Decizia penală nr. 1813/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)

DECIZIA P.Ă NR.1813/R/2012

Ședința publică din 18 decembrie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE :V. V. A., judecător

JUDECĂTORI :L. H.

G. :L. C.

:I. M.

P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - S. DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare și inculpații L. C. și V. F., împotriva sentinței penale nr.1578/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al J. B. M., inculpații fiind trimiși în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, pentru săvârșirea infracțiunii de:

L. C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere prevăzute de art.

208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., art. 217 alin. 1 C., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C., art.

37 lit. b C. și art. 75 lit. c C.;

V. F. - pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat și distrugere prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,e C. și art. 217 alin. 1

C., cu aplicarea art. 33 lit. a C.,

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. C. personal, asistat de apărător ales, av.Buzan Cioltea A., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul V. F., personal asistat de apărător ales, av.Rațiu S., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. C., av.V. I., care solicită acordarea onorariului avocațial pațial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Reprezentantul P., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii într-un cuantum sporit, fără rețienrea de circumstanțe atenuante. A., inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor dar au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin indicarea altor persoane ca fiind autorii faptelor. Apreciază că în mod nejustificat prima instanță a reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante cu toate că inculpatul L. C. a comis faptele în stare de recidivă posteexecutorie, iar inculpatul V. în cursul liberării condiționate și în stare de recidivă postcondamnatorie.

Apărătorul inculpatului L. C., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate

și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. A., arată că inculpatul a negat de la început implicarea în săvârșirea furtului, iar declarațiile acestuia au fost constante. Este de reținut faptul că niciodată în cursul urmăririi penale, martorilor ce au fost puși să efectueze recunoașterea după fotografie, nu le-a fost prezentată și o fotografie a fratelui său. Martorul cheie al acuzării este numita P. E. care a văzut tot incidentul de la geamul apartamentului său. Instanța a reținut că singura poziție constantă pe parcursul derulării procesului a fost această martoră care însă, la termenul din (...) confirmă susținerile inculpatului în sensul că cel care a aruncat cu piatra nu era dintre cei doi care au furat. Cu toate că o consideră sinceră, instanța a înlăturat această susținere considerând că a trecut prea mult timp de la producerea incidentului pentru ca martora să aibă reprezentarea clară a persoanelor prezenta la data respectivă. D. audierea a numeroși martori, nu s-a putut stabili prezența inculpatului în zona respectivă. C. că o fotografie ce i-a fost făcută la patru zile după comiterea faptei nu este de natură a proba vinovăția inculpatului. M. N. A. susține că cel care a sustras telefonul a fost fratele inculpatului. Cu toate că fratele inculpatului a recunoscut săvârșirea infracțiunii, a condus în teren organele de urmărire penală la locul unde era situat autoturismul părții vătămate și a descris în amănunt starea de fapt, toate susținerile lui au fost considerate nesincere. Cu privire la recursul parchetului, solicită respingerea lui, criticile aduse neavând nici un fundament.

Apărătorul inculpatului V. F., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe iar în subsidiar, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. A., consideră că în cauză este incident motivul de recurs prev.de art.3. pct.9

C.pr.pen., întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul sau acesta nu se înțelege. Potrivit art.356

C.pr.pen., motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, să nu se rezume la o înșiruire de fapte și argumente, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă la toate cererile și apărările formulate. Nemotivarea hotărârii echivalează cu o necercetare a fondului, fiind încălcat dreptul la o judecată echitabilă. C. că sentința atacată nu răspunde cerințelor arătate, respectiv se referă la starea de fapt reținută în rechizitoriu, la probele ce fac referire la prezența la locul faptei. La locul faptei, inculpatul este indicat în faza de urmărire penală doar de declarațiile martorei P. E. și prin proba recunoașterii din grup și fotografii. Ulterior, prin declarația dată în fața instanței, această martoră se contrazice, declarând că cei doi băieți ce stăteau pe bara de gaznu erau aceeași ce s-au apropiat de mașină și au furat telefonul. Cu referire la nemotivarea soluției, critică hotărârea de fond sub aspectul că nu se motivează înlăturarea ansamblului probelor ce dovedesc faptul că inculpatul V. nu se afla în data de (...) la locul comiterii furtului. Cu referire la faptul că dispozitivul hotărârii nu se înțelege, solicită a se observa că în considerentele sentinței se reține că instanța va condamna pe inculpat la pedeapsa de

