Decizia penală nr. 177/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R.IA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.177/A/2012

Ședința publică din 18 octombrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător JUDECĂTOR: V. G.

G.: D. S.

Direcția de I. a I. de C. O. și T., S. T. C. reprezentat prin procuror:

DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare - pentru pronunțare - apelurile declarate de inculpații M. V. M. și I. C. M., precum și de părțile civile W. A., G. A. și O. P. M. împotriva sentinței penale nr.443 din 02 septembrie 2011 a T. M., pronunțată în dosar nr.(...), trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 75 alin. 1 lit. d și alin. 2 Cod penal (inc.M. V.) și pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și

2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art. 290

Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (inc.I. C.).

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 septembrie 2012, dată la care s-a amânat pronunțarea inițial pentru 11 octombrie 2012, apoi la 18 octombrie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 443/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), au fost condamnați inculpații:

1. M. V. M. - CNP 1., porecla V., fiul lui V. și Ana, născut la (...) în B. M., cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, divorțat, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în B. M., str. B. Ș. D., nr. 12/4, jud. M., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.

678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C. pen., art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. la pedeapsa de 10 ani închisoare.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art.75 alin. 1 lit. d C. la pedeap sa de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 C. pen., art. 34 lit. b C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare .

Cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a teza a doua, lit. b C. pen. În temeiul art.65 C., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C. pen. pe

o perioadă de 3 ani.

În temeiul art.88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de (...)-(...).

A fost menținută față de inculpatul M. V. M. măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

2. I. C. M. - CNP 2., nume anterioare ,,L.’’, ,,N.’’, ,,P.’’, fiica lui L. N. și L. M., născută al data de 16 octombrie 1971 în localitatea B., jud. Hunedoara, cu ultimul domiciliu cunoscut în România în localitatea B., str. Libertății, bl. B1, sc.I, ap.11, jud. Hunedoara, cu ultimul domiciliu cunoscut în C., Limassol, str. Dicheossini nr. 18-A, posesoare a pașaportului nr. 7254502 eliberat de autoritățile române la data de 22 mai 2003, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.

678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C. pen., art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. la pedeapsa de 10 ani închisoare.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art.75 alin. 1 lit. d C. la pedeap sa de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 C. pen., art. 34 lit. b C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpata va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare .

Cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 lit.a teza a doua, lit. b C. pen.

În temeiul art.65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 350 C.pr.pen. a fost menținută în continuare arestarea preventivă a inculpatei I. C. M. și a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) la zi.

În temeiul art. 14 C.pr.pen., art. 998 C.civ., art. 1003 C.civ., au fost obligați inculpații în solidar să plătească despăgubiri civile, cu titlu de daune morale, în cuantum de câte 7000 de euro sau echivalentul în lei la data plății către fiecare parte civilă, respectiv părților civile: L. A. A., W. A., G. A. M., R. M. L., G. G., S. A. L., și în cuantum de câte 2000 de euro sau echivalentul în lei la data plății către părțile civile C. S. I. și I. M. E.

În temeiul art. 14 C.pr.pen., art. 998 C.civ., art. 1003 C.civ., au fost obligați inculpații în solidar să plătească părții civile R. M. suma de 184 euro cu titlu de despăgubiri materiale.

A fost menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului din (...) din dosarul 157-D/P/2009.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2 C.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 10000 Ron, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care

900 Ron, onorariul domnului avocat R. V., 900 Ron, onorariul doamnei avocat B. R., 900 Ron onorariul doamnei avocat M. A., 600 Ron doamnei avocat F. M., 600

Ron doamnei avocat B. A., sumele reprezentând onorariile se vor vira în avans din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. M..

P. a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Inculpatul M. V. M. avea o relație de concubinaj cu inculpata I. C. M. și în cursul anului 2007 au cumpărat împreună Societatea comercială cipriotă

Dimitris Mosfilis LTD cu sediul în L.. I. C. M. a devenit administrator al acestei societăți, având o cotă de participație de 99% iar inculpatul, asociat cu o cotă de

1 %. T. arătat că obiectul de activitate al acestei societăți l-a reprezentat activitatea comercială desfășurată în localul de noapte Hot Bar, care avea program de lucru între orele 19,00-2,00. Pornind de la pretextul că aveau nevoie de personal care să lucreze în acest bar în calitate de animatoarea sau ajutori de barmani-ospătari, inculpații au inițiat și desfășurat o adevărată activitate de recrutare a unor tinere aduse din România, cărora li se promitea că vor fi angajate în meseriile menționate, dar care în realitate erau obligate să desfășoare activități de prostituție cu clienții barului respectiv în beneficiul inculpaților, după orele de program.

A., inculpații au recurs, ca și modalitate de racolare a părților vătămate, ademenirea tinerelor cu promisiuni false privind angajarea în C., la barul lor, în locuri de muncă onorabile, în meserii decente precum cea de barman-ospătari și ajutor în aceste meserii, afirmând totodată că vor fi bine remunerate. În realitate însă, deși în discuțiile cu părțile vătămate inculpații specificau expres că activitatea pe care o vor desfășura persoanele ce urmează să le angajeze nu va avea nicio legătură cu practicarea prostituției, fetele recrutate, odată ajunse în C., erau obligate să se prostitueze. P. a crea aparența de legalitate și veridicitate, inculpații au publicat anunțuri cu privire la ofertele de muncă în presa locală, furnizând ca și număr de contact cel aparținând telefonului mobil al inculpatului. F. contactați de către persoanele care doreau să fie angajate pe locurile de muncă anunțate de către inculpați, aceștia se întâlneau personal cu victimele, cărora le prezentau albume foto și alte documente ale localului respectiv, pentru a li se întări convingerea despre seriozitatea ofertei. Și mai mult chiar, le prezentau înscrisuri intitulate „Contract individual de muncă"; în care inculpații menționaseră expres, în scris, că practicarea prostituției este interzisă. Evident, această manieră de recrutare crea victimelor convingerea că activitățile pe care urmau să le desfășoare erau decente, înlăturându-le astfel orice suspiciune în legătură cu activitățile ce urmau să le desfășoare. E. de reținut că, în aceeași direcție de inducere în eroare a părților vătămate, inculpații au recurs și la postarea pe site-ul A. N. pentru Ocuparea Forței de M. a unor anunțuri privind oferta lor de muncă la barul din C., inculpații mizând pe faptul că autoritățile române din cadrul ministerului de profil nu au posibilitatea să verifice la destinație realitatea susținerilor lor. T., în scopul recrutării tinerelor, inculpații au desfășurat insistent și o activitate de convingere a părinților victimelor, profitând de situația dificilă în care se găseau familiile acestora și descriind părinților perspectiva unui loc de muncă sigur și profitabil material.

În realitate, persoanele recrutate pentru locul de muncă din C. erau obligate să practice prostituția, strategia exploatării sexuale materializate de inculpați presupunând aservirea victimelor prin aducerea acestora în stare de dependență financiară față de ei, întrucât ele nu aveau nicio sursă de venit, inculpații spunându-le în mod direct că dacă refuză să practice prostituția nu vor putea supraviețui. De asemenea, inculpații au stabilit un sistem de sancționare a părților vătămate, așa numitele „.-uri";, menite să sporească în permanență dependența financiară a victimelor față de ei. I. exercitau astfel un control constant și ferm asupra victimelor, folosindu-se atât de violențe verbale cât și fizice. A., inculpații le obligau pe victime să practice prostituția cu clienții barului, înafara localului însă, pentru a nu atrage atenția autorităților. Clienții erau instruiți și respectau un sistem elaborat, menit să confere discreție, mai exact alegeau câte o fată din bar, iar după orele de program plecau înafara localului în vederea întreținerii de relații sexuale, tarifele pentru prestațiile sexuale fiind achitate inculpatei I. C. M.

În concret, activitatea infracțională a celor doi inculpați s-a desfășurat în următoarele împrejurări:

1. În cursul lunii iulie 2008, inculpatul M. V. M. împreună cu concubina sa, inculpata I., au venit în România și au locuit în apartamentul situat în B. M. str. D. nr. 12/4. În vederea recrutării de tinere pentru activitățile din C., inculpatul M. a luat legătura cu martorul R. S. T., o persoană pe care o cunoștea de mai mulți ani și căreia i-a propus să lucreze personal în C. ca și barman și de asemenea l-a întrebat dacă nu are posibilitatea să-i găsească fete dispuse să lucreze în C. la barul său, în meseria de barman-ospătar. Inculpatul a explicat totodată că el și concubina sa vor suporta costurile transportului fetelor până în C. precum și alte cheltuieli, promițând martorului un comision în cazul în care îl va ajuta să găsească tinere. În contextul acelorași discuții inculpatul i-a cerut martorului R. să dea anunțuri în presa locală cu privire la ofertele de muncă din C. În cursul aceleiași luni, inculpatul M. l-a contactat din nou pe martorul R. S. și chiar l-a vizitat la domiciliu împreună cu coinculpata. Cei doi au povestit martorului despre afacerea lor din C., prezentându-i un album cu fotografii din localul deschis în L., încercând să-l convingă astfel pe acesta despre seriozitatea afacerii lor și despre oportunitatea pe care ar avea-o martorului angajându-se în

C. În zilele următoare, inculpații l-au rugat pe martor să-i ajute să dea din nou anunțuri despre locurile de muncă din C. în Moldova și B. M., martorul ajutându-i doar la amplasarea în diverse locuri publice din B. M. a unor afișe aduse de cei doi inculpați, prin care ofereau locuri de muncă în C. în calitate de ospătar, ajutor ospătar, bar-woman, ajutor bar-woman, cu contracte de muncă, salariu „deosebit"; și cazare. În cuprinsul acelorași anunțuri era indicat și un număr de telefon mobil, de fapt numărul inculpatului. În discuțiile purtate cu martorul, inculpatul i-a explicat acestuia că salariul urma să fie de 600 euro lunar, că va încheia cu tinerele pe care le va recruta contracte de muncă, că acestea nu vor fi obligate să practice prostituția, asigurându-le totodată fetelor cazarea. În urma discuțiilor avute cu inculpatul, martorul R. a luat legătura cu sora sa și i-a expus acesteia oportunitatea pe care ar fi avut-o nepoata sa W. A. de a lucra la barul inculpatului în C. T. menționat că în perioada respectivă W. A. și soțul ei lucrau în Cehia, nefiind însă mulțumiți de condițiile de muncă și salarizarea de acolo. A., în cursul anului 2008, prin intermediul mamei sale C. V. și a unchiului său R. S., partea vătămată W. A. i-a cunoscut pe cei doi inculpați, întorcându-se de la locul de muncă din Cehia tocmai pentru a avea o discuție cu aceștia tocmai pentru oferta de lucru din C. A., întâlnindu-se cu cei doi inculpați, aceștia i-au prezentat părții vătămate posibilitatea angajării ca și ospătar în barul pe care aceștia îl dețineau, având un salariu de 600 euro și precizând că se exclude total practicarea prostituției. T. inculpații au spus victimei că ei vor suporta costul cazării în C. și al transportului. F. convinsă de ofertă, partea vătămată a semnat așa-zisul contract de muncă. W. A. a plecat în C. împreună cu o prietenă a sa pe nume A. M. care a fost abordată exact în aceeași manieră de către inculpați. A. în C., partea vătămată a fost așteptată de un cetățean cipriot, prieten al inculpaților, care a dus-o a doua zi la casa ce aparținea inculpatei I. C. M. În cursul serii, partea vătămată fiind dusă la locul de muncă, în barul respectiv, a fost anunțată de una din fetele care lucrau acolo că de fapt va trebui să practice prostituția, aceasta fiind singura modalitate prin care va putea obține bani pentru a supraviețui, tot atunci, partea vătămată aflând și despre faptul că va trebui să plătească biletul de avion, lucru pe care nu l-a cunoscut în momentul plecării din țară. Așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate date atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, coroborate cu celelalte probe administrate, victima W. A. a fost obligată să practice prostituția, neavând nicio altă sursă de venit pentru trai. T., în perioada respectivă, inculpații au impus o serie de sancțiuni părții vătămate, datoriile acesteia crescând considerabil, singura modalitate în care aceasta putea obține bani rămânând practicarea prostituției. În situația în care partea vătămată refuza practicarea prostituției, ambii inculpați i-au adresat o serie de jigniri, culminând chiar cu sechestrarea și amenințarea acesteia. În perioada cât a locuit în casa inculpaților și a desfășurat activități pentru aceștia, partea vătămată W. A. nu a primit salariul promis de inculpați, singurii bani pe care-i obținea fiind cei dați de către clienți pentru întreținerea unor relații intime, dar și aceia trebuiau predați inculpaților, pentru că aceștia stabileau în mod constant datorii în sarcina fetelor. Așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate coroborate cu restul probațiunii administrate în cauză, inculpații au exercitat o constrângere directă asupra acesteia și a celorlalte victime, în acest sens fiind deosebit de relevant episodul în care victimele au fost duse într-o parcare de către o cunoștință a inculpatei, în vederea alegerii acestora de către clienți pentru a practica prostituția. Presiunea psihică exercitată de inculpați asupra victimelor era sporită de faptul că acestea nu erau vorbitoare de limbă greacă, pe de o parte, iar pe de altă parte, așa cum rezultă din declarațiile părților vătămate, mulți din clienții barului erau polițiști iar acest lucru le-a descurajat pe fete să se adreseze autorităților cipriote. T. arătat de asemenea că actul de identitate al victimei W. A. i-a fost restituit de către cei doi inculpați doar în luna noiembrie 2008, când W. A. a invocat pretextul că ar putea avea nevoie de acest act în fața autorităților, pe perioada cât inculpații urmau să revină în R.

