Decizia penală nr. 208/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 208/A/2012

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2012

I. constituită din : PREȘEDINTE : A. D. L. - judecător

JUDECĂTOR : I. C. M. GREFIER : M. N.

Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.

S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect apelul declarat de inculpatul R. T. M. împotriva sentinței penale nr. 420 din 25 octombrie 2012 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 9. pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c

Cod penal și profanare de morminte prev. de art. 319 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat F. C. S., din cadrul Baroului

C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține apelul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosarul cauzei, referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului solicită admiterea apelului, casarea hotărârii atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond. În continuare, se solicită a se avea în vedere atitudinea de recunoaștere a inculpatului, faptul că acesta nu are antecedente penale. De asemenea, se solicită reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. În continuare se arată că, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, s-au avut în vedere limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, împrejurările în care s-a produs fapta, gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat. I. de fond a mai apreciat că se justifică reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării, fiind întrunite cerințele legale prevăzute la art 73 lit b Cod penal, deoarece conduita victimei astfel cum a fost descrisă de către inculpat, constituie un act de violență de natură a cauza acestuia din urmă o puternică tulburare sau emoție, sub imperiul căreia inculpatul a comis infracțiunea de omor calificat.

De asemenea, și sporul aplicat de instanța de fond este întemeiat în prezenta cauză.

Inculpatul R. T. M. având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului declarat în cauză.

C U R T E A :

Deliberând prin sentința penală nr.420 din 25 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost condamnat inculpatul R. T. M., la pedepsele de:

- 14 (paisprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C.,

175 al.1 lit. c C. cu art. 73 lit. b , art. 75 al. 2 și art. 80 al. 2 C. și cu art.3. C. și

- 2 (doi ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. cu art. 3. C.p.pen

În baza art. 33 lit. a C. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art. 35 C. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, în final rezultând pedeapsa de:

- 15 (cincisprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. a fost menținută starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv din data de (...) la zi.

S-a constatat că partea vătămată R. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. b C. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a toporului folosit la comiterea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

S-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, av. I. M. care se avansează din FMJ.

În baza art.191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 3000 lei, în care se includ și onorariile apărătorilor din oficiu.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la data de (...), a fost primită la P. de poliție comunală S., jud. C., o sesizare telefonică transmisă prin fax de către numita R. V.-M., prin care făcea cunoscută dispariția de la domiciliu a fratelui său, R. T.-C. și solicita căutarea lui (f.60).

În cadrul lucrării nr. 188112/2012 înregistrată la Secția nr.7 P. R. G. privind sesizarea de dispariție a persoanei, la efectuarea investigațiilor inițiale a fost audiat și R. T. M., care a relatat cu acea ocazie că, a locuit împreună cu fratele său la adresa din satul S., nr.41, jud. C. până în primăvara anului

2012, dar că într-o seară în jurul orei 23,00 din perioada martie - aprilie, fără să poată preciza data exactă, fratele R. T.-C. ar fi venit acasă grăbit, și-a împachetat câteva haine și două pături, luându-și și actul de identitate și spunându-i că pleacă la vaci în comuna J., după care s-a urcat într-un autoturism marca BMW de culoare neagră, al cărui număr de înregistrare nu

1-a observat, iar de la acea dată nu 1-a mai văzut și nu știe unde se află; solicitând și el efectuarea de verificări pentru găsirea fratelui său (f.61-65).

În urma investigațiilor făcute pe raza localității A., a fost găsită o persoană cu numele de R. T.-C. angajată ca îngrijitor la turma de vaci a numitului A. D., dar în urma verificării dacă cel în cauză este același cu persoana dispărută ce făcea obiectul dosarului cu sesizarea de dispariție, s-a constatat că cel aflat ca îngrijitor la vaci este din localitatea S., are 42 de ani, și este căsătorit, pe când persoana sesizată ca dispărută are vârsta de 32 de ani, este necăsătorit și are domiciliul în localitatea S., nr.41, jud. C., având CNP 1. (f.66-81).