8 luni închisoare iar în dispozitiv hotărăște că l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 6, fără a specifica unitatea de timp. De asemenea, instanța de fond nu s-a propunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți în sensul că a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., dar și în temeiul principiului „ in dubio pro reo"; iar instanța nu a analizat în nici un fel cererile formulate. Mai mult, instanța l-a condamnat pe nedrept pe inculpat raportându-se doar la declarația inițială a martorei P. E. deoarece martorii audiați în cauză și toate probele au condus la o altă stare de fapt. A., partea vătămată R. a declarat că o tânără i-a pus o întrebare, un individ de etnie romă a fugit de lângă mașină și nu a văzut cine asigura paza. M. P. E. declară că la locul faptei erau trei tineri, o țigăngușă și doi țigani, unul ce a ieșit recent din pușcărie, el a furat iar celălalt a stat pe trotuar. Tot această martoră în fața instanței afirmă că nu acei tineri ce au aruncat cu pietre după partea vătămată sunt cei care au furat. Martorul C. E. a declarat că a fost în ziua furtului foarte aproape de acel loc și nu l-a văzut pe inculpatul V. în zonă. M. V. M. declară că ea a comis furtul precizând că inculpatul V. nu se afla în zonă. M. V. L. declară că nepoata sa a venit acasă și i-a spus despre un telefon luat de numita V. M. M. N. declară că la furtul la care ea a fost martor ocular nu a fost nici unul intre cei doi inculpați. C. că, raportat la probațiunea administrată în cauză, nu este dovedită vinovăția inculpatului astfel că instanța era obligată să aplice principiul „ in dubio pro reo";. Cu priivire la recursul parchetului, solicită respingerea lui ca nefondat.

Reprezentantul P., solicită respingerea recursurilor inculpaților apreciind că prima instanță în mod just a stabilit vinovăția acestora pe baza probelor administrate în cauză.

Inculpatul L. C., având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat.

Inculpatul V. F., având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 1578 din 28 iunie 2012 a J. B. M., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod de procedură penală, rap. la art. 10 alin. 1 lit. h Cod de procedură penală, a încetat procesul penal pornit față de inculpații L. C. și V. F., de partea vătămată C. O. L., fiul lui G. și A., născut la data de (...) în B. M., jud. Maramureș, domiciliat în B. M., B-dul D., nr. 4A, ap. 18, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. în cazul inculpatului L. C. și art. 217 alin. 1 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. în cazul inculpatului V. F. ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. și art. 75 lit. c C., art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C., a fost condamnat inculpatul L. C., porecla

„Totoi";, nume anterior Rostaș, V. Lăcătuș, fiul lui C. și I., născut la data de (...) în Jibou, jud. Sălaj, cetățenie română, studii 1 clasă, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în B. M., str. M., nr. 5/20, jud. Maramureș, fără forme legale în B. M., str. Electrolizei, nr. 6/30, jud. Maramureș/B. M., str. Păltinișului, nr. 73/35, jud. Maramureș, recidivist, CNP: 1., la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C..

În baza art. 88 C., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv de la (...) până la (...).

În baza art. 26 C., rap la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. și art. 75 lit. c C., art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C., a fost condamnat inculpatul V. F., porecla „Pleșu";, fiul lui I. și Ș. J., născut la data de (...) în Târgu Lăpuș, jud. Maramureș, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, divorțat, domiciliat în B. M., str. L., nr. 13A/3, jud. Maramureș, fără forme legale în B. M., str. M., nr.

