Decizia penală nr. 217/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.217/A/2012
Ședința publică din 10 decembrie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul P. V. împotriva sentinței penale nr.136/F din (...) a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 C. rap.la art.174 al.1 C., art.175 al.1 lit.i C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. V., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. B. Maxim, di cadrul Baroului C., cu delegație la dosar și apărător ales av. Kocsis Tibor, din cadrul Baroului B. N., cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă S. C. J. de U. T. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul P. V., solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Apărătorul ales al inculpatului P. V. solicită efectuarea unui referat de evaluare psiho socială a inculpatului, apreciind că este oportun pentru circumstanțierea faptei.
Față de cererea formulată, Curtea acordă cuvântul părților.
Reprezentantul M.ui P. nu se opune încuviințării cererii.
Curtea deliberând, respinge cererea în probațiune formulată de către apărătorul ales al inculpatului P. V., apreciind că la dosarul cauzei sunt suficiente date, înscrisuri, pentru circumstanțierea faptei reținută în sarcina inculpatului.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului P. V. solicită admiterea apelului și, în consecință, schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală gravă, apreciind că probele existente la dosar converg spre această încadrare.
În susținerea apelului arată că, se justifică schimbarea încadrării juridice întrucât și instanța de fond a reținut atât tentativa la infracțiunea de omor cât și prev.art.73 lit.b C., respectiv a scuza provocării.
În opinia sa, în speță este aplicabil principiul in dubio pro reo.
Solicită a se avea în vedere că intenția inculpatului nu a fost aceea de a suprima viața coinculpatului, ci de a își apăra propriile interese. De asemenea, solicită a se observa că, atât înainte, cât și după săvârșirea faptei, părțile au avut o relație foarte bună, iar incidentul care a avut loc s-a datorat stării de ebrietate în care se aflau.
Susține că inculpatul P. V. este primul care a primit câteva lovituri cu un băț peste mâini și picioare din partea coinculpatului, în urma încăierării, coinculpatul a căzut și în acel moment inculpatul P. V. i-a aplicat o lovitură. Este greu de văzut dacă această lovitură a fost cu intenție, cu praeterintenție și în ce modalitate a fost săvârșită. De asemenea, este posibil ca acea lovitură să fi fost accidental ajunsă în zona capului.
Apreciază de asemenea că, în speță se impune a fi reținute atât dispoz.art.73 lit.b C., cât și cele prev. de art.74 lit.a,b,c rap.la art.76 C., sens în care, în temeiul art.379 al.2 lit.b C., solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere și faptul că inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii.
În ce privește latura civilă a cauzei, solicită a se avea în vedere că inculpatul este de acord cu plata despăgubirilor civile, însă în prezent nu dispune de resurse materiale.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că, în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice, se raliază concluziilor și motivării instanței de fond, care a arătat, în concret, prin raportare la probațiunea administrată, de ce, conform circumstanțelor și criteriilor unanim acceptate în jurisprudență fapta este tentativă de omor și nu vătămare corporală.
Pe de altă parte, sub aspectul individualizării pedepsei, consideră că în mod corect instanța a reținut incidența disp.art.3. C., și a valorificat substanțial circumstanța atenuantă legată de scuza provocării.
Prin urmare, aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare principale și a pedepsei complementare, în condițiile intervenirii și împăcării pentru infracțiunea de lovire, consideră că este înscrisă în parametrii legali raportat la textele de lege arătate de prima instanță, și, pe de altă parte, este de natură să asigure funcțiile prevenției presupuse de sancțiunea astfel aplicată.
Așa fiind, din perspectiva parchetului, soluția este necriticabilă și solicită a fi menținută ca efect a respingerii recursului declarat în cauză.
Inculpatul P. V. având ultimul cuvânt, arată că a fost în legitimă apărare.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.136/F din data de 26 octombrie 2012 a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr.(...), în baza art.11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. h Cod procedură penală și art.180 alin ultim și 132 Cod penal s-a încetat procesul penal față de inculpatul R. A., fiul lui G. și C., născut la (...) în S. Băi, jud. B. N., domiciliat în S. Băi, str. V. B., nr. 265, jud. B. - N., CNP 1., pentru infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin 2 Cod penal prin împăcare cu inculpatul-parte vătămată P. V.