În cursul investigațiilor descrise mai sus, la data de (...) s-a prezentat la organele de poliție numita R. M., din satul S., nr.41, jud. C., care a susținut că în cursul lunii aprilie 2012 fiul ei R. T.-C. a dispărut de la domiciliu și are suspiciuni că acesta ar fi fost omorât de fratele lui R. T. M. Ea a relatat că în luna aprilie 2012 a fost internată o perioadă de zece zile la S. municipal Dej, Secția P., și când s-a întors acasă a observat pe pereții primei camere de la intrarea în casă foarte multe pete de sânge, că pe o porțiune de la geamul de la intrare din partea stângă era răzuită tencuiala și că pereții erau spălați, observându-se că sunt șterși, iar când 1-a întrebat pe R. T. M. ce s-a întâmplat, acesta i-a zis inițial că s-a bătut cu cineva. După aceea, R. M. a afirmat că fiul său R. T. M. i-a spus că în seara zilei în care ea a plecat la spital, fratele său C. s-a așezat îmbrăcat în patul în care dormea el, cu hainele murdare, din care cauză au ajuns la discuții contradictorii, în urma cărora acesta a ieșit afară și a revenit cu un toporaș în mână vrând să-1 lovească în cap, dar s-a ferit și 1-a lovit în umăr. I-a mai spus că a reușit să-i ia toporul din mână și i-a dat cu el în cap, în urma căreia C. a căzut jos, după care el a mers să se culce în camera alăturată, revenind înapoi după câtva timp și găsindu-1 în genunchi, rezemat de masă și încercând să se ridice, suflând foarte greu, astfel că 1-a mai lovit cu același topor de 2-3 ori în cap, până a căzut la podea. A., i-a spus că văzând că nu mai mișcă, l-a scos afară să-l arunce în wc, dar nu a reușit, după care l-ar fi dus înapoi în grădina părinților soțului ei decedat și l-a aruncat într-o fântână. Ea a mai afirmat că l- a întrebat pe R. T. M. unde sunt hainele fratelui său, dar a revenit asupra celor relatate inițial spunându-i că acesta s-ar fi dus în A. la vaci, după care ulterior a întrebat-o dacă are sodă caustică, iar apoi a rupt certificatul de naștere și buletinul de identitate al fratelui, spunându-i că nu mai are nevoie de ele (f.39, 56-57).

Urmare celor relatate de susnumită, s-a format echipa complexă de cercetare în cazul infracțiunilor contra vieții, care a procedat la efectuarea de investigații la locuința lui R. M. din satul S., nr.41, jud. C., unde rezultă că au locuit împreună cu ea și cei doi fii ai săi R. T.-C. și R. T. M., ea rămânând singură cu ei după decesul soțului său, în urma plecării și stabilirii în străinătate a celorlalți trei copii, respectiv R. V.-M. și R. P. C. în I. și R. L. A. în

Cu această ocazie, în interiorul locuinței au fost într-adevăr descoperite în prima cameră de la intrare pete de culoare brun-roșcată părând a fi de sânge, pe peretele din partea dreaptă înspre podea și marginea inferioară a geamului, pe o suprafață cu lungimea de 1,10 m și lățimea de

0,80 m, indicate cu plăcuța nr.3; pe peretele din fața ușii de la intrare în cameră o zonă cu mai multe pete cu direcția de creare de sus în jos, la înălțimea de 89 cm, indicate cu plăcuța nr.4 și alte două zone între înălțimile de 1,40 m și 2,20 m, create perpendicular pe perete indicate cu plăcuța nr.5; pe tavan, spre colțul dreapta-față, înspre peretele de la intrare, mai multe pete de aceeași natură, cu direcția de creare dinspre soba de încălzit spre colțul dreapta al mobilierul tip bufet, indicate cu plăcuța nr.6; pe peretele din fața ușii de acces în cameră, în spatele mașinii de spălat, la înălțimea între 1 m și