5/30, jud. Maramureș/B. M., str. Păltinișului, nr. 84/1, jud. Maramureș, recidivist, CNP: 1., la pedeapsa închisorii de 6 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu aplicarea art.

71, 64 lit. a teza a II-a C..

În baza art. 61 C., s-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul de 465 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin S. penală nr.

30/(...) a J. B. M.

În baza art. 88 C., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de

24 de ore din (...).

În baza art. 264 alin. 1 C. cu aplicarea art. 99 și următoarele C., a fost condamnat inculpatul V. L., fiica lui natural și A., născută la data de (...) în S. M., jud. Maramureș, cetățenie română, studii gimnaziale, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorită, domiciliată în S. M., str. T. M., nr. 18, jud. Maramureș, fără forme legale în B. M., str. G., nr. 114/14, citată prin afișare la ușa C. Local B. M., fără antecedente penale, CNP: 2., la pedeapsa închisorii de 5 luni pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C..

În baza art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare, iar în baza art. 110 C. P. stabilește un termen de încercare de 1 an și 5 luni ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 71 al. 5 C.Pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C.Pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83

C. P. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-a constatat că partea vătămată R. L. S., domiciliat în U., str. P. D., nr. 99, jud. Maramureș a renunțat la constituirea de parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.

În baza art. 191 alin. 1 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul L. C. la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul V. F. la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală a fost obligată inculpata L. L. la plata sumei de 600 de lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 300 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu către av. R. C., care a fost avansat din fondurile M.ui Justiției.

În baza art. 192 pct. 2 lit. c cod de procedură penală, a fost obligată partea vătămată C. O. L. la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul J. B. M. sub nr. de dosar (...), P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților L. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., art. 217 alin. 1 C., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C., art. 37 lit. b C. și art. 75 lit. c C.; V. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat și distrugere prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art.

209 alin. 1 lit. a,e C. și art. 217 alin. 1 C., cu aplicarea art. 33 lit. a C., V. L. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. 1 C. cu aplicarea art. 99 și următoarele C..

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în data de (...), în timp ce inculpatul V. F. a asigurat paza locului faptei, inculpatul L. C. a luat un telefon mobil din autoturismul părții vătămate R. L., parcat pe str. G. din B. M. În data de (...), partea vătămată s-a deplasat cu autoturismul condus de partea vătămată C. O. pe str. M. din B. M. pentru a-i identifica pe autorii furtului. Observând că sunt fotografiați, cei doi inculpați au aruncat cu pietre în autoturism spărgând geamul portierei dreapta spate, după care au fugit.

În data de (...)m inculpata V. L., concubina numitului V. (C.) E. s-a prezentat la sediul P. și a dat o declarație în sensul că ea este autoarea infracțiunii de furt din data de (...), predând pe bază de dovadă telefonul mobil marca Nokia 6280 constatându-se ulterior că acesta este diferit de cel sustras de la partea vătămată R. L.

Fiind audiați, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptei de furt calificat reținută în sarcina lor. Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei. Inculpata V. L. nu a fost audiată în cursul cercetării judecătorești, din procesul-verbal de executare a mandatului de aducere rezultând că aceasta este plecată de la domiciliu de peste 4 ani și nu se mai știe nimic de aceasta (fila 83 din dosarul instanței).

Potrivit adresei nr. 30669/(...) emisă de S. P. C. Local de E. a P., inculpata figura cu domiciliul indicat și în cursul urmăririi penale (fila 63 din dosarul instanței).

Potrivit adresei nr. 59149/DSDRP/(...) inculpata nu figura încarcerată în unitățile

ANP (fila 58 din dosarul instanței).