2. În cursul anului 2008, partea vătămată R. M. L. a primit din partea inculpaților, în mod repetat, mai multe oferte de a se angaja în calitate de manager la localul lor din C., urmând să i se dea un salariu în procent de 60% din profitul barului. T. precizat că partea vătămată R. M. L. îl cunoștea pe inculpatul M. V. din aproximativ 10 ani, acesta fiind, așa cum am arătat, o cunoștință a soțului părții vătămate. F. convinsă de oferta făcută de inculpați, partea vătămată a acceptat să lucreze în C. și pentru că avea nevoie de bani. O. ajunsă în C., partea vătămată a constatat însă că nu a fost angajată ca și manager ci a fost dusă în barul pe care îl dețineau inculpații, fiind obligată să stea cu clienții pentru a-i determina să facă consumație iar ulterior pentru a întreține relații sexuale cu ei, exact așa cum erau obligate și celelalte fete. Înțelegerea inițială cu inculpații a fost de asemenea ca imediat ce partea vătămată ajunge în C., să îl ajute și pe soțul acesteia să își găsească loc de muncă în acea țară. Din probațiunea administrată a rezultat că partea vătămată a plecat în C. fiind însoțită de numitele G. A. M. și G. E. E., ambele recrutate de inculpați prin intermediul anunțurilor la mica publicitate. Așa cum rezultă din declarația părții vătămate, aceasta împreună cu celelalte fete care lucrau în bar erau obligate să practice prostituția iar banii pe care uneori îi primeau direct de la clienți nu erau păstrați de către victime pentru că, sub diverse pretexte, aceștia se întorceau la inculpați, care le impuneau tot felul de obligații. D. inițial partea vătămată R. M. a refuzat să se prostitueze; în cele din ură, datorită circumstanțelor concrete aceasta a fost silită să cedeze condițiilor impuse de cei doi inculpați și să se prostitueze. Din acest motiv inculpații au șantajat-o și amenințat-o că-i vor povesti soțului ei varianta pe care o vor dori ei, creându-i astfel și probleme în căsnicie. Potrivit declarației părții vătămate R. M. L., în întreaga perioadă în care s-a aflat în C. a fost constrânsă de inculpați să întrețină relații sexuale cu aproximativ 50 de bărbați, unii dintre ei supunând-o inclusiv unor acte de violență și perversiuni sexuale. În cursul lunii decembrie 2008, datorită faptului că nu aveau bani și nici altă posibilitate de a se întoarce în țară, R. M. L. a apelat la ajutorul unui client care i-a facilitat ei și soțului ei cazarea la un hotel. Cu ajutorul aceluiași client, soții R. au reușit să ajungă în țară la (...), cetățeanul cipriot cumpărându-le și biletul de avion. T. precizat că soții R. au formulat denunț la poliția din L., inculpații fiind chemați în fața autorităților cipriote pentru a da declarații.

3. În cursul lunii iulie 2008, partea vătămată S. A. L., căutându-și un loc de muncă, a găsit un anunț într-un ziar local din B. M., în legătură cu o ofertă de lucru în C. C. persoana al cărui număr de telefon era indicat în anunț, partea vătămată a constatat că era vorba despre inculpatul M. V. M., cu care s-a și întâlnit, de altfel, la o terasă din B. M.. La întâlnirea respectivă inculpatul a venit însoțit de coinculpata I. C. M., ambii prezentându-i părții vătămate oferta de lucru în C. la un bar, ca și ospătar. I. au convins-o pe partea vătămată de seriozitatea ofertei lor și au determinat-o să semneze un contract de muncă în care se menționa expres că este exclusă practicarea prostituției. P. vătămată a acceptat oferta și a plecat imediat în C., și datorită unor neînțelegeri avute în perioada respectivă cu părinții. A. în C., S. A. L. a fost așteptată de un cetățean cipriot, care a cazat-o două zile la un hotel, după aceea ducând-o la casa pe care o dețineau inculpații. De la același cetățean cipriot partea vătămată a aflat că cerințele inculpaților erau ca ea să presteze activități de damă de companie, respectiv după orele de program să întrețină relații sexuale cu clienții barului, contra cost, în locații alese de către aceștia. Același lucru partea vătămată l-a aflat și de la o altă tânără, care lucra în barul respectiv. I. partea vătămată a refuzat însă după revenirea din țară a inculpaților aceștia au constrâns-o să se prostitueze, inculpata I. C. M. spunându-i că este singura modalitate prin care își va putea achita datoriile pe care le are față de ei. P. vătămată a fost nevoită în cele din urmă să cedeze presiunilor inculpaților și a declarat că s-a prostituat cu un număr de peste 10 bărbați. Din declarația părții vătămate rezultă cu precizie modalitățile umilitoare prin care părțile vătămate erau constrânse să practice prostituția, aceasta relatând, asemenea celorlalte, cum au fost duse într-o parcare unde mai mulți clienți își alegeau fetele cu care doreau ulterior să întrețină relații sexuale. În cursul lunii noiembrie 2008 partea vătămată S. A. L., împreună cu G. A. M., au fugit de la barul inculpaților, profitând că aceștia se aflau în România în perioada respectivă, însă persoana care s-a oferit că le ajută s-a dovedit a fi un proxenet care intenționa să le vândă altui traficant de persoane, astfel încât părțile vătămate au fost nevoite să se întoarcă la locația inculpaților deoarece nu aveau altă posibilitate. Din probațiunea administrată reiese că inculpații exercitau în mod continuu presiuni psihice asupra părților vătămate, adresându-se cu un limbaj plin cu expresii vulgare. De altfel, tatăl părții vătămate, martorul S. A., a declarat că a observat de fiecare dată atunci când vorbea cu fiica sa la telefon că aceasta nu se exprima liber deoarece era supravegheată sau atunci când conversa cu ea prin internet, folosind camera web, a observat de asemenea că partea vătămată era supravegheată de un bărbat mai brunet care stătea în spatele ei și îi privea. S. A. L., în cursul lunii februarie

2009 a fugit din nou de la inculpați împreună cu Lunga A. A., G. A. M. și C. S. I., însă a fost ademenită de inculpată să se întoarcă din nou promițându-i că o ajută să facă un avort, ceea ce nu s-a întâmplat. Inculpata a profitat de faptul că S. A. L. era mai naivă decât celelalte fete, încercând astfel să o manipuleze. În cele din urmă, partea vătămată a reușit să se întoarcă în România în cursul lunii martie

2009.

4. În cursul lunii august 2008, numita G. A. M. i-a contactat și ea telefonic pe inculpați, în urma unui anunț în legătură cu o ofertă de lucru. V. cu persoana al cărei număr de telefon figura în anunțul respectiv, a aflat că aceasta are prenumele M. și și-au fixat o întâlnire la o terasă din B. M.. La întâlnirea respectivă au sosit cei doi inculpați, care i-au prezentat oferta de lucru, respectiv un post de ospătar la un bar în C. I. au încercat să devină foarte convingători, prezentându-i posibilitățile de câștig și precizând în mod expres că nu va fi vorba despre practicarea prostituției, arătându-i chiar un contract de muncă în care era prevăzută o clauză privind interdicția practicării prostituției. Peste câteva zile, partea vătămată a luat hotărârea de a pleca la muncă în C., inculpatul cumpărându-i biletul de avion , al cărui preț victima urma să-l restituie după prima lună de muncă în C. A. acolo, după ce a fost dusă la casa unde urma să locuiască împreună cu celelalte fete, partea vătămată a aflat chiar de la inculpata

I. că urma să practice prostituția. Inculpata a îndemnat-o direct să se prostitueze conform regulilor impuse de aceasta, respectiv după orele de program, în oraș, în locațiile alese de clienți, spunându-i că nu are altă posibilitate să-și achite datoria față de ea și inculpatul M. I. partea vătămată nu a vrut să cedeze presiunilor, însă neavând bani și cumulând o datorie de 600 euro față de inculpați, a fost constrânsă practic să întrețină relații sexuale contra cost. Acest fapt a determinat-o pe inculpata I. C. M. să-i ia victimei cartea de identitate pentru a o împiedica să fugă și astfel să-și recupereze sumele de bani pe care considera că i le datorează numita G. A. M. Din declarația părții vătămate reiese maniera în care inculpații le exploatau pe părțile vătămate, aplicându-le sancțiuni pecuniare stabilite la modul arbitrar de către inculpatul M. De altfel, acesta a adresat în mod repetat jigniri victimelor, fiind și situații în care părțile vătămate erau bruscate fizic. Victima a declarat de asemenea că au existat zile la rând în care nu a mâncat nimic, deoarece inculpații urmăreau intenționat să nu aibă nicio sursă de venit, refuzând să-i dea de mâncare pentru a o sili astfel să cedeze și să se prostitueze în favoarea lor, aceasta fiind privită ca singura cale de a face bani (fila 151 vol. I dosar u.p. și filele 20-21 vol. II dosarul instanței). Așa cum am arătat și anterior, având în vedere că actul de identitate al părții vătămate fusese reținut de către inculpata I., G. A. M. a fost constrânsă să întrețină relații sexuale cu diverși clienți, în beneficiul inculpaților, declarând că a cedat din cauza disperării și cu speranța că o va face doar atât cât să-și economisească bani măcar pentru a-și achiziționa un bilet de avion ca să se întoarcă acasă fila 151 vol. I dosar u.p. și filele 20-21 vol. II dosarul instanței). T. precizat că partea vătămată G. A. M., la fel ca și victimele L. A. A. și C. S. I. a fost repatriată doar în urma eforturilor autorităților naționale române, care au procurat biletele necesare întoarcerii în România a acestor părți vătămate, la data de (...). P. vătămată a confirmat și depozițiile celorlalte victime, arătând că erau disperate și că nu întrezăreau nicio salvare, confirmând de asemenea faptul că au fost trimise de inculpați cu clienți, fiind efectiv vândute acestora, sentimentul creat fiind acela „de vite duse la târg";.