1,30 m, pe o porțiune cu diametrul de circa 30 cm, mai multe pete similare, marcate cu plăcuța nr.7, în aceeași zonă înspre rama geamului, existând o porțiune în care vopseaua de pe perete era răzuită; sub geamul dintre mașina de spălat și chiuvetă, o zonă cu diametrul de 47 cm cu mai multe pete de culoare brun-roșcată, cu direcția de creare de sus în jos, marcată cu plăcuța nr. 8; în partea inferioară a bufetului de bucătărie sub uși, pete similare, marcate cu plăcuța nr.9; pe tavan, la distanța de 1,70 m de la bec, pete de culoare brun-roșcat o suprafață cu lungimea de 80 cm și lățimea de 20 cm, indicate cu plăcuța nr. 11; pe podeaua din cameră, sub covorul din material textil, mai multe pete de culoare brun-roșcată, în cadrul unei zone neregulate cu lungimea de 2,30 m și lățimea de 1,50 m. În continuare, în holul de la intrarea în locuință, în spatele ușii de acces a fost găsit un topor metalic cu coadă din lemn de circa 50-60 cm lungime, ce a fost marcat cu plăcuța nr. 12.

S-a continuat apoi investigarea în curtea locuinței, în colțul din partea dreaptă a casei unde se afla un WC de țară, confecționat din lemn, așezat pe o fundație din beton, la care s-a observat că în zona pentru șezut, scândurile reprezentând capacul din partea de sus prezentau urme de rupere iar cuiele de fixare păreau nebătute.

După demontarea și înlăturarea cadrului din lemn de pe fundația de beton în groapa WC-ului a fost descoperit un cadavru uman, care, după scoaterea și toaletarea lui sumară, a fost recunoscut de către R. M. și fiica sa prezentă acolo, R. L.-A., ca fiind fiul, respectiv fratele lor, R. T.-C.

Toate aspectele constatate la cercetarea la fața locului, au fost fixate prin fotografiere și filmare, fiind ridicate ca mijloace materiale de probă toporul metalic cu coada din lemn și cinci colete cu porțiuni din zonele din locuință descrise ca prezentând pete de substanță de culoare brun-roșcată ce păreau a ii de sânge, dispunându-se în final transportarea cadavrului la morga I. C.-N. în vederea efectuării autopsiei (f. 1, 3 - 31).

După efectuarea necropsiei, prin constatările preliminarii și apoi prin raportul de constatare medico-legală nr.5470/111/406/(...) al Institutului de M. L. C.-N. au fost evidențiate următoarele:

„EXAMEN EXTERN: Cadavru de sex masculin în vârstă de 32 de ani, înălțimea de circa 170 cm, îmbrăcat cu o bluză și pantaloni scutii, greu de precizat culoarea; cadavrul prezintă modificări avansate de putrefacție precum și modificări de adipoceară. La nivelul toracelui drept, antero -lateral, se constată prezența unei cicatrice de culoare albicioasă sidefie, cu urma firelor de sutură de circa 25 cm lungime, cu direcția oblică de sus în jos și dinspre lateral spre medial. Pe brațe, în treimea superioară, prezintă câte un tatuaj de culoare albastră cu roșu";.