Având în vedere aceste înscrisuri precum și împrejurarea că inculpata nu a indicat o altă adresă la care să fie citată, instanța a procedat la citarea acesteia prin afișare la ușa C. Local B. M. potrivit dispozițiilor art. 177 alin. 4 Cod de procedură penală.

La termenul din data de (...), partea vătămată C. O. și-a retras plângerea formulată împotriva inculpaților pentru infracțiunea de distrugere, aspect consemnat într-o declarație care a fost atașată la dosarul cauzei (file 228 din dosarul instanței).

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

În data de (...), în jurul orei 9,30, partea vătămată R. L. S. s-a deplasat cu autoturismul său marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) pe str. G. din B. M., oprind în dreptul imobilului nr. 101 pe partea opusă.

Observând pe bordul mașinii telefonul mobil aparținând părții vătămate, inculpatul L. C., inculpatul V. F. și inculpata V. M. s-au decis să îl sustragă.

În acest scop, inculpata V. M. a deschis portiera stângă spate a autoturismului și a abordat-o pe partea vătămată, pentru a-i distrage atenția.

În acest timp, inculpatul L. C. și-a introdus mâna prin geamul întredeschis al portierei dreapta și a sustras telefonul părții vătămate marca Nokia 6288.

Având asupra sa bunul sustras, inculpatul a fugit printre blocuri, fiind urmărit de inculpata V. M. și inculpatul V. F., care a asigurat paza locului în acest timp.

Partea vătămată i-a urmărit pe cei trei, nereușind să îi prindă.

Fapta inculpatului comisă împreună cu cei trei inculpați a fost percepută de martora oculară P. E..

Pentru prejudiciu cauzat, aceasta se constituie parte civilă în cauză cu suma de

1000 lei.

În data de (...), în jurul orei 13,30, partea vătămată R. L. s-a deplasat cu autoturismul condus de numitul C. O. L. pe str. M. din B. M. cu intenția de a-i depista pe autorii furtului din data de (...).

Observându-i pe inculpatul L. C. și inculpatul V. F. în zona în care locuiau, partea vătămată R. i-a fotografiat pe cei doi cu aparat foto, pe care îl avea asupra sa.

Remarcând că sunt fotografiați, aceștia din urmă au urmărit autoturismul părții vătămate C., lovindu-l cu pietre.

Au spart geamul portierei dreaptă spate și au fugit de la locul faptei.

Prejudiciul cauzat părții vătămate C. L. este de 100 lei, sumă cu care aceasta se constituie parte civilă în cauză.

La data de (...), inculpata V. L., concubina numitului V. (C.) E., fratele inculpatului, s-a prezentat la sediul P. și a dat o declarație în sensul că ea este autoarea infracțiunii de furt din data de (...), predând pe bază de dovadă telefonul mobil marca Nokia 6280. Ulterior s-a constatat că acesta este diferit de cel sustras de la partea vătămată R. L. și a fost restituit pe bază de dovadă inculpatei.

Instanța a constatat că inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptei de furt calificat. În cursul urmăririi penale, martorul C. E. a recunoscut săvârșirea infracțiunii de furt calificat, însă în fața instanței de judecată a revenit asupra declarațiilor anterioare arătând că sora sa, numita V. M., ar fi autoare, împreună cu alte fete (fila 169 din dosarul instanței).

Instanța a procedat la audierea martorei V. M. care a declarat că ea a fost aceea care a luat un telefon mobil de pe bordul autoturismului părții vătămate profitând că acesta, claxonat fiind de un alt autoturism, nu a fost atent (fila 217 din dosarul instanței). A mai arătat martora că în tot cursul procesului a dat aceeași declarație însă nu a fost luată în considerare, împrejurare care nu corespunde însă adevărului, întrucât, în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, martora a susținut pentru început că nu a luat nimic din autoturismul părții vătămate, arătând ulterior că în timp ce se afla cu inculpata V. L. la intersecția străzilor M. cu G. a observat pe bordul unui autoturism marca BMW de culoare închisă un telefon mobil, ambele luând hotărârea să și-l însușească. În executarea rezoluției infracționale, martora a distras atenția părții vătămate, inculpata V. L. a deschis portiera din dreapta față a autoturismului și a luat telefonul (filele 62-64 din dosarul de urmărire penală). s-a constată așadar că inconsecvențele cuprinse în declarațiile date de această martoră în diferite etape ale procesului penal sunt majore, instanța urmând să nu țină seama de acestea la soluționarea cauzei.

