine corectă a celor doi inculpați față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

În sprijinul motivelor de recurs s-au adus concluziile referatelor de evaluare, din care rezultă în esență că cei doi inculpați prezintă o atitudine pasivă față de comiterea de infracțiuni, atitudine care poate fi înfrântă numai prin privarea de libertate.

Inculpatul L. L. a declarat oral recurs în cursul judecării recursului P. susținând că este culpa apărătorului din oficiu că nu a declanșat calea de atac și a susținut că dacă va fi considerat în termen legal recursul declarat să se stabilească față de acest inculpat minor durata măsurii internării în centru de reeducare.

Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și, potrivit art. 3856 alin 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:

În mod temeinic prima instanță a stabilit starea de fapt ce nu a fost contestată în recurs, constând în aceea că în data de 8 martie 2011 în jurul orelor 22.00 în timp ce părțile vătămate R. A. M. și C. V. B. se aflau în parking- ul de pe str. D. C.- N. au fost interpelate de inculpații L. A., L. L. și L. B. ce erau însoțiți de o altă persoană față de care s-a dispus disjungerea cauzei; una dintre acestea i-a solicitat ultimei părți menționate să-i spună cât este ceasul, aceasta s-a uitat pe telefonul mobil, i-a răspuns inculpatului L. A. care i-a cerut direct telefonul; primind un răspuns de refuz, a scot din buzunar un cuțit și a amenințat partea că o va tăia; după care unul dintre inculpați i-a tras gluga peste față, a trântit-o la pământ și toți inculpații au lovit-o cu picioarele după care i-au luat telefonul.

Cealaltă parte vătămată a fugit însă a fost ajunsă din urmă de către inculpatul L. L. și de către participantul față de care s-a disjuns cauza, care i- au acoperit gura să nu țipe și i-au sustras telefonul LG.

Părților vătămate le-au fost cauzate leziuni medicale atestate cu certificate medico-legale.

Prima instanță a aplicat inculpatului minor L. L. măsura internării într- un centru de reeducare pentru două infracțiuni de tâlhărie prev de art. 211 alin.1, alin.2 lit c Cod procedură penală și prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit b și c, alin 2 1 lit a Cod penal; și a aplicat câte o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare inculpatului minor L. B. pentru două infracțiuni de tâlhărie ambele prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit b și c, alin.21 lit a Cod penal, cu aplicarea art.

99 Cod penal și 74 lit a Cod penal, suspendând sub supraveghere pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare în temeiul art. 110 Cod penal.

Pentru aceleași două infracțiuni de tâlhărie în încadrarea menționată cu reținerea circumstanței agravante prev de art.75 lit.c Cod penal, inculpatului L.

A. i-au fost aplicate două pedepse de 3 ani închisoare și s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

Curtea apreciază că recursul declarat oral în fața instanței de recurs de către inculpatul L. L. este tardiv din cauză că, nu numai că i-a fost comunicată la data de 21 noiembrie 2011 hotărârea dar s-a dispus punerea în executare a măsurii internării într-un centru de reeducare astfel încât declararea recursului la data de 13 ianuarie 2012 s-a făcut cu depășirea termenului legal de 10 zile de la comunicare.

Referitor la recursul parchetului acesta este fondat deși prima instanță a motivat criteriile care au dus la aplicarea sancțiunilor și pedepselor menționate.

În esență, instanța a avut în vedere că inculpatul L. B. este minor, la prima confruntare cu legea penală și deși a reținut că în trecut a avut o conduită necorespunzătoare a apreciat că datorită faptului că de 1 an familia acestuia a devenit adepta unui cult religios și au fost sesizate schimbări în comportamentul membrilor familiei, acest aspect nu poate duce la concluzia că minorul s-a schimbat din punct de vedere psihic mai ales că se reține că și în prezent anturajul său este alcătuit din persoane, inclusiv rude, cu abateri și conduită violentă în societate; de aceea este greu de presupus că modificarea comportamentului membrilor familiei din ultimul an poate complini educația de care minorul a fost lipsit pe tot parcursul copilăriei sale.

De asemenea, împrejurarea că inculpatul L. A. nu are antecedente penale nu poate lipsi de relevanță atitudinea sa de a nu recunoaște faptele și a nu-și asuma responsabilitatea acestora.

Curtea reține că asupra celor doi inculpați nu s-a produs nici măcar efectul educativ al procesului penal, aceștia încercând în orice modalitate să scape de răspunderea penală.

Astfel, inculpatul L. B. (f.55 fond) a declarat că alte trei persoane au comis fapta, în nici un caz el cu inculpatul L. L., iar inculpatul L. A. (f.54 fond) a susținut că inculpații B. și L. împreună cu numitul B. au comis faptele.

Ca atare, Curtea nu observă nici un motiv plauzibil pentru care să se poată presupune că îndreptarea celor doi inculpați poate fi atinsă prin individualizarea pedepselor aplicate în modalitatea suspendării sub supraveghere; indiferent de măsurile legale ce pot fi stabilite drept control judiciar asupra inculpaților aceștia nu sunt tentați și nu pot fi receptivi la încercarea de reintegrare socială în lipsa motivației și a mediului social propice, în concluzie, în mod necesar se impune schimbarea modalității de executare.

La examinarea cauzei nu au fost constatate cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanța de recurs.

Așa fiind, în baza art. 38515 pct.2 lit a Cod procedură penală va admite recursul parchetului și va dispune executarea în regim de detenție a pedepselor stabilite de către prima instanță pentru cei doi inculpați intimați.

În baza art. 38515 pct 1 lit a Cod procedură penală va respinge ca fiind tardiv recursul declarat de inculpatul L. L..

Văzând și disp art 192 alin 2 și 3Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :

Admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentinței penale nr.1286 din 08 noiembrie 2011 a Judecătoriei C. N., pe care o casează cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților L. A. și L. B. și rejudecând:

Înlătură aplicarea disp.art.110/1 și 71 alin.5 C. privind pe inculpații L. B., fiul lui M. și Ana, născut la (...) în Bistrița și L. A., fiul lui C. și M., născut la (...) în loc. D. jud. S., urmând ca pedepsele rezultante de 1 an și 6 luni închisoare și, respectiv, 3 ani închisoare stabilite prin sentința atacată să se execute în regim de detenție.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

În baza art.88 C. deduce din pedeapsa aplicată inculpaților L. A. și L. B. perioada reținerii și arestului preventiv din 19 iulie 2011 până la 08 noiembrie

2011.

Respinge ca fiind tardiv formulat recursul declarat oral de inculpatul L.

L., fiul lui L. și S., născut la (...) în Sibiu, împotriva aceleiași sentințe.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 150 lei onorarii parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu ai inculpaților, sumă ce se va plăti din FMJ.

Obligă pe inculpatul L. L. în solidar cu părțile resp. civilmente să plătească în favoarea statului suma de 450 lei cheltuieli judiciare, din care 150 lei reprezentând onorariul avocațial, iar celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. C. C. I. I. C. M.

Red.C.V./M.N.

7 ex./(...)

GREFIER M. N.

← Decizia penală nr. 1142/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1757/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 289/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 289/2012, Curtea de Apel Cluj