„EXAMEN INTERN: l. CAPUL: țesuturile moi epicraniene lipsesc în cea mai mare parte cu expunerea oaselor craniene, care sunt de culoare cenușie gălbuie, pe alocuri negricioase; la nivel parieto-occipital drept se constată un focar de fractură multieschilos de circa 1. cm cu multiple eschile lipsă ...; temporo-zigomatic stâng există o zonă de distrucție osoasă, cu lipsa în totalitate a arcadei temporo-zigomatice drepte și cu fractura pereților sinusului maxilar ... De pe osul frontal, paramedian drept, din apropierea suturii coronare pornește o linie de fractură cu traiect postero-anterior, dinspre medial spre lateral care se oprește la nivelul plafonului orbitar stâng, având o lungime totală de aproximativ 12 cm (Foto 9). De la nivelul focarului de fractură parieto-occipital anterior descris, în cursul preparării craniului s-au desprins în totalitate eschilele osoase rămânând o arie de lipsă de substanță osoasă de circa 1. cm de la care iradiază la nivelul calotei mai multe linii de fractură ... (Foto 11); din porțiunea inferioară, pe osul occipital iradiază o linie de fractură du direcția dinspre medial spre lateral, cu disjuncția ramurii stângi a suturii lambdoide și continuându-se pe osul temporal stâng (Foto 12). La nivelul viscerocraniului, în dreapta se constată o lipsă mare de substanță osoasă care include pereții sinusului maxilar, arcada temporo-zigomatică și porțiunea anterioară din osul temporal; de aici iradiază o linie de fractură cu traiect vertical pe solzul temporal care se oprește în sutura parieto-temporală (Foto 13, 14)...";

Pe baza constatărilor făcute la necropsie s-au formulat următoarele concluzii: 1. Moartea numitului R. T.-C. a fost violentă, 2.Ea s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării meningo-cerebrale în cadrul unui traumatism complex cranio-cerebral cu multiple fracturi craniene,

3.Leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri active repetate cu corp tăietor-despicător (de exemplu topor), în condițiile stabilite de ancheta judiciară și pot data cu circa 3-4 luni anterior datei efectuații necropsiei posibil data dispariției - (...); 4. Între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă. 5.Moartea poate data cu circa 3-4 luni, anterior datei efectuării necropsiei - posibil data dispariției - (...)"; (f.48-55).

Cu privire la cele de mai sus, numita R. M., mama victimei, care a fost introdusă în cauză ca parte vătămată, a mai relatat că după ce R. T. M. i-a făcut cunoscut faptul că 1-a ucis pe fratele său, de frică să nu o omoare și pe ea, întrucât a amenințat-o în acest sens, afirmând și că, apoi se sinucide și el, a sunat-o la telefon pe fiica sa, A., aflată în Belgia și i-a cerut imperativ să o ducă la ea, iar după ce a ajuns acolo, i-a relatat cele întâmplate, după care au hotărât împreună să revină în țară și să-1 denunțe pe inculpat la organele de poliție (f 58, 95). Fiica părții vătămate, R. L.-A., a confirmat cele spuse de mama sa (f.96).

Din cuprinsul FO nr.4032/2012 a S.ui municipal Dej, rezultă că într- adevăr R. M. a fost internată la Secția P. a spitalului la data de (...) până la data de (...) cu diagnosticul „Tulburare depresivă, episod actual moderat ș.a.";, mai rezultând că este pensionată medical prin decizia asupra capacității de muncă nr. 1174/(...) (f. 108-120).

După descoperirea cadavrului și prezentarea lui celor două femei, acestea l-au recunoscut ca fiind al fiului, respectiv al fratelui R. T.-C., după cicatricea unei intervenții chirurgicale la plămâni în partea dreaptă a toracelui, a unui tatuaj pe umărul drept și a lipsei ultimei falange a degetului mic de la mâna stângă (f.31, 95-96).

Au mai fost audiați în cauză și vecinii din satul S. ai familiei victimei, R. C. și Ploscar I., ce au avut și calitatea de martori asistenți la cercetarea locului faptei, care au recunoscut și ei cadavrul descoperit ca fiind al lui R. T.-C. Ei au relatat că cei doi frați se certau frecvent în special pe fondul consumului de băuturi alcoolice, iar dintre ei R. T. M. era mai agresiv, în timp ce R. T.-C. era o fire mai docilă, mai liniștită, și din această cauză era mereu agresat de fratele său. Ploscar I. mai afirmă că de multe ori C. nu era lăsat să doarmă în locuință cu fratele și mama sa, deși el era cel care aducea mâncare în casă. Cât privește perioada de timp din care cei doi martori nu l-au mai văzut pe R. T.-C. la domiciliu, ambii spun că aceasta a avut loc la începutul lunii aprilie 2012, iar cu privire la acest aspect R. T. M. le-a relatat că fratele său ar fi plecat de acasă la o cireada de vite în A. (f. 122-125).