Inculpata V. L. a declarat în data de (...) că în timp ce se afla pe str. G. împreună cu martora V. M., fără ca aceasta din urmă să știe ceva, a luat un telefon mobil de pe bordul părții vătămate a cărei atenție era distrasă de o discuție cu martora (fila 67 din dosarul de urmărire penală).

În data de (...), inculpata a dat o nouă declarație în care a arătat că nu este autoarea furtului, fiind obligată să declare astfel de către membrii familiilor inculpaților V. F. și L. C. care i-au dat și un telefon mobil pe care să-l predea organelor de poliție (fila 66 din dosarul de urmărire penală).

Din declarația martorei N. A. V., instanța a reținut că de autoturismul părții vătămate s-a apropiat o fată care a stat de vorbă cu șoferul, timp în care doi băieți s-au apropiat de autoturism, unul dintre aceștia deschizând portiera din dreapta față și luând un telefon mobil, în timp ce celălalt băiat a stat în apropiere fără să facă nimic. A mai arătat martora că deși pe inculpatul V. F. nu-l cunoaște, niciunul dintre inculpați nu a fost implicat în incident (fila 251 din dosarul instanței).

Declarația acestei martore se coroborează cu declarația martorei P. E. desfășurarea incidentului. M. P. E. i-a recunoscut însă pe cei doi inculpați ca fiind autorii infracțiunii de furt calificat. recunoașterea a avut loc atât după fotografii cât și din grup, în prezența mai multor martori asistenți (fila 252 din dosarul instanței, filele 43-46 din dosarul de urmărire penală). De altfel, instanța reține că aceasta este singura martoră care a fost constantă în declarații, singura neconcordanță fiind că în fața instanței de judecată a arătat că persoanele care au aruncat cu pietre în autoturismul părții vătămate C. O. nu sunt autorii furtului, aceasta putând fi explicată prin trecerea unui interval de timp de 5 ani de la primele declarații. M. a declarat însă și în fața instanței că i-a recunoscut pe autori fără a fi influențată în vreun fel, declarația sa coroborându-se cu acelea date în cursul urmăririi penale.

În drept, fapta inculpatului L. C., care, în data de (...), împreună cu alte persoane a luat un telefon mobil din autoturismul părții vătămate R. L., parcat pe str. G. din B. M., în scopul însușirii pe nedrept, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. 1, e C..

Din cuprinsul fișei de cazier judiciar, instanța a reținut că inculpatul a fost condamnat prin S. penală nr. 118/2000 a J. B. M. la pedeapsa închisorii de 3 ani și 2 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fiind arestat la data de (...) și liberat condiționat la data de (...) cu un rest neexecutat de 421 de zile. D. expirarea restului de pedeapsă și anterior împlinirii termenului de reabilitare, inculpatul a săvârșit fapta care face obiectul prezentei cauze, fiind incidente dispozițiile art. 37 lit. b C. care reglementează recidiva postexecutorie.

În drept, fapta inculpatului V. F., care, în data de (...),a asigurat paza locul faptei în timp ce inculpatul L. C. a luat un telefon mobil din autoturismul părții vătămate R. L., parcat pe str. G. din B. M., în scopul însușirii pe nedrept, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C., rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. 1, e C..