5. În cursul lunii noiembrie 2008, partea vătămată G. G., a găsit în ziarul local Glasul M.ui din B. M., un anunț dintre cele publicate de inculpați privind oferta de muncă în C. S. la numărul din anunțul respectiv, a răspuns inculpata I., cu care de altfel s-a și întâlnit, în aceeași zi. La întâlnirea respectivă inculpata I. a venit însoțită de inculpatul M., iar din discuțiile purtate cu aceștia partea vătămată G. G. a aflat că dețin un bar în localitatea L. din C. și că intenționează să o angajeze în calitate de ospătar, cu un salariu lunar de 600 de euro, asigurându-i transportul la destinație și cazarea. P. că nu a dat un răspuns pe loc, partea vătămată s-a întâlnit din nou cu cei doi inculpați, fiind sunată de către inculpata I., care i-a solicitat să ia o decizie mai repede și să aibă în vedere că va pleca încă o fată împreună cu ea. Acest amănunt prezentat de către inculpată a fost hotărâtor, partea vătămată fiind de acord să plece la lucru în C. A. acolo, victima a fost așteptată de un cetățean cipriot, care în perioada aceea lucra la barul inculpaților și care a și condus-o la localul respectiv din L.. A. acolo, numita B. M. F. a fost cea care s-a ocupat de cazarea părții vătămate și care a forțat-o să meargă la cumpărături și la coafor pentru a putea lucra în barul respectiv. T. precizat că toți banii pe care partea vătămată îi cheltuia pentru îmbrăcăminte trebuiau restituiți inculpaților. C. în aceeași zi partea vătămată a aflat de la R. M. L. că în realitate inculpații au adus-o în C. pentru a practica prostituția și dacă va refuza să se prostitueze nu va avea bani pentru supraviețuire. În aceeași seară partea vătămată a aflat că în barul respectiv trebuia să meargă la masa clientului, să-i țină companie, după care trebuia să meargă cu acesta direct la un hotel pentru a întreține relații sexuale. Din declarația părții vătămate rezultă că toate fetele care lucrau în bar au confirmat cele spuse de R. L. P. vătămată a refuzat inițial să iasă cu clienții și să întrețină cu aceștia relații intime, moment în care numita B. M. F. a amenințat-o, dându-i de înțeles că inculpații se vor supăra pentru atitudinea ei. În cele din urmă, B. M. F. i-a spus expres că dacă refuză să se prostitueze nu va avea ce mânca. P. vătămată a refuzat în continuare să se prostitueze, mai precis o săptămână, până la sosirea în C. a inculpaților. În tot acest interval de timp, așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate, au fost chiar și 3 zile în care nu a avut banii necesari pentru a-și procura mâncarea, fiind silită să mănânce doar un sandviș. Întorși în C., inculpații au aflat de la numita B. M. că partea vătămată G. G. refuză să se prostitueze, moment în care inculpatul M. a agresat-o pe aceasta, încercând să-i ia buletinul, adresându-i totodată cuvinte jignitoare, sechestrând-o în casă și supraveghind-o îndeaproape în momentul în care reușea să iasă în oraș. În acest sens este relevantă declarația dată în fața instanței (fila 443 verso, vol. I) de către partea vătămată G. G., care confirmă umilința la care a fost supusă prin comportamentul inculpaților, partea vătămată arătând „m-am pus în genunchi în fața acelui client în bar pentru a-i cere milă și să-mi plătească biletul de avion; am prestat servicii sexuale pentru faptul că mi-a cumpărat acest bilet de avion";. În cele din urmă, victima a reușit să fugă după 3 săptămâni, rămânând pe străzi în L., cerșind efectiv ajutorul cetățenilor precum și al unui client cunoscut în local care a acceptat să o ajute și în final a convins-o să sesizeze organele de poliție. În aceleași împrejurări s-a întâlnit și cu soții R., toți trei formulând denunțuri la poliție.

6. În luna noiembrie 2008, au luat cunoștință de anunțurile postate de inculpați în presa locală din B. M. și părțile vătămate L. A. A. și S. A. G. P. vătămată L. A. A. era studentă la F. V. G. și își căuta un loc de muncă având nevoie de bani pentru a-și putea achita taxele de școlarizare. S. la numărul de telefon din anunț, partea vătămată L. A. A. a vorbit cu o persoană de sex feminin, care s-a recomandat M. și care i-a adus la cunoștință faptul că era vorba despre un post de ospătar la un bar din C. În urma discuției partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpații la terasa de la magazinul M. din B. M., unde mers împreună cu prietena sa S. A. G. Cei doi inculpați au prezentat celor două tinere mape cu poze din localul respectiv și le-au dat detalii despre oferta de muncă, care părea foarte tentantă, un salariu de 600 euro într-un loc exotic. La acea întâlnire S. A. G. a adresat întrebări celor doi inculpați în legătură cu activitatea ce urmau să o desfășoare, întrebând în mod expres dacă nu vor fi obligate să practice prostituția, chestiune la care inculpatul a devenit extrem de iritat și, pentru a le convinge pe cele două fete de intențiile sale „oneste";, le-a prezentat un contract individual de muncă în care se menționa expres că este exclusă practicarea prostituției. Cele două tinere au semnat câte un exemplar al contractului iar cei doi inculpați au inițiat imediat demersuri pentru a le cumpăra biletul de avion. În zilele următoare, partea vătămată L. A. A. s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpații, inculpata I. solicitându-i să-i prezinte și alte fete care ar fi dornice să lucreze în aceleași condiții ca și ea. P. că inculpații au afirmat că au nevoie și de o menajeră, partea vătămată L. a convins-o și pe mama sa, C. S. I., să lucreze în C., fiindu-i promis un salariu de 900 de euro. Așa cum rezultă din declarația dată de partea vătămată în cursul judecății (fila 17 verso, vol. II) a văzut acest lucru ca „pe o oportunitate de a câștiga bani și de a ieși din datorii";. La scurt timp însă, S. A. G., care era studentă la U. B. B. din C. N., având unele suspiciuni în legătură cu oferta făcută de inculpați, s-a răzgândit, refuzând să mei plece în C. A. acest lucru, inculpatul M. V. s-a enervat foarte tare, și inițial a refuzat să restituie numitei S. A. G. actul de identitate pe care i-l dăduse pentru procurarea biletului de avion. La data de (...), inculpații, însoțiți de părțile vătămate L. A. L. și C. S. I. au plecat spre C. O. ajunși acolo, partea vătămată L. A. A. a aflat că la barul din L. nu era vorba de a desfășura o muncă de ospătar, așa cum i se promisese, întrucât inculpata i-a explicat că în realitate trebuie să stea cu clienții și să se ducă cu aceștia după orele de program pentru a întreține relații intime. Din declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile celorlalte victime a rezultat că inculpatul M. V. M. nu era mulțumit de faptul că partea vătămată L. A. A. petrecea prea mult timp cu mama sa, C. S., situație în care aceasta din urmă a fost dusă într-o altă locație, respectiv în apartamentul numitei B. M., pentru a-l îngriji pe copilul minor al acesteia. La un moment dat, L. A. A. a cunoscut, printre clienții barului, un cetățean român care s-a recomandat A. și care a avertizat-o că munca respectivă nu este pentru ea și că cel mai bun lucru ar fi să fugă de acolo, pentru că se practică prostituția și acesta este scopul pentru care a fost adusă ea în C., adăugând că el știe foarte bine ce înseamnă C. (fila 198 vol. I dosar u.p.). P. vătămată L. A. A. a început să aibă încredere în acel bărbat, care la data de (...) i-a plătit inculpatei suma de 100 de euro pentru a obține permisiunea de a ieși în oraș cu victima, însă în realitate acei bani au fost plătiți pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată, ceea ce de altfel s-a și întâmplat, într-un hotel din L.. Profitând de naivitatea victimei, acea persoană pe nume A. a dus-o în hotelul Le Vilage din L., unde a bătut-o și a forțat-o să întrețină relații intime cu el. F. în stare de șoc, victima a ascuns inițial mamei sale ceea ce i se întâmplase, iar inculpata a insistat ca partea vătămată să nu depună plângere la poliție. În data de (...), partea vătămată L. a trimis un SMS prietenei sale S. A. G. C., cu următorul conținut:";dacă ți-ai putea imagina prin cel mai teribil coșmar al tău calvarul, iadul și infernul în care sunt, ai alege, ca și mine, ori să fii omorâtă ori să te omori; sper să înveți lecția de la mine"; (filele 200-

215, 249 vol. I dosar u.p.). În perioada următoare inculpații au încercat din nou să o determine pe partea vătămată L. A. A. să accepte să iasă cu clienții însă aceasta a refuzat în mod categoric, iar în cele din urmă partea vătămată a povestit mamei sale ceea ce pățise, precum și tratamentul la care inculpații o supuneau în mod constant, adresându-i injurii și amenințări. În cursul lunii februarie 2009, partea vătămată L. A. împreună cu mama sa au fugit de la inculpați, în urma unui scandal petrecut în bar. Așa cum rezultă din declarația părții vătămate, pe perioada în care s-a aflat în C. a fost nevoită de multe ori să fure mâncare din bar întrucât inculpații refuzau să-i dea, încercând să o determine să se prostitueze. În martie 2009, cu ajutorul fundației umanitare Rațiu, organele de urmărire penală și Agenția N.ă împotriva Traficului de P. - C. R. C., părțile vătămate L. A. A., C. S. I. și G. A. au reușit să se întoarcă în țară, achiziționându-li-se biletele de avion.

7. La data de (...), partea vătămată D. M., l-a contactat pe inculpatul M. V.

M., în urma unui anunț postat în ziarul Glasul M.ui, privind oferte de lucru. În urma discuției telefonice, partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpatul la terasa restaurantului din incinta magazinului M. din B. M., întâlnire care a avut loc și la care a participat și inculpata I. În cadrul discuțiilor purtate, inculpații au încercat să o convingă pe partea vătămată că oferta de lucru din C. este deosebit de serioasă, arătându-i planșe foto cu imagini din barul respectiv și documente ale firmei, prezentându-i în mod mincinos faptul că ar fi înființat în C. o asociație care avea ca obiect de activitate ajutorarea oamenilor fără adăpost și că dețin acolo mai multe imobile. Părții vătămate i s-a făcut propunerea de a fi angajată ca și baby-sitter pentru copilul numitei B. M. F., promițându-i-se un salariu de

900 euro, completând chiar unul din contractele pe care inculpații le aveau asupra lor. P. vătămată a avut însă unele suspiciuni cu privire la corectitudinea inculpaților și seriozitatea ofertei făcute de aceștia, iar în urma discuțiilor purtate cu soțul său, a luat hotărârea de a nu mai pleca în C. La începutul lunii februarie

2009, partea vătămată a primit un SMS de la partea vătămată C. S. I., care i-a creat din nou bănuieli, iar ulterior victima C. S. i-a confirmat că atunci când a expediat SMS-ul a făcut-o sub supravegherea inculpatului M. La data de (...), D. M. a mai primit un SMS de la aceeași parte vătămată, în care aceasta îi mărturisea că își dorește cu disperare să se întoarcă în R.