În ceea ce îl privește pe autorul faptelor descrise mai sus, având în vedere că în lucrarea inițială privind dispariția fratelui său nu și-a recunoscut faptele, el a fost suspus testului la aparatul poligraf, stabilindu-se prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 7130/2012 al I.P.J. C. - Serviciul Criminalistic că răspunsurile sale la întrebările relevante ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat (f.98-106).

Cu ocazia audierii sale în prezenta cauză după descoperirea cadavrului victimei, inculpatul R. T. M. a recunoscut că el 1-a ucis pe fratele său. El a relatat în primele declarații că în luna aprilie 2012, mama sa R. M. s-a internat la S. municipal Dej pentru tratament în cadrul unei boli psihice, și el a rămas singur acasă cu fratele său R. T. C., iar acesta era tot timpul băut și agresiv, motiv pentru care s-au bătut de câteva ori. În acest context afirmă că în cursul zilei de (...), el a consumat mai multe sticle de bere la bufetul din localitatea S., iar seara, în jurul orelor 22,00 a mers la locuință și fiind singur acasă a început să mănânce din mâncarea pe care și-o cumpărase din sat, la masa din prima cameră de la intrare cu destinația de bucătărie. La scurt timp susține că a sosit acasă și fratele său R. T. - C., aflat și el sub influența băuturilor alcoolice, și au început să se certe întrucât el a refuzat să îi dea și fratelui să mănânce din mâncarea cumpărată. În acest moment afirmă că fratele său s-a enervat și a ieșit afară de unde s-a reîntors în cameră cu un topor în mână, cu care a venit să îl lovească în direcția capului, dar 1-a nimerit numai în umărul stâng, scăpând toporul din mână. În această situație, inculpatul susține că a luat toporul și i-a aplicat cu el o lovitură fratelui său în cap în zona cefei, în urma căreia a căzut jos, după care 1-a mai lovit de câteva ori în cap, ieșind apoi afară și rămânând acolo până a consumat o bere. După puțin timp susține că a revenit în casă și 1-a găsit pe fratele său în aceeași poziție căzut la pământ, strigând la el dacă mai trăiește și întrucât nu i-a răspuns i-a aprins o lumânare. A. de frică să nu îl găsească cineva după ceea ce făcuse, susține că 1-a prins de picioare pe fratele său și l-a tras pe jos până în curte lângă wc-ul de țară, lăsându-1 acolo jos, după care cu un topor a desprins capacul de deasupra de la wc și a aruncat cadavrul fratelui său în groapa wc-ului, iar apoi a fixat înapoi capacul desprins. După aceea afirmă că a revenit în casă și a început să șteargă cu o cârpă și apă sângele de pe jos de pe podea iar apoi s-a culcat. Dimineața când s-a trezit afirmă că mergând la wc a observat o parte din corpul fratelui său rămas deasupra, astfel că a adus cu o găleată niște pământ din spatele casei și de lângă wc și 1-a aruncat în groapa wc-ului, acoperind în totalitate corpul fratelui să nu se vadă.

În continuare susține că văzând pete de sânge rămase prin casă pe obiectele de mobilier și pe pereți, a dat peste ele cu șmirghel ca să dispară și a răzuit și varul cu sânge de pe peretele dinspre geamul din zona wc-ului, mai spălând o dată pe jos parchetul de petele de sânge rămase, iar apoi a adus covorul din camera din spate și 1-a pus peste podeaua din bucătărie (f.85-

91).