Din cuprinsul fișei de cazier judiciar, instanța reține că inculpatul a fost condamnat prin S. penală nr. 30/(...) a J. B. M. la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fiind arestat la data de (...) și liberat condiționat la data de (...) cu un rest neexecutat de 465 de zile. Î. de expirarea restului de pedeapsă, inculpatul a săvârșit fapta care face obiectul prezentei cauze, fiind incidente dispozițiile art. 37 lit. a C. care reglementează recidiva postcondamnatorie.

La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (de la 3 la 15 ani), împrejurările săvârșirii faptei (de mai multe persoane, în loc public), persoana inculpatului care este recidivist fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, fapta care face obiectul prezentei cauze fiind comisă la scurt timp după liberarea condiționată, dar și obiectul infracțiunii (un telefon mobil), faptul că prejudiciul a fost acoperit, iar de la data săvârșirii faptei a trecut un interval de timp relativ mare (5 ani de zile), apreciind că scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse reduse. Având în vedere acest interval mare de timp, instanța a menținut liberarea condiționată pentru restul de 465 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin S. penală nr. 30/(...) a J. B. M.

În drept, fapta inculpatei minore V. L. care, în data de (...) a declarat în fața organelor de poliție că este autoarea infracțiunii de furt calificat din data de (...), pentru a înlătura răspunderea penală a inculpaților V. F. și L. C., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 alin. 1 C., cu aplicarea art. 99 și următoarele C..

La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (de la 3 luni la 7 ani), persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei în cursul urmăririi penale, iar la data săvârșirii infracțiunii era minoră.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod de procedură penală, rap. la art. 10 alin. 1 lit. h Cod de procedură penală, a încetat procesul penal pornit față de inculpații L. C. și V. F., de partea vătămată C. O. L., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. în cazul inculpatului L. C. și art. 217 alin. 1 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. în cazul inculpatului V. F. ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. și art. 75 lit. c C., art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C., l-a condamnat pe inculpatul L. C., la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C., având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 88 C., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv de la (...) până la (...).

În baza art. 26 C., rap la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. și art. 75 lit. c C., art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C., l-a condamnat pe inculpatul V. F., la pedeapsa închisorii de 8 luni pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C., având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 61 C., s-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul de 465 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin S. penală nr.

30/(...) a J. B. M.

În baza art. 88 C., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de

24 de ore din (...).

În baza art. 264 alin. 1 C. cu aplicarea art. 99 și următoarele C., l-a condamnat pe inculpatul V. L., la pedeapsa închisorii de 5 luni pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C., având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. P. apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate instanța având in vedere că sunt întrunite condițiile din art. 81 C. P., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 1 an și 5 luni stabilit potrivit art. 110 din Codul P. atrăgând inculpatului atenția asupra faptului că nerespectarea cerințelor legale din art. 83 C. P. atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 C.Pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a constatat că partea vătămată R. L. S. a renunțat la constituirea de parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.

În baza art. 191 alin. 1 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul L. C. la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul V. F. la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 192 pct. 2 lit. c cod de procedură penală, a fost obligată partea vătămată C. O. L. la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare și de inculpații L. C. și V. F.

P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare a criticat sentința atacată ca fiind netemeinică și a solicitat casarea hotărârii instantei de fond și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii într-un cuantum sporit, fără rețienrea de circumstanțe atenuante.

Recursul a fost motivat arătându-se că sancțiunile aplicate de către prim ainstanță sunt insuficiente și greșit individulaizate raportat la persoana inculpaților care nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor și au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin indicarea altor persoane ca fiind autorii faptelor, că retinerea de circumstanțe atenuante este nejustificată în condițiile în care inculpații V. F. și L. C. sun recidiviști.

Inculpatul L. C. a criticat sentința instanțe de fond ca fiind nelegală și netemeinciă și a solicitat casarea soluției atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen.

În motivarea recursului inculpatul L. C. a arătat, în esență, că a negat constant comiterea faptei, că martora P. E., în instanță, nu l-a mai confirmat ca fiind autorul actului de sustragere, că după audierea a numeroși martori, nu s-a putut stabili prezența sa în zona respectivă la momentul consumării infracțiunii și că martora N. A. susține l-a indicat ca autor al furtului pe fratele recurentului, iar acesta din urmă a și-a asumat vinovăția comiterii infracțiunii și a descris în amănunt starea de fapt.