8. În cursul lunii noiembrie 2008, inculpații i-au recrutat pe numiții R. A. L. (căsătorită C.) și C. M. C., în urma unui anunț postat în ziarul Glasul M.ui. Celor doi, inculpații le-au solicitat să caute pentru ei tinere dispuse să lucreze în meseriile de ospătar, barman și ajutor în aceste meserii la barul lor din C. Cu ocazia discuțiilor avute, inculpatul le-a spus celor doi că a înființat Asociația Românilor din C.; totodată inculpatul a spus pe loc numitei R. A. L. că este angajată în calitate de manager și i-a lăsat o mapă cu formulare de contracte pe care trebuia să le completeze în situația în care recruta persoane potrivite pentru locurile de muncă respective. Tot în acele discuții inculpatul M. V. i-a spus martorei că intenționează să angajeze și persoane de sex masculin pe posturi de zidari, zugravi sau electricieni. Această variantă prezentată de inculpat martorei era însă o pistă falsă, lucru dovedit ulterior, pentru că de fiecare dată când martora găsea persoanele potrivite, inculpatul refuza angajarea sub diverse pretexte. Așa cum rezultă din declarația martorei R. A. L., actualmente C. (fila

115 vol. III dosarul instanței) în desfășurarea activității de recrutare a forței de muncă pentru C. aceasta s-a întâlnit cu mai multe fete și chiar a recrutat două dintre ele, care au plecat în C.; ulterior, martora a aflat de la una dintre rudele unei fete plecate (O. A.) că aceasta ar fi fost sechestrată de inculpați și obligată să practice prostituția. C.u-i pe inculpați în C. pentru a vedea ce se întâmplă acolo, aceștia au spus martorei că respectiva persoană „e nebună și că nu vrea să lucreze";. La scurt timp însă, R. A. L. și C. M. C. au început să aibă suspiciuni cu privire la buna credință a celor doi inculpați, cu atât mai mult cu cât aceștia au început să folosească un limbaj trivial la adresa fetelor care erau trimise în C. De altfel, inculpații înșiși au devenit nemulțumiți de activitatea celor doi martori, care au refuzat să posteze pe I. fotografii cu imagini din localul respectiv, fotografii care li se păreau indecente, astfel că până la urmă inculpații au decis, în ianuarie 2009, să-i concedieze pe R. A. L. și pe C. M. C. Din declarațiile acestora a rezultat însă că în perioada cât au lucrat pentru inculpați au fost recrutate mai multe fete, unele dintre părțile vătămate. A., în luna ianuarie 2009, în urma anunțurilor postate pe I., partea vătămată O. P. M. A. din A. județul Bihor, a contactat-o pe martora R. A. L., în legătură cu oferta de muncă la care se făcea referire în anunț. Din discuțiile purtate între martora R. A. L. și partea vătămată aceasta din urmă a aflat că era vorba despre meseria de ajutor de ospătar, într-un bar din C., al cărei patroană era româncă. Martora i-a expediat părții vătămate un set de fotografii ale barului, prin I., așa cum îi ceruseră inculpații să procedeze. În seara aceleiași zile, partea vătămată a fost contactată telefonic chiar de inculpata I. C. M., care i-a dat mai multe detalii despre locul de muncă din C., încercând să-i ofere garanții că va fi angajată ca și ospătar și de asemenea că-i vor fi plătite cazarea și masa. In cadrul acelorași discuții inculpata i-a spus părții vătămate că în localul unde urmează să fie angajată este interzisă practicarea prostituției. După câteva zile partea vătămată s-a întâlnit în orașul A. județul Bihor cu martorii R. A. L. și pe C. M. C. pentru a semna contractul de muncă, ceea ce s-a și întâmplat dealtfel. Tot în cursul lunii ianuarie 2009, părții vătămate i s-a rezervat bilet de avion până la L. și la data convenită a plecat, întâlnindu-se pe aeroportul din B. cu o altă fată, recrutată în condiții similare, Răileanu G. din I., cu care a plecat înspre C. A. acolo, tinerele au fost așteptate de inculpatul M. V. și de numita B. M. F., care le-au condus la localul Hot Bar din L., unde li s-a spus că vor lucra. P. vătămată O. P. M. a declarat că a fost surprinsă de faptul că în barul respectiv atmosfera era cu totul alta decât au descris-o inculpații, văzând o angajată care făcea strip-tease în fața clienților. Tot din declarația părții vătămate rezultă că în chiar noaptea în care au fost găzduite în casa în care locuiau toate fetele, inculpata I. C. M. i-a adus la cunoștință victimei că are posibilitatea să câștige mult mai mulți bani dacă în fiecare seară, după terminarea orelor de program ale barului, va ieși în oraș cu clienți și va întreține cu aceștia relații sexuale contra cost. Victima a refuzat categoric, aspect adus la cunoștință și celorlalte fete, partea vătămată O. P. M. A. declarând chiar că o să anunțe ambasada R. din C. La auzul acestui refuz categoric al părții vătămate inculpatul M. a reacționat extrem de violent verbal, adresându-i acesteia injurii și amenințări. După aceste discuții purtate cu inculpații, partea vătămată O. P. M., realizând ce se întâmplă, a contactat telefonic, în aceeași noapte, o cunoștință mai veche, stabilită în Grecia, care conducea o agenție de recrutare și plasare a forței de muncă și căreia i-a solicitat ajutorul. În dimineața zilei următoare, acea persoană i-a contactat telefonic pe inculpați, după ce anterior o contactase pe R. A. L. și aflase de la aceasta numărul de telefon din C. al inculpaților; aceștia s-au enervat foarte tare pe partea vătămată, inculpatul M. V. M. devenind agresiv fizic și verbal, a bruscat-o pe partea vătămată, izbind-o de pereți, a înjurat-o și a jignit-o și de asemenea i-a luat cartea de identitate. I. au hotărât să nu-i permită părții vătămate să plece de la ei fără a-și recupera de la aceasta cheltuielile ocazionate cu transportul și au decis să o plaseze pe O. P. M. la un alt local din L., pentru a-și putea recupera banii. Cu toate că victima O. P. M. A. s-a opus și nu a fost de acord, în ziua următoare inculpații au luat-o cu bagaje cu tot și au dus-o la un local cu profil similar, aparținând unui prieten al lor, cetățean cipriot, numit C. D. A. a cazat-o pe partea vătămată într-un apartament împreună cu o tânără din C.inău, inculpații aducându-i însă înainte la cunoștință părții vătămate că au făcut o înțelegere cu C. D. ca acesta să le achite suma de 470 euro reprezentând contravaloarea biletului de călătorie cu avionul din România în C. iar cetățeanul cipriot urma să-și recupereze această sumă din exploatarea părții vătămate. P. vătămată a aflat și de la fata cu care locuia că în barul respectiv urma să întrețină relații sexuale, contra cost, cu diverși clienți, lucru care care partea vătămată nu a fost de acord. În ziua următoare, O. P. M. A. s-a deplasat la P. din L. și a reclamat cele întâmplate, plângerea vizându-i pe M. V. M. și I. M., atât cu privire la obligarea ei de a practica prostituția cât și la faptul că inculpații îi reținuseră fără drept actul de identitate. În urma reclamației făcute, partea vătămată, ajunsă în apartamentul unde fusese cazată de C. D., a fost atacată și bătută cu pumnii și picioarele de doi bărbați necunoscuți care au încercat să o violeze și care, în timpul agresiunii, i-au spus în limba engleză „asta este pentru ca să nu-ți mai bați joc de oameni ca V. și M. (fila 327 vol. II dosar u.p. și fila 206 verso vol. II dosarul instanței). A doua zi dimineața victima și-a făcut bagajele și a fugit din apartamentul respectiv deoarece știa că în jurul orelor 10,00 urma să fie căutată de cei doi inculpați care o avertizaseră că o vor duce la un alt local unde o vor vinde ca să-și poată recupera datoria. În timp ce partea vătămată se deplasa pe stradă plângând, un cetățean despre care constatase ulterior că era român, a abordat-o și a sfătuit-o să se adreseze S.ui de emigrări, ducând-o personal la acea instituție. Acolo niciunul dintre funcționari nu a dorit să stea de vorbă cu ea, astfel că partea vătămată a căutat disperată o agenție de voiaj, pentru a-și procura un bilet de călătorie cu avionul, spre țară. A găsit în cele din urmă o agenție de voiaj, unde o persoană i-a explicat că un astfel de bilet costă 165 de auro și, făcându-i-se milă de partea vătămată, a ajutat-o cu bani pentru a-și procura biletul de întoarcere în R. Tot acea persoană a îndrumat-o să reclame situația prin care trecuse la A. R. din C. P. vătămată a declarat de asemenea că în toată perioada în care s-a aflat în C. nimeni nu a ajutat-o să-și cumpere de mâncare, arătând că nu a mâncat nimic zile la rând.

9. În cursul lunii februarie 2009, organele de urmărire penală au stabilit, pe baza unor date și informații furnizate de unele părți vătămate, că inculpatul M. V. M. urmează să vină în România începând cu data de 16 sau 17 februarie

2009, pentru a face noi recrutări de tinere. La data de (...), procurorul a dispus, în baza art. 22 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 224 ind. 1, 224 ind. 4 Cod procedură penală și art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004, autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire sub numele de cod „. R. D.. Investigatorul sub acoperire a pornit în activitatea sa de la anunțurile publicate în presa locală din B. M. în toamna anului 2008 și, folosind numărul de telefon indicat de inculpat în acele anunțuri, l-a contactat pe acesta în perioada următoare, aflând că acesta se află în B. Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire în perioada 20.02.-(...), a rezultat că inculpatul, folosind tactica cunoscută, dăduse mai multe anunțuri la rubricile de mică publicitate, inclusiv în ziare de tiraj național, care se publicau la B., în care oferea locuri de muncă în meseriile de barman-ospătar. A. că investigatorul sub acoperire este o fată care dorește să se angajeze la barul său, inculpatul i-a solicitat să se deplaseze la B., pentru a o vedea și pentru a discuta, oferindu-se ca foarte repede, la data de (...) mai exact, să plece împreună în C. În convorbirile telefonice purtate în perioada respectivă, inculpatul i-a prezentat investigatorului și pe numita F. A. din B., pe care a pus-o să se recomande „A."; și să poarte discuții cu „. R. D., menite să o atragă pe aceasta și să o determine să plece la B. A., inculpatul a stabilit cu investigatorul sub acoperire o întâlnire la B. la (...), într-un local public, în Piața Crângași. Inculpatul a venit la întâlnirea respectivă însoțit de numita F. A. În incinta patiseriei din B., inculpatul a prezentat investigatorului detalii cu privire la oferta sa de muncă, promițându-i că îi va arăta și o mapă cu fotografii, după ce va ajunge la apartamentul în care locuia el în B. și care s-a dovedit ulterior că aparținea numitei F. A. Tot atunci, inculpatul a mai arătat că urmează să se întoarcă în C. a doua zi, împreună cu alte două fete, propunându-i lui L. R. D. să vină cu el deoarece soția lui din C. îi poate rezerva bilet de avion. În acel moment însă inculpatul a fost reținut de organele de poliție din cadrul B.C.C.O. C. - S. M. în colaborare cu D.C.C.O. B.

De asemenea, potrivit declarațiilor martorilor R. A. L. și C. M. C. coroborate cu mijloacele de probă rezultate ca urmare interceptărilor convorbirilor telefonice ale inculpaților, a rezultat că aceștia au mai recrutat anterior și pe părțile vătămate F. A. și I. M. E. Mai exact la începutul lunii ianuarie 2009, F. A. și-a postat pe I. un CV arătând că dorește să se angajeze ca informatician la nivel mediu, ospătar sau baby-sitter. În urma acestui anunț a fost contactată de numita R. A. L. care i-a prezentat oferta de muncă din C. a inculpaților, părțile convenind să se întâlnească în B., ceea ce s-a și întâmplat ulterior. În urma discuțiilor purtate, M. V. M. a făcut rezervări părții vătămate la avion, pentru data de (...), când aceasta a plecat singură în C. A. în C., F. A. a fost așteptată de numita B. M. F., care a condus-o la localul Hot Bar din L., unde i-a cunoscut pe inculpați. La destinație, partea vătămată a aflat că salariul nu era cel convenit inițial cu inculpații și că de fapt, după orele de program, fetele, inclusiv ea, trebuiau să iasă cu clienții în oraș pentru a întreține relații sexuale contra cost.