La reaudierea sa finală în cauză, făcându-i-se cunoscut că din actele medicale de la S. Dej rezultă că mama sa a fost internată în perioada (...) - (...), inculpatul a revenit asupra datei comiterii faptei de (...) declarată inițial, afirmând că faptele s-au petrecut în ziua în care mama sa a plecat de la domiciliu să se interneze în spital; dată care potrivit FO 4032/2012 este aceea de (...). De asemenea, el a negat și că după prima lovitură dată cu toporul fratelui său în cap a ieșit afară din cameră, și când a revenit i-a mai aplicat și alte lovituri cu toporul fratelui, cum a afirmat mama sa R. M. în declarație descrisă, nerecunoaștere ce trebuie considerată ca nesinceră, având în vedere rezultatul testării sale la aparatul poligraf din care rezultă că nu a spus adevărul la întrebările relevante ale cauzei, precum și faptul că prin raportul de constatare medico legală s-a reținut că a fost vorba de mai multe lovituri active aplicate victimei. Inculpatul a recunoscut însă ca atunci când a fost audiat de polițiști în legătură cu dispariția fratelui său, a declarat că acesta ar fi plecat de acasă să se angajeze îngrijitor la vaci pe raza localității J., ascunzând astfel la acea dată că 1-a ucis și i-a aruncat cadavrul în wc-ul din curtea casei lui. El a mai solicitat totodată, să fie prezentat medicului legist, spre a se constata că fratele i-a aplicat la data faptelor o lovitură cu toporul în zona toracelui în partea stângă, cerere ce i-a fost satisfăcută doar prin efectuarea unei fotografii judiciare asupra zonei corporale respective (f. 143-149).

În cauză, s-a apreciat că, în lipsa altor persoane care să fi fost de față la comiterea actelor de agresiune asupra fratelui său, se poate reține pe baza celor descrise mai sus, că este incidență circumstanța atenuantă a scuzei provocării prevăzută de art.73 lit.b C., în condițiile în care inculpatul susține că fratele său l-ar fi lovit prima dată cu toporul în zona umărului stâng, iar el ar fi comis fapta sub stăpânirea tulburării determinată de lovirea sa de către victimă.

Însă, raportat la conduita inculpatului după comiterea omorului și ascunderea cadavrului fratelui în wc-ul din curte, cu scopul de a împiedica descoperirea faptelor prin ștergerea urmelor actelor de violență din locuință și înlocuirea cozii toporului pentru a nu se descoperi pe ea petele de sânge rămase, precum și prin susținerea că fratele său ar fi plecat de acasă să se angajeze ca îngrijitor la animale, s-a apreciat de către procuror, că o astfel de conduită poate fi reținută în sarcina inculpatului ca circumstanță agravantă judiciară, conform prevederilor art.75 alin.2 C.

Având în vedere împrejurarea că inculpatul R. T. M. a recunoscut în fața judecătorului, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, judecata urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpatul a declarat că și le însușește, instanța a admis cererea acestuia de a fi judecat conform dispozițiilor art. 3. C.p.pen, reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

În drept, fapta inculpatului R. T.-M., care la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 2012, posibil în data de (...), în timp ce se afla la locuința lor din satul S. nr.41, jud. C., împreună cu fratele său R. T.-C., pe fondul consumului de băuturi alcoolice și în urma unei discuții aprinse cu acesta, fiind lovit de către fratele său în zona umărului stâng cu un topor, după ce acesta a scăpat toporul din mână, l-a luat de jos și i-a aplicat fratelui său mai multe lovituri cu el în zona capului, provocându-i hemoragie, contuzie și dilacerare meningo-cerebrală cu multiple fracturi craniene, în urma cărora acesta a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, alin.l, art.175 alin.1, lit.c C.

Fapta inculpatului R. T.-M., care după uciderea fratelui său R. T. C. în modul arătat, pentru a nu fi descoperită fapta comisă i-a aruncat cadavrul în wc-ul de țară din curte, manifestând astfel o lipsă totală de respect față de memoria fratelui său, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de profanare de morminte în modalitatea profanării de cadavre prev. de art. 319

La individualizarea judiciară a pedepselor ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, limite reduse cu o treime, potrivit art. 3. al. 7 C., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, din perspectiva împrejurărilor în care s-a produs omorul și a modalității concrete în care inculpatul a acționat, dar mai ales prin prisma relațiilor de rudenie existente între părți și a violenței de care acesta a dat dovadă, aplicând lovituri multiple cu deosebită intensitate asupra unei zone vitale, iar după comiterea omorului, dând dovadă de mult sânge rece s-a debarasat de cadavru și a întreprins demersuri care să facă imposibilă descoperirea faptei și a urmelor infracțiunii, dar și persoana infractorului care a recunoscut fapta comisă și anterior a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe prin sentința penală nr. 1366/(...) a Judecătoriei G. definitivă prin nerecurare la data de (...).

