Decizia penală nr. 18/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.18/R/2012
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: I. C. M. GREFIER : M. V.-G.
M. public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de N. I., aflat în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale fără nr. din (...) a T.ui C., având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul N. I., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Bădău C. E. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că-și menține recursul declarat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Totodată, arată că cererea de recurs a fost predată personalului angajat de la arest pentru a fi înregistrată la T.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive luate față de inculpat, apreciind că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu mai subzistă și nu au apărut nici probe noi care să justifice menținerea acestei măsuri.
De asemenea, apreciază că pericolul concret pentru ordinea publică s- a diminuat odată cu trecerea timpului astfel că lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă un pericol real pentru societate.
În subsidiar, solicită luarea față de inculpată a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara cu instituirea restricții și obligații pe care inculpatul se obligă să le respecte. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat pentru considerentele arătate în încheierea prin care instanța a menținut măsura arestării preventive și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale din data de (...) a T.ui C., apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent.
Apreciază că evoluția dosarului și trecerea timpului nu pot constitui elemente care să stea la baza pronunțării unei alte soluții decât cea stabilită de prima instanță.
Inculpatul N. I., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A :
Prin încheierea penală fără nr. din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în temeiul art.3001 C., s-a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpatul N. I., fiul lui C. și M., născut la data de 01 decembrie 1983 în Câmpia Turzii, jud.C., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, dom. în comuna C., sat C., nr.455, jud. C., CNP: 1., în prezent deținut în Arestul IPJ C., este legală și temeinică.
În baza art. 300 ind. 1 alin. 3 C., s-a menținut starea de arest a inculpatului N. I. (cu datele personale anterior menționate), începând cu data de (...).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin R. P. de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul N. I., fiul lui C. și M., născut la data de 01 decembrie 1983 în Câmpia Turzii, jud.C., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, dom. în comuna C., sat C., nr.455, jud. C., CNP : 1., în prezent deținut în Arestul IPJ C., pentru săvârșirea infracțiunilor de viol, prev. de art. 197 alin. 1 C., omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 174 C., art. 175 alin. 1 lit. a și h, art. 176 alin. 1 lit. d C. și tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 C., toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 40 C.
Sub aspectul stării de fapt, în sarcina inculpatului N. I. s-a reținut în esență, că la data de (...), inculpatul a constrâns victima K. Mimi-B.- fosta sa concubină, prin lovire și amenințare, să întrețină relații sexuale, după care, urmare a refuzului victimei de a relua conviețuirea și pentru a ascunde infracțiunea de viol comisă asupra acesteia precum și pentru a-i putea sustrage suma de 25 lei pe care știa că o are asupra sa, inculpatul i-a aplicat cu cuțitul lovituri înțepate-tăiate în zona gâtului, provocându-i leziuni care i-au cauzat decesul.
Tribunalul Cluj a fost sesizat cu soluționarea cauzei la data de 20 decembrie 2011, fiind înregistrată sub nr. (...), în sistem aleatoriu cauza fiind repartizată pentru termenul din 17 ianuarie 2012.
Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, la primirea dosarului, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul N. I., în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpat.
Fără a face la acest moment procesual, o analiză în detaliu a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, instanța s-a limitat a constata că în cauză subzistă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele care i se impută, în acest sens fiind declarațiile de recunoaștere nuanțată emanând de la inculpat, declarațiile martorilor K. L.-N., K. M., A. D., P. P., mențiunile din cuprinsul procesului- verbal de cercetare la fața locului, precum și mențiunile din cuprinsul raportului de constatare medico-legală nr. 8411/II/592/(...) întocmit de IML C.
În același timp, a apreciat tribunalul, subzistă în continuare și temeiul prevăzut de art. 148 lit. f C..
Astfel, inculpatul este acuzat că a comis un număr de 3 infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat fiind îndeplinită.
Referitor la probele din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate- fiind vorba despre fapte deosebit de violente, de natură a crea un răsunet puternic în comunitate și o stare accentuată de nesiguranță, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care fapta a fost comisă (inculpatul săvârșind faptele asupra fostei sale concubine și în prezența fiicei lor minore în vârstă de 2 ani, aplicându-i lovituri de tăiere-înțepare în zona gâtului, săvârșind infracțiunea de omor cu intenție directă, dând astfel dovadă de o neobișnuită lipsă de compasiune și afecțiune față de un membru apropiat al familiei dovedind prin acțiunea sa o gravă lipsă de respect față de valorile supreme ocrotite de legea penală și demonstrând un mare potențial criminogen), precum și din faptul că lăsarea în libertate a unei persoane care a comis o astfel de infracțiune, ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat. Pe de altă parte, la aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică, trebuie avut în vedere nu doar împrejurările în care s-a comis fapta, ci și conduita anterioară a inculpatului, acesta suferind condamnări la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului.
Toate aceste temeiuri, coroborate și cu cele indicate la art. 136 C.- privind scopul măsurilor preventive, impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art. 3001 alin.3 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpatul N. I., este legală și temeinică și a menținut-o.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul N. I. a declarat recurs, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședdința publică din data de 9 ianuarie 2012, prin apărător din oficiu inculpatul a solicitat admiterea recursului, cu consecința revocării măsurii arestării preventive luate față de inculpat, apreciind că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu mai subzistă și nu au apărut nici probe noi care să justifice menținerea acestei măsuri.
De asemenea, apreciază că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat odată cu trecerea timpului, astfel că lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă un pericol real pentru societate.