F. A. a rămas în C. 3 săptămâni iar în acest interval inculpații i-au sugerat că ei nu se opun dacă ea dorește să iasă cu clienții în oraș și să întrețină cu aceștia relații intime contra cost. P. vătămată a declarat că nu o interesează și, potrivit depoziției sale, în perioada următoare a fost lăsată în pace. De asemenea, din declarația părții vătămate a rezultat că victimele L. A. A. și G. A. M., precum și părțile vătămate S. A. L. și C. S. I. au fugit din localul respectiv, situație în care inculpații ar fi rămas fără fete care să le aducă profit din prostituție. A., M. V. a hotărât să vină personal în România și să facă recrutări pentru că era nemulțumit de activitatea martorilor R. A. L. și C. M. C. În aceste condiții, inculpații au folosit-o pe F. A. drept „ghid";, aceasta venind în România împreună cu M. V. Prin intermediul numitei F. A. inculpatul i-a cunoscut și pe martorii B.

I., M. D. și I. C., pe care a încercat să-i convingă să recruteze tinere pentru el și pentru inculpată, lucru care nu s-a și concretizat, pentru că tatăl martorului M. D. a bănuit activitățile ilegale desfășurate de inculpat și le-a interzis martorilor să continue discuțiile cu M. V. Totuși, M. V. M. a reușit să o racoleze pe numita I. M. E., chiriașa care locuia în apartamentul numitei F. A., convingând-o pe partea vătămată I. să renunțe la locul său de muncă și să accepte să lucreze în C. Aceasta a fost de acord cu oferta făcută și urma să plece în C. împreună cu inculpatul la data de (...), însă datorită intervenției organelor de urmărire penală acest lucru nu s-a mai întâmplat. I. M. E. a declarat că și în cazul ei i s-a promis un salariu de 600 euro lunar plus comisioane, cazare și masă, fiind convinsă că este vorba despre meseria de barman-ospătar. Mai mult chiar, în contractul individual de muncă pe care inculpatul a pus-o să-l semneze, partea vătămată a constatat că era inserată clauza privind interzicerea practicării prostituției.

În drept, fapta inculpaților M. V. M. și I. C. M., care, în baza unor rezoluții infracționale unice, în perioada iulie 2008-februarie 2009, împreună, au recrutat prin înșelăciune, un număr de 14 persoane de sex feminin, majore, în special tinere, în realitate urmărind traficarea în scopul practicării prostituției sau exploatarea prin muncă (C. S. I. și D. M.) rezultate produse efectiv (în cazul numitelor W. A., A. M. D., R. M. L., G. G., L. A. A., G. A. M., C. S. I., S. A. L., O. P. M. A., G. E. E.) sau materializate în forma recrutării prin înșelăciune (cazul numitelor S. A. G. C., D. M., F. A. și I. M. E.), promițându-le locuri de muncă decente ca barman, ospătar sau ajutor în aceste meserii ori menajere în barul Hot Bar aparținând inculpaților în orașul L. din C., folosindu-se de imagini și înscrisuri menite să creeze aparența legalității propunerilor făcute, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C. pen., art. 75 alin.

1 lit. d C. pen., pentru care tribunalul îi condamnă pe fiecare dintre inculpați la pedeapsa de câte 10 ani închisoare în regim de detenție.

În drept, fapta fiecăruia dintre inculpați, care, în aceeași perioadă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună, au redactat, au semnat și s-au folosit în fața părților vătămate și a martorilor dar și a autorităților judiciare române de înscrisuri sub semnătură privată intitulate „Contracte individuale de muncă";, neînregistrate însă la autoritățile de profil și în care s-au inserat în mod deliberat mențiuni necorespunzătoare adevărului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art.75 alin. 1 lit. d C. pentru care tribunalul îi condamnă pe fiecare dintre inculpați la pedeapsa de câte 1 an și 6 luni închisoare.

Constatând că infracțiunile comise de fiecare dintre inculpați au fost săvârșite în forma concursului real, tribunalul, în temeiul art. 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate pentru fiecare infracțiune, urmând ca aceștia să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în regim de detenție.

La reținerea vinovăției celor doi inculpați, tribunalul a avut în vedere întreaga probațiune administrată în cursul urmăririi penale precum și probațiunea administrată în cursul cercetării judecătorești; astfel, teza de nevinovăție susținută de către ambii inculpați a fost înlăturată de restul probațiunii administrate, mai exact declarațiile părților vătămate, care au prezentat elemente concrete cu privire la activitatea desfășurată de inculpați, toate declarațiile coroborându-se între ele; de asemenea, tribunalul a avut în vedere declarațiile martorilor audiați, inclusiv a investigatorului sub acoperire, audiat în condiții de contradictorialitate, respectarea însă a identității protejate.

De asemenea, elementele care au rezultat în urma interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice dar și a convorbirilor și imaginilor în mediu ambiental, autorizate în condițiile legii, au confirmat pe deplin activitatea infracțională desfășurată de cei doi inculpați și au format convingerea instanței cu privire la vinovăția acestora.

La individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați și a modului de executare instanța a avut în vedere gradul de pericol social deosebit de sporit al fiecăreia dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, amploarea activității infracționale desfășurate de aceștia, modalitățile concrete de săvârșire, prin inducerea în eroare a părților vătămate și exploatarea într-un mod josnic a acestora, fiind obligate la practicarea prostituției precum și numărul mare de victime.

În raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de cei doi inculpați, de împrejurările cauzei și de persoana celor doi infractori, tribunalul a aplicat față de aceștia pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art.65 C. pen. i-a aplicat fiecăruia dintre inculpați pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art.88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului M. V. M. începând cu data de (...)-(...) și menține față de acesta măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Cu privire la latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că părțile vătămate s-au constituit părți civile la nivelul sumelor indicate în cursul judecății și precizate în constituirile de parte civilă depuse în scris la dosar (vol. I - fila 98 - parte civilă L. A. A. fila 99 - parte civilă C. S. I. fila 160 - parte civilă G. A. fila

394 - parte civilă R. M.) restul părților civile formulând pretenții civile împotriva inculpaților cu titlu de daune morale încă din faza de urmărire penală și menținute oral cu ocazia audierii de către instanță. T. a apreciat că prin faptele comise de inculpați părților vătămate le-au fost cauzate, pe lângă prejudicii fizice și suferințe psihice profunde, aducându-se atingere la un mod aproape ireparabil atât moralei, cât și imaginii fiecăreia dintre victime, motiv pentru care i-a obligat pe cei doi inculpați la plata de despăgubiri civile sub formă de daune morale, conform dispozitivului prezentei.

De asemenea, inculpații au fost obligați la plata unor despăgubiri materiale constând în contravaloarea transportului părților vătămate care au depus acte justificative în acest sens, respingându-se restul pretențiilor formulate de acestea ca fiind nedovedite.

S-a menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului din (...) din dosarul 157-D/P/2009.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2 C.pr.pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 10000 Ron, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 900 Ron , onorariul domnului avocat R. V., 900 Ron, onorariul doamnei avocat B. R., 900 Ron onorariul doamnei avocat M. A., 600 Ron doamnei avocat F. M., 600 Ron doamnei avocat B. A., sumele reprezentând onorariile se vor vira în avans din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. M..

Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât inculpații M. V. M. și I. C. M., cât și părțile civile W. A., G. A. și O. P. M.

Prin apelul declarat, inculpata I. C., prin apărătorul său, a solicitat în principal, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, deoarece s-au încălcat dispozițiile cu privire la sesizarea instanței și cu privire la prezența învinuitului sau inculpatului, să se dispună restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

În baza art.332 alin.3 C. pr.pen., a solicitat să se dispună revocarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere că temeiurile care au fost avute în vedere de instanța de judecată la data luării măsurii preventive, nu mai subzistă în prezent, raportat la durata de timp scursă de la momentul luării măsurii. Orice pericol concret avut în vedere de instanță la momentul luării măsurii, nu mai poate exista după o perioadă de 2 ani.

Susține că în cursul urmăririi penale au fost încălcate în mod flagrant dispozițiile privitoare la sesizarea instanței, precum și cele cu privire la prezența învinuitului sau inculpatului, în situațiile prevăzute de art.171 alin. 2 C.pr.pen. A., deși inculpata era arestată și urma să fie predată autorităților române, acesteia nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală. Inculpata a fost arestată în C. în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Maramureș încă din data de (...), deci a fost prinsă și urma să fie adusă în România, situație cunoscută de către P., așa cum rezultă chiar din cuprinsul rechizitoriului. Cu toate acestea P.ul, încălcând prevederile cu privire la legalitatea sesizării instanței, a întocmit rechizitoriul în data de (...), confirmat în

(...) și a înregistrat dosarul pe rolul T. M. cu o zi înainte de intrarea inculpatei în țară. În acest fel a fost practic încălcat dreptul la apărare al inculpatei, deoarece la momentul sesizării instanței era arestată și astfel la prezentarea de material trebuia să fie adusă de organele de urmărire penală, iar P.ul ar fi trebuit să procedeze în consecință și să-i prezinte materialul.

De asemenea, susține că au fost încălcate dispozițiile art.262 pct.l lit.a C.pr.pen., care prevăd că "în situația în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală în cursul urmăririi penale, procurorul dă rechizitoriu prin care pune în mișcare acțiunea penală".

Verificând rezoluția de începere a urmăririi penale, ordonanțele de extindere a cercetării penale din 2(...) și (...), precum și cea din (...)) și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din (...), rezultă că P.ul nu a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cu toate acestea, prin R. se dispune trimiterea în judecată pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fără a fi dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale pentru această faptă.

In cauză au fost încălcate și dispozițiile privitoare la sesizarea instanței, cuprinse în art.263 C.pr.pen., cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, precum și cu privire la infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată.

Conform art.263 C.pr.pen. "rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și el trebuie (...) să cuprindă, pe lângă mențiunile prevăzute în art.203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta reținută în sarcina sa și încadrarea juridică.

Cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată a fost începută urmărirea penală pentru falsificarea unui număr de 11 contracte de muncă, respectiv cele încheiate cu părțile vătămate W. A. S. A. L., G. A. A. M. D.,

F. A., G. G., L. A. A., G. E.-E., S. A. G. C., R. M.-L. și I. G. E. Cu toate acestea, inculpata a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, pentru toate părțile vătămate, așa cum rezultă din descrierea în drept a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Cu privire la infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată, susține că în mod greșit a fost trimisă în judecată pentru un număr de 15 părți vătămate, deoarece a fost începută urmărirea penală pentru 11 părți vătămate. P. părțile vătămate O. P. M. A., C. S. I., D. M. și I. M. E. nu a fost începută urmărirea penală. În cuprinsul rezoluției de începere a urmăririi penale și a ordonanțelor de extindere a cercetării penale, procurorul a indicat în concret fiecare persoană vătămată față de care s-a reținut infracțiunea de trafic de persoane.

Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale pentru trafic de persoane, din data de (...), nu se poate referi și la aceste acte materiale pentru care nu a început nici urmărirea penală și nici ulterior nu a existat un asemenea act procesual. Cu privire la partea vătămată I. G. E., urmărirea penală a început la data de 05.07.20I0, iar actul de punere în mișcare a acțiunii penale este din data de (...), astfel încât nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru această faptă. Prin rechizitoriu nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru nicio faptă de trafic de persoane. T. prin rechizitoriu a fost practic schimbată încadrarea juridică, reținându-se și agravanta de la art.75 alin.l lit.d și alin.2, fără a exista un act procesual de schimbare a încadrării juridice la dosarul cauzei.

Solicită a se constata lipsa unei descrieri a faptei de trafic de persoane din actul de punere în mișcare a acțiunii penale, deoarece nu sunt indicate actele materiale pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, astfel încât nu sunt respectate prevederile cu privire la descrierea faptei, aceasta fiind în accepțiunea art.6 parag.3 lit.a din CEDO, un aspect important pentru respectarea dreptului la un proces echitabil.

R.l trebuia să se limiteze la faptele și persoanele pentru care s-a început urmărirea penală și pentru care a și fost pusă în mișcare acțiunea penală, aceste două condiții nefiind îndeplinite pentru niciuna din cele două infracțiuni, astfel încât se impune restituirea cauzei la P. pentru refacerea urmării penale și întocmirea unui rechizitoriu legal.

În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramureș, deoarece există două cazuri de nulitate absolută și anume nu a fost respectată publicitatea ședinței de judecată la termenul din (...) și inculpata nu a fost prezentă la judecată, în condițiile în care era arestată, iar prezența era obligatorie, conform art.314

C.pr.pen. De asemenea sentința penală a fost dată cu încălcarea, în mod flagrant, a dreptului la apărare, garantat de art.6 din C.pr.pen. și de C. europeană a drepturilor omului și a dreptului la un proces echitabil, garantat de art.6 paragraful 1 al Convenției europene a drepturilor omului.

Inculpata a fost trimisă în judecată în dos. nr.(...), iar la termenul din data de (...) s-a pus din oficiu în discuție conexarea dosarului acesteia cu dosarul inculpatului M., respectiv (...). Din cuprinsul încheierii, rezultă că ședința a fost publică și că s-a hotărât conexarea dosarului inculpatei I. cu cel al inculpatului

M., respectiv reunirea dos. (...) la dos. (...), cu toate că acest aspect nu era atributul instanței în dosarul inculpatei. Din mențiunile din cuprinsul încheierii rezultă că la apelul nominal a fost prezentă doar inculpata, nefiind prezent și inculpatul M., cu toate că având în vedere soluția instanței de reunire a cauzelor, era obligatoriu să fie și inculpatul M. prezent. La termenul din data de (...), de această dată din dos. (...) al T. M., s-a pus în discuție și s-a dispus de asemenea reunirea dos.(...) la dos.(...) însă, așa cum rezultă din cuprinsul încheierii, la apelul nominal a fost prezent doar inculpatul M. V. M., ședința fiind nepublică.

Conform art.35 alin.l C.pr.pen., competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate iar conform art.36 C.pr.pen. instanța competentă a hotărî reunirea cauzelor este cea căreia îi revine competența conform art.35 C.pr.pen. În speță, instanța competentă a hotărî reunirea cauzelor este instanța sesizată cu judecarea dosarului inculpatului M. D. faptului că judecătoarea era aceeași în ambele dosare, ea a omis să mai respecte procedura și a hotărât reunirea cauzelor de două ori, în fiecare dosar în mod separat, situație nelegală, conform Codului de procedură penală.

În fiecare dosar a fost practic lipsă de procedură cu unul dintre inculpați, iar în ceea ce privește judecarea cauzei în lipsa inculpatei I., în dosarul inculpatului M., acest viciu nu poate fi acoperit în niciun mod, prezența fiind obligatorie, conform art.314 C.pr.pen. Mai mult, în dosarul inculpatului M. a fost discutată conexarea dosarelor în ședință secretă cu toate că, în ceea ce privește dosarul inculpatei, nu a fost pusă în discuție, conform art.290 C.pr.pen., declararea ca secretă a ședinței de judecată, în această situație ședința trebuind să fie publică.

Susține că inculpații au solicitat achitarea pentru săvârșirea ambelor infracțiuni pentru care au fost trimiși în judecată, trafic de persoane și fals în înscrisuri sub semnătură privată, însă cu toate acestea instanța nu a înțeles să răspundă în niciun fel la aceste solicitări, nici măcar în treacăt, mulțumindu-se să se limiteze la motivarea soluției de condamnare.

Cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată legată de falsificarea contractelor de muncă instanța nu a făcut altceva decât să copieze acuzația menționată în rechizitoriu, fără a face o analiză a elementelor constitutive ale infracțiunii, fără a face referire la documentul depus la dosarul cauzei de la ITM M., care demonstrează că fapta nu este infracțiune, ceea ce se circumscrie într-un caz clasic de nemotivare a sentinței.

Instanța de fond i-a încălcat astfel inculpatei dreptul la un proces echitabil, motivarea hotărârii fiind o garanție implicită a echității procesului penal, garantată de C., în articolul 6 paragraful 1.

În al treilea rând, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună achitarea inculpatei, în baza art.11.pct.2 lit.a

C.pr.pen., raportat la art.10 lit.c C.pr.pen. pentru actul material de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.l și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu art.75 alin.l lit.d C. față de partea vătămată I. M. E., având în vedere faptul că inculpatul M. V. M., împreună cu F. A., au fost cei care au intrat în legătură cu aceasta, așa cum se reține și în sentința penală atacată, inculpata neavând nicio implicare în acest act material pentru care a fost condamnată.

De asemenea, solicită achitarea inculpatei în baza art.11.pct.2 lit.a

C.pr.pen., raportat la art.10 lit.d C.pr.pen, pentru actele materiale ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.l și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen și art.75 alin.l lit.d C., lipsind latura subiectivă și obiectivă, cu privire la părțile vătămate W. A., R. M. L., G. G., L. A. A. M., G. A. M., C. S. I., S. A. L., O. P. M. A., S.-A. G. C., D. M., F. A., A. M. D., G. E. E. Cu privire la partea vătămată I. G. E., Tribunalul Maramureș a înlăturat acest act material din conținutul infracțiunii continuate de trafic de persoane descrise în rechizitoriu, fără a menționa motivul, acest act material nefiind nici descris în fapt, nici menționat la încadrarea în drept (fila 17 din sentință) și, deoarece nu există apelul P.ului sau al părții vătămate, această soluție trebuie menținută.

Mai solicită achitarea inculpatei în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. raportat la 10 lit.a C.pr.pen pentru actul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C. și art.75 alin.l lit.d C., cu privire la contractul semnat cu partea vătămată D. M., deoarece contractul nu există, astfel încât nici fapta nu există.

Se impune achitarea inculpatei, în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. raportat la 10 lit.c C.pr.pen. și pentru actele materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C. și art.75 alin.l lit.d C.pen cu privire Ia contractele semnate de către martora R.

(căs.C.) A. Lorelei cu părțile vătămate I. G. E., O. P. M. A., F. A. și de către I. C., cu I. M. E., ele nefiind semnate de către inculpată.

În final, solicită achitarea inculpatei în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. raportat la 10 lit.d C.pr.pen pentru actele materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C. și art.75 alin.l lit.d C.pen cu privire la restul contractelor semnate, respectiv A. M. D., W. A., G. E. E., G. G., R. M. L., L. A. A., S. A. G., G. A. M., S. A. L., lipsind atât latura obiectivă, respectiv elementul material precum și latura subiectivă, adică intenția inculpatei.

Pe latură civilă, solicită respingerea pretențiilor civile formulate de către părțile vătămate L. A. A., W. A., G. A. M., R. M. L., G. G., S. A. L., C. S. I. și I. M.

Arată că inculpata a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, pentru un număr de 14 părți vătămate. Se impune achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., raportat la art.10 lit.c, cu privire la partea vătămată I. M. E. și art.10 lit.d C.pr.pen., pentru celelalte 13 părți vătămate, care nu au fost recrutate în scopul exploatării lor. Părțile vătămate, care au plecat în C., au muncit în local în poziția pe care au cunoscut- o din România, iar cele care nu au mai plecat în C., nu au fost înșelate în niciun fel cu privire la activitatea, pe care o vor desfășura sau la condițiile, în care vor lucra sau la salarizarea, pe care o vor avea, lipsind astfel latura obiectivă. De asemenea, nu a existat nici intenția inculpatei de a exploata părțile vătămate, lipsind latura subiectivă.

În al patrulea rând, în situația în care se va considera că se impune condamnarea inculpatei, se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și reținând circumstanțe atenuante, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Dacă se va dispune restituirea cauzei la procuror, solicită revocarea măsurii preventive sau înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea B. M. cu obligarea de a nu părăsi țara, pentru ca inculpata să aibă posibilitatea de a se deplasa în localitatea B., jud.Hunedoara, având niște probleme de rezolvat, aceasta fiind localitatea de domiciliu, înainte de a se stabili în B. M..

Prin propriul apel, inculpatul M. V., prin apărător, a arătat că achiesează concluziilor formulate de apărătorul inculpatei I., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și în principal, restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, apreciind că s-au încălcat dispozițiile art.262 pct.1 lit. a și art.263 C.pr.pen., cu mențiunea că pentru inculpatul M. urmărirea penală a fost începută doar pentru 10 părți vătămate.

În subsidiar, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, deoarece prin nemotivarea soluției T. M. și preluarea rechizitoriului s-a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

În al treilea rând, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. pentru cele 2 infracțiuni care i se rețin în sarcină, lipsind latura obiectivă și subiectivă. Față de probele administrate în cauză, activitatea inculpatului nu se poate circumscrie activității de trafic de persoane.

În ultimul rând, solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă în cuantum redus, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante, cu suspendarea condiționată a executării, conform art.81 C., având în vedere că acesta este tânăr, nu are antecedente penale, s-a prezentat la toate termenele acordate în cauză și a respectat toate obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Prin apelurile formulate, părțile vătămate, prin apărătorul lor, au solicitat admiterea apelurilor declarate de părțile civile, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună acordarea în favoarea părților civile W. A. și O. P. M. a sumelor indicate în constituirea de parte civilă. Solicită a se reține că în privința părții vătămate O., instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel. Nu se poate face nicio diferență între cele trei părți vătămate, deoarece suferințele au fost aceleași, impunându-se un tratament similar. Părțile vătămate au fost umilite, sechestrate în casă și amenințate cu bătaia, supuse unui tratament degradant, nu li s-au achitat banii cuveniți, au fost ținute zile la rând, fără mâncare, fiind controlate de inculpați non-stop, iar în situația unora dintre ele, li s-a reținut actele de identitate. V. inculpaților este dovedită prin probele administrate în cauză, iar raportat la trauma suferită, solicită acordarea despăgubirilor în cuantumul solicitat.

În privința apelurilor declarate de inculpați, solicită respingerea acestora ca nefondate, apreciind că urmărirea penală și judecata în fața primei instanțe au avut loc cu respectarea normelor procedurale, nefiind motive pentru a se dispune restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale sau la instanța de fond pentru rejudecare.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate precum și, în conformitate cu dispozițiile art. 371 lin. 2 C. instanța reține următoarele:

Prin rechizitoriul D. - B. T. M. din 15 aprilie 2009 a fost trimis în judecată inculpatul M. V. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C. pen., art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art.75 alin. 1 lit. d C.pen, fiind sesizat Tribunalul Maramureș și înregistrându-se dosarul sub numărul (...). Prin același rechizitoriu s-a dispus, de către procuror, în temeiul art. 38 Cod procedură penală, raportat la art. 45 alin. 1 Cod procedură penală, disjungerea cauzei față de inculpata I. (P.) C. M.