Inculpatul V. F. a criticat sentinta instanței de fond ca fiind nelegală si a solicitat casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen.

Cu privire la motivul de recurs prev.de art.3. pct.9 C.pr.pen., inculpatul V. F. a arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul. C. că sentința atacată nu răspunde cerințelor arătate în art.356

C.pr.pen, deoarece nu se motivează înlăturarea ansamblului probelor din care rezultă faptul că nu se afla în data de (...) la locul comiterii furtului. Mai invoca faptul că în considerentele sentinței se reține că instanța stabilește pedeapsa de 8 luni închisoare, iar în dispozitiv se hotărăște condamnarea la pedeapsa închisorii de 6, fără a specifica unitatea de timp. De asemenea, instanța de fond nu s-a propunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți în sensul că a solicitat achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., dar și în temeiul principiului „ in dubio pro reo"; iar instanța nu a analizat în nici un fel cererile formulate.

În final, consideră că solutia de condamnare este nelegală si se bazează doar pe declaratia martorei P. E., deși din declarațiile celorlați martori audiați în cauză rezultă că nu a fost prezent la locul faptei și nu a comis actul de sustragere.

Procedând la solutionarea recursurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor șim lucrărilor dosarului, Curtea constată că sunt fondate constatând că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 3. al. 1 pct. 9 C.proc.pen., respectiv că motivarea solutiei contrazice dispozitivul.

A., din examinarea continutului sentinței recurate rezultă că instanța de fond dispus ca inculpatul V. F. să execute pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. si ped. art. 26 C., rap la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și e C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. și art. 75 lit. c C., art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C.

Cu toate acestea, în minuta și dispozitivul sentintei se precizează că inculpatul V. F. este condamnat la pedeapsa de 6, fără a se mentiona natura si felul pedepsei.

Asa fiind, Curtea constată că sentinta penală atacată este neclară deoarece nu se poate verifica sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate susnumuitului inculpat, nu se poate distinge asupra naturii, felului si cuantumului astfel că, în caz de mentinere a solutiei de condamnare, nu se poate pune în executare.

Este adevărat că instanța de fond a pronunțat o încheiere de îndreptare a erorii materiale prin care stabilește că sanțiunea penală aplicată inculpatului V. F. este de 8 luni închisoare, însă această procedură nu acoperă deficiențele arătate deoarece stabilirea sancțiunii penale nu se poate realiza pe calea îndreptării de eroare materială, cu atât mai mult cu cât inculpatului V. F. i s-a stabilit în această procedură o pedeapsă mai severă, sub aspectul cuantumului si naturii, decât cea indicată în minuta si dispozitivul sentinței recurate, procedura derulându-se fără citarea părților astfel că încălcarea dreptului la apărare a inculpatului arătat rezidă cu puterea evidenței.

Așa fiind, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. c C.proc.pen. se vor admite recursurile declarate în cauză, iar sentința atacată se va desfiinața în întregime si se va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond, Judecătoria Baia Mare, aceasta urmând a pronunta o sentință care să răspundă cerintei privind claritatea motivării.

Ultimul act de procedură rămas valabil este declarația martorei P. E., iar cu ocazia rejudecării se va răspunde și criticilor expuse în motivele recursurilor promovate în cauză.

Potrivit art. 192 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite recursurile declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare și de inculpații L. C. și V. F. formulate împotriva sentinței penale nr. 1578 din 28 iunie 2012 a J. B. M., pe care o casează si trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Baia Mare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 18 decembrie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

G., L. C.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) J..fond. C. R.

← Decizia penală nr. 417/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1668/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1813/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1813/2012, Curtea de Apel Cluj