S-a apreciat că se justifică reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării, fiind întrunite cerințele legale prevăzute la art. 73 lit. b C.pen, deoarece conduita victimei astfel cum a fost descrisă de către inculpat, constituie un act de violență de natură a cauza acestuia din urmă o puternică tulburare sau emoție, sub imperiul căreia inculpatul a comis infracțiunea de omor calificat.

Pe de altă parte, s-a achiesat la punctul de vedere exprimat de către parchet în sensul că, constituie ( corelativ infracțiunii de omor calificat), o circumstanță agravantă judiciară, conform prevederilor art.75 alin.2 C., conduita inculpatului R. T. M. după comiterea omorului, constând în încercarea acestuia de a împiedica descoperirea faptei, concretizată în ascunderea cadavrului fratelui său în wc-ul din curte, ștergerea din locuință a urmelor actelor de violență exercitate asupra victimei, înlocuirea cozii toporului pentru a nu se descoperi pe ea petele de sânge rămase, precum și susținerile sale în sensul că fratele său ar fi plecat de acasă să se angajeze ca îngrijitor la animale și distrugerea actelor sale de identitate.

În acest context, tribunalul a constatat că, în privința infracțiunii de omor calificat sunt incidente prevederile art. 80 al.2 C. privind concursul între cauzele de agravare și de atenuare, în sensul că în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

Având în vedere solicitarea inculpatului R. T. M. de a fi judecat în procedura simplificată, prevăzută de art. 3. C., limitele de pedeapsă prevăzute de lege vor fi reduse cu o treime conform art. 3. al.7 C., context în care instanța a aplicat acestuia următoarele pedepse: 14 (paisprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C., 175 al.1 lit. c C. cu art. 73 lit. b , art. 75 al. 2 și art. 80 al. 2 C. și cu art.3. C. și 2 (doi ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. cu art. 3. C.p.pen

În baza art. 33 lit. a C. tribunalul a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului real de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art. 35 C. a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga un spor de 1 an închisoare, în final rezultând pentru pedeapsa de:

- 15 (cincisprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 350 C. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv, începând cu data de (...) la zi.

T. a constatat că partea vătămată R. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. b C. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a toporului folosit la comiterea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 189 C. s-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de

200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, av. I. M. care se va avansa din FMJ.

În baza art.191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 3000 lei, în care se includ și onorariile apărătorilor din oficiu.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal inculpatul R.

T. M. solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și în urma judecării cauzei să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate având în vedere atitudinea de recunoaștere manifestată și reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea sa.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că apelul declarat în cauză este nefondat:

I. de fond raportat la poziția procesuală adoptată de către inculpat de recunoaștere a vinovăției în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpatul le-a cunoscut și le-a însușit , a acordat eficiență disp. art. 320 indice1 C.p.p.