U., prin rechizitoriul D. - B. T. M. din 29 noiembrie 2010 inculpata I. (P.) C.

M. a fost trimisă în judecată pentru infracțiunile trafic de persoane, prev. de art.

12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art.75 alin. 1 lit. d C., fiind sesizat Tribunalul Maramureș și înregistrat dosarul nr. (...).

La termenul din (...), instanța, punând în discuție, din oficiu, incidența dispozițiilor art. 33 lit. a C., a dispus reunirea celor două cauze și judecarea împreună a dosarului (...) cu dosarul nr. (...).

Prin rechizitoriile întocmite de D. - B. T. M. s-a reținut că cei doi inculpați, în perioada iulie 2008-februarie 2009, în baza unei rezoluții infracționale unice, au redactat, au semnat și s-au folosit în fața părților vătămate dar și a autorităților judiciare române, înscrisuri sub semnătură privată care nu au corespuns adevărului, urmărind și prin aceste modalități să creeze convingerea părților vătămate de existența unui loc de muncă legal în C. și care nu are legătură cu prostituția. De asemenea, cei doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie 2008-februarie 2009 au recrutat, prin înșelăciune, un număr de 14 persoane de sex feminin, majore, urmărind traficarea acestora în scopul practicării prostituției sau exploatarea prin muncă, promițându-le locuri de muncă decente ca barmani, ospătari sau ajutori în aceste meserii ori menajere în barul „Hot Bar"; aparținând inculpaților în orașul L. din C., folosindu-se de imagini și înscrisuri menite să creeze aparența veridicității propunerilor făcute.

Prin motivele de apel formulate în cauză de inculpata I. C. M. aceasta a invocat încălcarea dispozițiilor privind sesizarea instanței precum și cele privind prezența învinuitului sau inculpatului în situațiile prevăzută. de art. 171 alin. 2 C.. A susținut inculpata că, deși era arestată și urma să fie predată autorităților române nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală. A., dispozițiile art.

261 alin. 2 C. prevăd că procurorul procedează la prezentarea materialului de urmărire penală în situațiile prevăzute de art. 254 alin. 2 C. dacă inculpatul se prezintă, este prins sau adus după înaintarea dosarului la parchet. Ori, inculpata a fost arestată în C. în baza mandatului european de arestare , fapt ce rezultă din comunicările efectuate între partea cipriotă și partea română , autoritățile cipriote comunicând la data de (...) că urmează să fie adusă în R. Cu toate acestea, P.ul a întocmit rechizitoriul la data de (...), acesta a fost confirmat în (...) și înregistrat pe rolul T. M. cu o zi înainte de intrarea ei în țară, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.

Criticile formulate sub acest aspect sunt nefondate. A., potrivit art. 250 C. pentru prezentarea materialului de urmărire penală trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: organul de cercetare penală sau procurorul să aprecieze că au fost efectuate toate actele de urmărire penală necesare rezolvării cauzei, să fie posibil contactul organului de urmărire penală cu învinuitul sau inculpatul iar actele și lucrările aflate la dosarul cauzei să conducă la concluzia că sunt probe suficiente pentru trimiterea inculpatului în judecată.

Dispozițiile legale prevăd în mod expres și cazurile de neprezentare a materialului de urmărire penală . A., potrivit art. 254 C. când prezentarea materialului de urmărire penală nu este posibilă deoarece învinuitul sau inculpatul este dispărut ori se sustrage de la chemarea organului de urmărire penală, în referatul de terminare a urmăririi penale se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării prezentării materialului de urmărire penală.

În cauză, astfel cum rezultă din actele de la dosar, este real că P.ul a întocmit rechizitoriul la data de (...), acesta a fost confirmat în (...) și înregistrat pe rolul T. M.. Î. că inculpata s-a sustras urmăririi penale fiind necesară emiterea unui mandat european de arestare, că organele de urmărire penală au întocmit rechizitoriul și au sesizat instanța de judecată în timp ce față de inculpată se derulau formalitățile de predare către autoritățile române nu poate conduce la concluzia că inculpatei i-a fost încălcat dreptul la apărare. E. relevant faptul că inculpatei nu i s-a putut prezenta materialul de urmărire penală întrucât aceasta s-a sustras urmăririi penale fiind necesară emiterea unui mandat european de arestare astfel că în cauză nu se poate susține că au fost încălcate dispozițiile ce vizează sesizarea instanței precum și cele cu privire la prezența învinuitului sau inculpatului.

În cauză s-a mai susținut că au fost încălcate dispozițiile art.262 pct.l lit.a

C.pr.pen., care prevăd că "în situația în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală în cursul urmăririi penale, procurorul dă rechizitoriu prin care pune în mișcare acțiunea penală".

Criticile formulate sub acest aspect sunt nefondate.

Verificând actele de urmărire penală efectuate în dosarele 157/D/P/2008

și 32/D/P/2009 rezultă că prin rezoluția din 11 decembrie 2008 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzută. de art. 12 alin. 1,2 lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și 290 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. față de inculpații P.( I. ) C. M. și M. V. M. ( filele 65-66 dosar

32/D/P/2009). U., prin ordonanțele din 23 decembrie 2008 și 5 iulie 2010 s-a dispus extinderea cercetărilor cu privire la noi fapte și împrejurări ce au rezultat din cuprinsul urmăririi penale. De asemenea, prin ordonanța din 6 martie 2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata I. C. M. pentru infracțiunea prevăzută. de art. 12 alin. 1,2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. ulterior solicitându-se și arestarea preventivă a acesteia. Inculpatul M. V. M. a fost trimis în judecată printr-un act de sesizare distinct ( rechizitoriul din 15 aprilie 2009), act de sesizare prin care cauza a fost disjunsă față de inculpata I. Î. că în cauză s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale doar pentru infracțiunea de trafic de persoane iar prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată și pentru infracțiunea de fals nu este de natură să conducă la concluzia că au fost încălcate dispozițiile legale privind sesizarea instanței. Practica judiciară a statuat în mod constant că în cazul în care în sarcina inculpatului se rețin mai multe fapte și în cuprinsul ordonanței s-a omis indicarea uneia dintre acestea, dacă inculpatul a fost cercetat și pentru acea faptă , omisiunea menționată nu poate atrage casarea hotărârii pronunțate. Ori, în cauză, din cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate rezultă că în cauză au fost efectuate cercetări și sub aspectul comiterii infracțiunii de fals nu doar sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane, împrejurarea care nu este de natură să conducă la concluzia neregulatei sesizări a instanței.

În ceea ce privește celelalte aspecte invocate de apelantă, respectiv faptul că procurorul a indicat în ordonanțe fiecare parte vătămată iar apoi inculpata a fost trimisă în judecată pentru o infracțiune continuată nici acest aspect nu este de natură să conducă la concluzia că au fost încălcate prevederile art. 263 c.p.p.

În subsidiar, inculpata a solicitat desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond apreciind că, există două cazuri de nulitate absolută respectiv nu a fost respectată publicitatea ședinței de judecată la termenul din (...) și nu a fost prezentă la judecată și, de asemenea sentința a fost pronunțată cu încălcarea în mod flagrant a dreptului la apărare garantat de art. 6 C. și a dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 paragraf 1 CEDO.

Din verificarea actelor existente la dosarul cauzei rezultă că în ședința publică din 4 august 2009 instanța a pus în discuția părților incidența dispozițiilor art. 290 alin. 2 C. apoi a declarat ședință secretă pe tot parcursul procesului la instanța de fond apreciind că prin publicitatea ședinței de judecată s-ar putea aduce atingere moralei, demnității ori vieții intime a părților vătămate. În ședința nepublică din 4 ianuarie 2011, constatând că pe rolul T. M. a fost înregistrat dosarul nr. (...) privind-o pe inculpata I. C. M. instanța a dispus în temeiul art. 32 C. reunirea cauzelor ce formează obiectul dosarului (...) privind pe inculpata I. la dosarul (...). Î. că reunirea cauzei a fost dispusă în ședință nepublică, în condițiile în care nepublicitatea a fost declarată procedural la un termen anterior nu atrage nulitatea absolută a hotărârii. De asemenea, cu privire la lipsa de procedură cu celălalt inculpat la termenul la care s-a discutat conexarea celor două cauze instanța reține că în cauză s-a făcut apelul părților în fiecare dintre cele două dosare aflate pe rol ((...) și (...)), inculpata a fost asistată de apărătorul din oficiu astfel că nu se poate susține că în fiecare dosar a fost lipsă de procedură cu celălalt inculpat.

Neîntemeiată este și susținerea potrivit căreia inculpatei i-a fost încălcat dreptul la apărare întrucât, deși a solicitat achitarea instanța de fond a omis să facă referire la apărările formulate fiind încălcat și dreptul la un proces echitabil consfințit de C., în articolul 6 paragraful 1.

Curtea va reține că prin hotărârea pronunțată instanța de fond a înțeles să facă referire la toate probele administrate în cauză fundamentându-și astfel soluția de condamnare pronunțată pe ansamblul probator administrat în cauză. Mai mult, judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument invocat de părți, fiind suficient ca din întregul hotărârii să rezulte că a răspuns tuturor argumentelor în mod implicit, prin raționamente logice.

În ceea ce privește comiterea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută. de art. 12 alin. 1,2 lit. a din Legea 678/2001 inculpata a solicitat achitarea sa în temeiul art. 10 lit. c C. în ceea ce privește actul material comis față de partea vătămată I. M. E. și achitarea sa în temeiul art. 10 lit. d C. în ceea ce privește actele materiale comise față de părțile vătămate W. A., R. M. L., G. G., L. A. A., G. A. M., C. S. I., S. A. L., O. P. M. A., S. A. G. C., D. M., F. A., A. M. D. , G. E. E. . Cu privire la partea vătămată I. G. E. instanța de fond a înlăturat acest act material întrucât nu a făcut referire în cuprinsul sentinței la acesta.

Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în sarcina celor doi inculpați că le-au recrutat urmărind traficarea în scopul practicării prostituției sau exploatarea prin muncă pe părțile vătămate A. M. D. și G. E. E.

În ceea ce o privește pe pe A. M. D., în cuprinsul actului de sesizare al instanței s-a reținut că aceasta i-a cunoscut pe cei doi inculpați prin intermediul părții vătămate W. A. și a martorei K. V. . Între cei doi inculpați și partea vătămată A. a avut loc o întâlnire, derulată la domiciliul acesteia din urmă, întâlnire la care a asistat și mama părțiii vătămate, martora A. S. U. partea vătămată a semnat un înscris intitulat „contract individual de muncă"; apoi, în ziua de 4 august 2008 , împreună cu partea vătămată W. A. , cele două au plecat în C. însoțite de inculpatul M. V.

P. vătămată a fost audiată doar în fața instanței de apel ( fila 313 ) împrejurare în care nu a confirmat acuzațiile aduse celor doi inculpați prin actul de sesizare al instanței, susținând doar că a lucrat în C. o perioadă de aproximativ un an, perioadă în care a fost plătită pentru munca prestată . Declarația părții vătămate a fost susținută de asemenea și de declarația martorei A. S., mama părții vătămate (fila 381 apel) care a confirmat că fiica sa a lucrat în C. o perioadă de aproximativ 9 luni, perioadă în care a ținut legătura permanent cu aceasta , că aceasta trimitea bani în mod constant acasă și nu s-a plâns niciodată că ar fi fost supusă la presiuni ori amenințări din partea inculpaților.