S-a constatat stinsă acțiunea civilă exercitată de inculpatul-parte vătămată
P. V.
În baza art.334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul P. V. din tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174, art.175 alin 1 lit i Cod penal în tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20
Cod penal rap. la art.174, art.175 alin 1 lit.i Cod penal cu aplic. art. 73 lit b Cod penal.
S-a dispus condamnarea inculpatului P. V., fiul lui F. și M., născut la data de (...) în orașul S.-Băi, județul B.-N., domiciliat în orașul S.-Băi, str. Stejarului, bl. garsoniere, ap. 6, județul B.-N., cetățean român, reabilitat de drept, CNP - 1., deținut în Penitenciarul Gherla, la 3 an i înch iso are ș i 2 an i interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a, b Cod penal pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174, art.175 alin 1 lit i Cod penal cu aplic. art. 73 lit.b, art.74 lit.b,c, art.76 lit.b Cod penal și a art.3. alin.7 Cod procedură penală.
S-a făcut aplic. art.71 rap. la art. 64 lit. a,b Cod penal.
Conform art.350 Cod procedură penală și art.88 Cod penal s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv începând cu 8 iunie 2012 la zi.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
S-a constatat că partea vătămată-inculpat R. A. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S. C. J. de U. T. M.
1.064,86 lei despăgubiri civile precum și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu 14 iunie 2012 și până la achitarea integrală a debitului.
S-a acordat avocatului din oficiu Kocsis Tibor Jeno, onorariu în sumă de
200 lei, ce s-a suportat din fondurile M.ui Justiției, iar inculpații au fost obligați să plătească cheltuieli judiciare în favoarea statului, după cum urmează: inculpatul P. V. - 350 lei, din care 200 lei onorariu pentru avocatul din oficiu, iar pe inculpatul R. A. - 100 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 607/P/2012 din 27 iulie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, au fost trimiși în judecată:
- inculpatul P. V. - pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cp. rap. la art. 174 al.1 Cp., art.175 al. 1 lit. i Cp. Și
- inculpatul R. A. - pentru comiterea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 al. 2 C.
La termenul de judecată din 17 octombrie 2012, prezent în instanță și asistat de apărătorul său ales, inculpatul P. V. a arătat că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, solicitând ca judecarea sa să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit procedurii prev. de art. 3. C.
De asemenea, la termenul de judecată din 17 octombrie 2012, partea vătămată-inculpat P. V. și parte vătămată - inculpat R. A. au arătat că s-au împăcat, în ceea ce privește infracțiunea de lovire prev. de art. 180 al. 2 C. comisă de inculpatul R. A., solicitând a se lua act de împăcarea intervenită între părți.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul P. V. locuiește în orașul S.-Băi, iar în după-amiaza zilei de 8 iunie 2012, în jurul orelor 14.00-15.00, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, s-a deplasat împreună cu soția sa P. R. la un teren proprietate personală situat în locul numit „." pentru a prăși cartofii.
Ajungând pe str. V. B., în timp ce soția sa și-a continuat deplasarea, inculpatul s-a oprit la o distilerie de alcool (cazan de țuică) și i-a solicitat numitului B. V. aflat în curtea distileriei să-1 servească cu un pahar de țuică, acesta din urmă refuzându-l.
La scurt timp, inculpatul R. A., aflat în curtea distileriei, a ieșit și 1-a lovit pe inculpatul P. V. cu un leaț peste picioare după ce, în prealabil, a avut cu acesta o discuție contradictorie.
Inculpatul P. V. și-a urmat apoi soția la prășit, întorcându-se împreună cu aceasta în jurul orelor 15.30 — 16.00.
Trecând din nou pe str. V. B. și având asupra sa o sapă, inculpatul s-a oprit în fața distileriei și 1-a strigat pe partea vătămată R. A. spunând „Haide încoace!". Partea vătămată R. A., aflat la rândul său sub influența băuturilor alcoolice, a ieșit din curtea distileriei în stradă având asupra sa un leaț (în lungime de 1 metru și cu grosimea de 2,5 - 3 cm).