În subsidiar s-a solicitat luarea față de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara cu instituirea de restricții și obligații, pe care inculpatul se obligă să le respecte.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că inculpatul recurent N. I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor de viol prev.de art.197 alin.1 Cod penal, omor calificat și deosebitz de grav, prev.de art.174 alin.1, art.175 lit.a și h și art.176 lit.d Cod penal și tâlhărie, prev.de art.211 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că la data de (...), ar fi determinat-o pe fosta sa concubină să meargă cu el într-o grădină părăsită, pentru a o convinge să reia relațiile de concubinaj și unde prin constrângere și amenințare ar fi silit- o să întrețină relații sexuale, i-ar fi aplicat cu cuțitul luat special asupra sa pentru a o amenința și ucide dacă nu era de acord cu reluarea relației, lovituri înțepate-tăiate în zona gâtului, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia și și-ar fi însușit în aceleași împrejurări suma de 25 de lei de la victimă.
Măsura arestării preventive s-a luat față de inculpatul recurent N. I. prin încheierea penală nr.121/(...) a T.ui C., în temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală, reținându-se că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele de comiterea cărora era suspectat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezenta pericol concret pentru ordinea publică, raportat la gravitatea și la modalitatea în care se presupune că au fost comise faptele și la împrejurarea că inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală.
Primul termen pentru judecata pe fond a cauzei a fost fixat la data de
(...).
În mod corect la primirea dosarului instanța de fond verificând măsura arestului preventiv al inculpatului din cauză a constatat că aceasta este temeinică și legală, dispunând menținerea stării de arest.
Aceasta deoarece probele administrate în cursul urmăriri penale, pe baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului recurent (enumerate la filele 13-14 din rechizitoriul ce a fost comunicat inculpatului ) fac rezonabilă presupunerea că acesta este autorul faptelor de viol, omor calificat și deosebit degrav și tâlhărie pentru care s-au efectuat cercetări.
Instanța de fond a reținut în mod corect că temeiul ce a determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă, prima cerință a textului de lege fiind îndeplinită, prin aceea că pentru faptele pentru care inculpatul N. I. este trimis în judecată pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului reiese din gravitatea deosebită a faptelor de comiterea cărora este acuzat, din modul și mijloacele în care se presupune că ar fi fost săvârșite acestea și din împrejurările concrete în care se pare că au fost comise - după o prealabilă plănuire a activității infrcaționale, inculpatul premeditând comiterea infracțiunii de omor în cazul în care concubina nu ar fi fost de acord cu reliuarea relației -, din rezonanța negativă a faptei în comunitatea în care a avut loc, reliefată de declarațiile martorilor.
Persistența motivelor plauzibile de a bănui persoana arestată de comiterea unei infracțiuni este o condiție sine qua non de regularitate a menținerii acesteia în detenție, din perspectiva CEDO (cauza Contrada contra Italiei din 24 august 1998). În măsura în care legislația internă prevede necesitatea existenței unor motive suplimentare care să legitimeze privarea de libertate, este necesar ca și acestea să fie întrunite.
Totuși, după un anumit timp existența acestor motive plauzibile nu mai este suficientă pentru a justifica detenția preventivă, fiind necesar a se examina dacă autoritățile au depus diligențe suficiente în derularea procedurii.
Sub acest din urmă aspect se observă că de la data luării măsurii arestării preventive, (...), și până în prezent au fost efectuate cercetări, s-a finalizat urmărirea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, diligențele autorităților fiind corespunzătoare.
Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată.
În prezenta cauză scopul măsurii arestări preventive a fost atins, însă doar din punct de vedere formal, nefiind audiat încă inculpatul de către instanța de judecată, primul termen fiind fixat la data de (...), iar temeiurile ce au determinat arestarea inculpatului recurent în circumstanțele prezentei cauze nu s-au schimbat.
Inculpatul recurent posedă antecedente penale, nu are ocupație, a recunoscut în cursul urmăririi penale comiterea faptei și este cunoscut în comunitate cu un comportament violent, cu obișnuința de a consuma băuturi alcoolice și de a juca la jocurile de noroc, după cum reiese din declarațiile martorilor.
Raportat la caracterul imprevizibil al comportamentului uman curtea constată că nu există garanții că aflat în libertate inculpatul nu ar continua să consume alcool și să aibă un comportament violent, fiind prezent riscul ca inculpatul să comită noi infracțiuni, cu atât mai mult cu cât până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare nu riscă decât aplicarea unei singure pedepse, cea mai grea, pentru toate faptele comise.
De asemenea nu se poate omite nici gravitatea faptelor de comiterea cărora este suspectat inculpatul, fapte de natură a afecta echilibrul din comunitatea în care se pare că au avut loc.
În raport de datele de mai sus, curtea constată că există riscul ca lăsat în libertate inculpatul să comită noi infracțiuni, ordinea publică fiind în mod concret amenințată.
În consecință nu este posibilă luarea față de inculpat a unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, raportat la predispoziția acestuia de a consuma alcool și de a avea un comportament violent.
Constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. I., fiul lui C. și al lui M., născut la (...), aflat în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale fără număr din (...) a T.ui C.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. I., fiul lui C. și al lui M., născut la (...), aflat în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale fără număr din (...) a T.ui C.
Stabilește în favoarea Baroului C., suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. M. ANA C. I. C. M.
GREFIER, M. V.-G.
Red.L.M./(...) Dact. H.C./3 ex. Jud.fond: L. F..
| ← Decizia penală nr. 1214/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 822/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