În esență s-a reținut inculpatul R. T.-M. , la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 2012, posibil în data de (...), în timp ce se afla la locuința din satul S. nr.41, jud. C., împreună cu fratele său R. T.-C., pe fondul consumului de băuturi alcoolice și în urma unei discuții aprinse cu acesta, fiind lovit de către fratele său în zona umărului stâng cu un topor, după ce acesta a scăpat toporul din mână, l-a luat de jos și i-a aplicat fratelui său mai multe lovituri cu el în zona capului, provocându-i hemoragie, contuzie și dilacerare meningo-cerebrală cu multiple fracturi craniene, în urma cărora acesta a decedat.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, limite reduse cu o treime, potrivit art. 3. al. 7 C., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, din perspectiva împrejurărilor în care s-a produs omorul și a modalității concrete în care inculpatul a acționat, dar mai ales prin prisma relațiilor de rudenie existente între părți și a violenței de care acesta a dat dovadă, aplicând lovituri multiple cu deosebită intensitate asupra unei zone vitale, iar după comiterea omorului, dând dovadă de mult sânge rece s-a debarasat de cadavru și a întreprins demersuri care să facă imposibilă descoperirea faptei și a urmelor infracțiunii, dar și persoana infractorului care a recunoscut fapta comisă și anterior a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe prin sentința penală nr. 1366/(...) a Judecătoriei G. definitivă prin nerecurare la data de (...).

De asemenea în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că se justifică reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării, fiind întrunite cerințele legale prevăzute la art. 73 lit. b C.pen, deoarece conduita victimei astfel cum a fost descrisă de către inculpat, constituie un act de violență de natură a cauza acestuia din urmă o puternică tulburare sau emoție, sub imperiul căreia inculpatul a comis infracțiunea de omor calificat, iar pe de altă parte, că , constituie - corelativ infracțiunii de omor calificat- o circumstanță agravantă judiciară, conform prevederilor art.75 alin.2 C., conduita inculpatului R. T. M. după comiterea omorului, constând în încercarea acestuia de a împiedica descoperirea faptei, concretizată în ascunderea cadavrului fratelui său în wc-ul din curte, ștergerea din locuință a urmelor actelor de violență exercitate asupra victimei, înlocuirea cozii toporului pentru a nu se descoperi pe ea petele de sânge rămase, precum și susținerile sale în sensul că fratele său ar fi plecat de acasă să se angajeze ca îngrijitor la animale și distrugerea actelor sale de identitate.

În acest context, tribunalul în mod corect a constatat că, în privința infracțiunii de omor calificat sunt incidente prevederile art. 80 al.2 C. privind concursul între cauzele de agravare și de atenuare, în sensul că în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie, astfel că pedepsele aplicate au fost just dozate și nu se impun a fi reduse.

Circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților"; - nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, recunoașterea căreia instanța i-a acordat eficiență juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2974 din 8 septembrie 2011), astfel că apelul inculpatului sub acest aspect nu este fondat.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, urmările produse , modalitatea de comitere a acestora , precum și antecedența penală , inculpatul care a fost condamnat anterior la o pedeapsă cu amenda pentru comiterea infr. de lovire și alte violențe , ceea ce denotă persistență infracțională a inculpatului de comite infracțiuni de violență, astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.

Ca atare , Curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. T. M. împotriva sentintei penale nr.

420 din 25 octombrie 2012 a T.ui C..

În baza art. 383 indice 1 C.p.p., Curtea va mentine starea de arest a inculpatului R. T. M. deoarece de la data luării acestei măsuri și până în prezent temeiurile arestării nu s-au modificat și nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice punerea sa în libertate, dimpotrivă a intervenit condamnarea sa în primă instanță confirmându-se vinovăția sa în baza probelor administrate, în concordanță cu exigențele impuse de disp. art. 5 din CEDO .

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 6 august 2012 și până în prezent.

Se va stabili în baza art. 189 C.p.p. în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat S. F.

În baza art. 192 alin.2 C.p.p. va obliga pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. T. M. în prezent arestat si detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 420 din 25 octombrie 2012 a T.ui C..

Mentine starea de arest a inculpatului R. T. M.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 6 august 2012 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat

S. F.

Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare..

Pronunțată în ședință publică, azi, 28 noiembrie 2012, în prezenta inculpatului arestat .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. D. L. I. C. M.

GREFIER M. N.

Plecată în C.M., semnează grefier șef

Red.I.C.M./S.M.D.

4 ex./(...)

Jud,fond.A. Ț.

← Decizia penală nr. 200/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 847/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 208/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 208/2012, Curtea de Apel Cluj