Situația este similară și în privința părții vătămate G. E. E., în actul de sesizare reținându-se că această parte vătămată a fost transportată în C. la data de 19 august 2008 de către inculpatul M., împreună cu partea vătămată R. M. L. P. vătămată nu a fost audiată nici în cursul urmăririi penale și nici pe parcursul judecății la instanța de fond și în apel întrucât, deși legal citată aceasta nu s-a prezentat pentru a putea fi audiată.

Ca atare, apărările formulate de inculpați sunt fondate sub acest aspect iar instanța va înlătura actele materiale săvârșite față de părțile vătămate

A. M. D. și G. E. E. .

Sub aspect procedural însă, raportat la împrejurarea că inculpații au fost trimiși în judecată pentru o infracțiune continuată, instanța nu va pronunța o soluție de achitare sub aspectul comiterii celor două acte materiale menționate anterior dar, ca efect al înlăturării acestora va reduce în mod corespunzător pedeapsa în momentul individualizării acesteia.

În ceea ce privește actele materiale comise față de părțile vătămate W. A.,

R. M. L., G. G., L. A. A., G. A. M., C. S. I., S. A. L., O. P. M. A., S. A. G. C., D. M.,

F. A. și I. M. E. susținerile formulate în apărare că se impune pronunțarea unei soluții de achitare pronunțată în temeiul art. 10 lit. d C. este neîntemeiată.

A., în ceea ce o privește pe partea vătămată W. A., declarația acesteia este susținută și de depoziția martorei K. V., mama acesteia ( filele 44-58 dosar 157 și

100-101 vol. II instanța de fond) instanța de fond reținând în mod corect că partea vătămată a fost nevoită să practice prostituția neavând nici o altă sursă de venit. S. formulate în apărare potrivit cărora partea vătămată avea posibilitatea să se adreseze poliției cipriote, că avea actul de identitate asupra sa și dispunea și de resurse financiare încercând să se acrediteze ideea că practicarea prostituției a fost opțiunea părții vătămate sunt contrazise de probele administrate în cauză. A., materialul probator administrat în cauză, inclusiv notele de redare a convorbirilor telefonice, a confirmat că inculpații au reușit să-i creeze părții vătămate o dependență financiară menită să o silească să accepte condițiile. Această stare de fapt este confirmată și de declarațiile celorlalte părți vătămate respectiv R. M. L., G. G., L. A. A., G. A. M., C. S. I., S. A. L., O. P. M. A., S. A. G. C., D. M., F. A. precum și de declarațiile martorilor audiați în cauză.

Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă și sub aspectul reținerii vinovăției inculpaților față de părțile vătămate R. M. L., G. G., L. A. A., G. A. M., C. S. I., S. A. L., O. P. M. A., S. A. G. C., D. M., F. A. și I. M. E., starea de fapt fiind reținută atât pe baza depozițiilor părților vătămate cât și pe baza declarațiilor martorilor M. C. ( f 52 vol I, f.128 vol I, f. 158), S. A. ( f.69 vol V, f.160 vol V, f.311 vol III), R. S. T. (vol V f.125,247, 250), G. I. (vol V f. 230, vol III f. 111), Hârb Horea( f. 236 vol V, vol V f. 331, vol III f 331 ), B. M. (f.240 vol v, F 239 ), G. V. L.( f. 244 vol V, f.114 vol III, f. 332 vol V ), R. A. L. (f 254 vol V , f.115 vol III, f.

470 vol V, f. 7 vol III), C. M. (f 257 vol V 47 vol V, f. 5 vol III ), S. M. ( f. 333), M. D.(f. 53, 309, 255 vol III ), B. I. ( f. 56 vol III, 107 vol III, 249 vol III, 265, 266 vol III), M. C. ( f. 57,59,98, 252 vol III), I. C. (f. 60,62,91,258 vol III), L. R. (f. 198 vol III).

În consecință, vinovăția inculpaților sub aspectul reținerii celor două infracțiuni reținute în sarcina lor a fost corect reținută iar pronunțarea unei soluții de achitare a acestora nu se justifică.

Cu privire la actul material reținut față de partea vătămată I. (Răileanu) G. inculpatul M. nu a fost trimis în judecată pentru acest act material iar din cuprinsul hotărârii instanței de fond rezultă că nu a fost reținută vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane față de această parte vătămată. A., prin hotărârea instanței de fond se reține vinovăția celor doi inculpați pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane față de 14 părți vătămate, fără a se face referire la partea vătămată I. (Răileanu) G. Apărările formulate de inculpata în sensul că, în lipsa unei căi de atac promovate de parchet acest act material nu mai poate fi reținut sunt fondate astfel că, instanța va înlătura și actul material reținut față de partea vătămată I.

(Răileanu) G.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social deosebit de sporit al fiecăreia dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, amploarea activității infracționale desfășurate de aceștia, modalitățile concrete de săvârșire, prin inducerea în eroare a părților vătămate și exploatarea într-un mod josnic a acestora, fiind obligate la practicarea prostituției precum și numărul mare de victime. Curtea va reține că anterior inculpații au avut o atitudine corespunzătoare, din fișa de cazier judiciar a acestora rezultând că nu au antecedente penale iar pe parcursul derulării procesului în fața instanței de apel inculpații au avut o conduită conformă prezentându-se la toate termenele de judecată. Mai mult, instanța de apel a procedat și la înlăturarea unor acte materiale ce compun conținutul infracțiunii continuate( acte materiale săvârșite față de părțile vătămate A. M. D., G. E. E. și I. (Răileanu) G. ).

Ca atare, în cauză se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților cu consecința reducerii pedepselor aplicate după cum urmează: de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal, art. 75 alin. 1 lit. d C. penal și 74 lit. a C.p., 76

C.p. și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal art.75 alin. 1 lit. d C.penal și 74lit.a C.p., 76

C.p. în ceea ce îl privește pe inculpatul M. și de la de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și 2 1it. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal, art. 75 alin. 1 lit. d C. penal, 74 lit.a C.p., 76 C.p. și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. penal cu aplicarea art. 41 alin. 2

C.penal, art.75 alin. 1 lit. d C.penal, 74 lit.a C.p., 76 C.p în ceea ce o privește pe inculpata I.

Apelul declarat de inculpata I. este fondat și sub aspectul deducerii perioadei arestului preventiv.

A., prin încheierea penală nr.162 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei I. C. M. pe timp de 30 zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare ce s-a emis în baza acestei încheieri, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.

2 Cod penal.

La data de (...) Inspectoratul General al Poliției Române, C. de C. P. I. - B. național Interpol a transmis prin fax instanței o adresă prin care se aduce la cunoștință faptul că inculpata I. C. M. va fi extrădată din C. și că urmează să ajungă în România pe data de (...).

Având în vedere că inculpata I. C. M. a fost prezentată în instanță la data de (...), prin încheierea penală din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...), tribunalul a dispus punerea în executare a mandatului de arestare nr. 1. din (...), emis în lipsă, în dosarul nr. (...) pe numele inculpatei, măsura arestării preventive a inculpatei fiind pusă în executare pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de (...) până la data de (...) inclusiv.

În cauză s-a solicitat atât M.ui Justiției - Direcția Drept Internațional și C.

Judiciară cât și C.ui de C. P. I. - B. N. Interpol să comunice data la care inculpata I. a fost reținută în C. în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă întrucât prin hotărârea pronunțată de instanța de fond s-a dedus perioada doar începând cu data de (...). Nici una dintre instituțiile cărora li s-au solicitat aceste relații nu au fost în măsură să comunice informațiile respective, din acte rezultând doar că Interpol Nicosia C. a comunicat că la data de (...) a fost aprobată extrădarea către autoritățile române. Curtea va aprecia ca fiind veridice afirmațiile inculpatei conform cărora a fost reținută de autoritățile cipriote în data de 12 noiembrie 2012 raportat la faptul că a fost aprobată extrădarea în data de (...) și este evident că, derularea procedurii de punere în executare a mandatului de arestare, presupunea reținerea inculpatei cel puțin cu câteva zile înainte de a fi prezentată autorităților cipriote în vederea executării mandatului.

În consecință, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. durata perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) până la (...) .

P. toate considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a C. instanța urmează să admită apelurile declarate de inculpați în limitele expuse mai sus.

În ceea ce privește apelurile declarate de părțile civile W. A. și G. A. M. împotriva aceleiași sentințe penale, se reține că instanța de fond a dispus obligarea în solidar a celor doi inculpați la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile în sumă de câte 7.000 euro sau echivalentul în euro la data plății efective.

Cele două părți vătămate s-au constituit părți civile în cauză în cursul cercetării judecătorești la instanța de fond ( vol. 1 filele 157, 160) solicitând obligarea celor doi inculpați la plata despăgubirilor civile reprezentând daune materiale și morale. Raportat la probele existente la dosarul cauzei, soluția instanței de fond de obligare a celor doi inculpați la plata despăgubirilor civile reprezentând daune morale acordate părților civile este legală și temeinică.

În ceea ce privește apelul declarat de partea civilă O. P. M. A. aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.000 Euro, constituire ce a fost menținută de partea civilă și cu ocazia audierii sale în cursul cercetării judecătorești la instanța de fond (vol. 4 filele 351-352). Ca atare, instanța apreciază ca fiind justificate pretențiile civile formulate în cauză de această parte civilă iar apelul declarat fondat sens în care urmează să îl admită.

P. ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E

Admite apelurile declarate de inculpații M. V. M. și I. C. M. și partea civilă O. P. M. A. împotriva sentinței penale nr. 443/(...) a T. M., pe care o desființează sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați, a deducerii arestului preventiv din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. și a cuantumului despăgubirilor civile acordate părții civile O. P. M. A. și judecând cauza în aceste limite:

Reduce pedepsele aplicate inculpatului M. V. M., CNP 1., fiul lui V. și Ana, născut la (...), de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal, art. 75 alin. 1 lit. d C. penal și 74 lit. a C.p., 76 C.p. și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.

290 C. penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal art.75 alin. 1 lit. d C.penal și

74lit.a C.p., 76 C.p.

În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C. penal contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, ce urmează a fi executată de inculpat cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen.

În temeiul art.65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a doua, lit. b C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

Reduce pedepsele aplicate inculpatei I. C. M. - CNP 2., fiica lui L. N. și L.

M., născută la 16 octombrie 1971 de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și 2

1it. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal, art. 75 alin. 1 lit. d C. penal, 74 lit.a C.p., 76 C.p. și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art.75 alin.

1 lit. d C.penal, 74 lit.a C.p., 76 C.p

În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C. pen. contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, ce urmează a fi executată de inculpată cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a, teza a doua, lit. b C. penal.

În temeiul art.65 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a, lit. b C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 88 C. deduce din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) până la (...) .

În temeiul art. 14 C.pr.pen., art. 998 C.civ., obligă inculpații în solidar să plătească despăgubiri civile cu titlu de daune morale, în cuantum de 5000 de euro sau echivalentul în lei la data plății către parte civilă O. P. M. A.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile W. A. și G. A. M. împotriva aceleiași sentințe penale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Stabilește onorariu avocațial în favoarea Baroului C. în sumă de 750 lei ce se va avansa din FMJ.

Obligă părțile civile W. și G. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel în sumă de câte 500 lei din care, câte 150 reprezintă onorariu avocațial, sumă ce se va avansa din FMJ.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații și părțile civile prezente și comunicare cu restul părților.

Pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2012.

PREȘEDINTE		JUDECĂTOR	G.
M. B.	V. G.	D. S.

Red.MB/dact.MS

9 ex./

Jud.fond: C.V.A.

← Decizia penală nr. 257/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 871/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 177/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 177/2012, Curtea de Apel Cluj