Ajungând lângă inculpat, partea vătămată a prins cu o mână sapa pe care o ținea acesta, iar cu leațul pe care îl avea în cealaltă mână 1-a lovit de două-trei ori peste picioare. Inculpatul P. V. a tras la rândul său sapa înspre el și astfel, cei doi s-au tot împins până când partea vătămată R. A. a căzut. În timp ce partea vătămată R. A. se afla pe jos, inculpatul P. V. i-a aplicat o lovitură cu muchia sapei în zona capului, după care a fugit de la fața locului.
În urma examinării medico-legale a părții vătămate R. A. s-a stabilit că aceasta prezintă leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp contondent (de ex. muchia unei sape) și cădere și care necesită pentru vindecare un nr. de 55-58 zile îngrijiri medicale, întrunind caracteristicile medico- legale de punere în primejdie a vieții. S-a constatat că partea vătămată prezintă leziuni traumatice cranio-cerebrale (plagă la nivelul scalpului - suturată în spital, fractura cominutivă cu înfundare, cu hematom subdural, contuzie cerebrală și edem cerebral difuz).
S-a procedat de asemenea și la examinarea medico-legală a părții vătămate P. V. constatându-se că acesta prezintă leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin loviri active cu corp dur de formă alungită (de ex. băț, bâtă, etc.) și care necesită pentru vindecare un nr. de 2-3 zile îngrijiri medicale, leziunile neîntrunind caracteristicile punerii în primejdie a vieții.
In perioada 8.06 - (...) R. A. a fost internat în S. C. J. de U. T. M., iar unitatea respectivă s-a constituit parte civilă cu suma de 2.129,72 lei, precum și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu data de 14 iunie 2012 și până la data plății efective, reprezentând cheltuieli de spitalizare precum și cheltuieli cu serviciile medicale în UPU SMURD ( f.35-36 dosar de urmărire penală).
Inițial, R. A. a fost transportat la S. O. N., iar apoi la S. J. de U. B., ulterior fiind trimis la S. C. J. de U. T. M., însă primele două unități spitalicești nu s-au constituit părți civile în cauză (f.31 și 33 dosar de urmărire penală).
Fapta inculpatului R. A. de a aplica lovituri părții vătămate-inculpat P. V. cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 2-3 zile de îngrijiri medicale întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art.
180 alin 2 Cod penal.
Având în vedere manifestarea expresă de voință a celor 2 părți și, cum potrivit art. 180 alin ultim Cod penal, pentru această infracțiune împăcarea părților înlătură răspunderea penală, în baza art.11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. h Cod procedură penală și art.180 alin ultim și 132 Cod penal tribunalul a încetat procesul penal față de inculpatul R. A. pentru infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin 2 Cod penal prin împăcare cu inculpatul-parte vătămată P. V.
Întrucât, inițial partea vătămată-inculpat P. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei reprezentând daune morale, însă ulterior, ca urmare a împăcării, a arătat că nu mai are pretenții civile s-a constatat stinsă acțiunea civilă exercitată de acesta.
Inculpatul P. V., prin apărătorul său desemnat din oficiu, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la infracțiunea de omor calificat în cea de vătămare corporală gravă, încadrare juridică ce rezultă din întreg probatoriu administrat în cauză.
Deosebirea dintre infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.
182 Cod penal, în varianta agravată a punerii în primejdie a vieții, și tentativa la infracțiunea de omor constă în poziția psihică diferențiată a autorului față de urmările acestora.
Astfel, dacă în cadrul proceselor psihice care preced sau însoțesc exercitarea unor acte de violență făptuitorul și-a dat seama că, lovind victima, îi pune în pericol viața și urmărind sau acceptând acest rezultat a acceptat și decesul acesteia ca rezultat potențial al acțiunii sale, atunci fapta săvârșită constituie tentativă la infracțiunea de omor.
Prin urmare, revine organelor judiciare obligația ca, analizând împrejurările comiterii faptei, natura instrumentului folosit, regiunea corpului vizată, intensitatea loviturii, să stabilească în mod neîndoielnic, ce anume rezultate a prevăzut făptuitorul și dacă a urmărit sau acceptat producerea lor.
Ori, în prezenta cauză, din modalitatea de comitere a faptei, respectiv prin lovire cu instrument ascuțit apt de a ucide (sapă), din zona vitală vizată de inculpat și din intensitatea loviturii aplicate de inculpat părții vătămate care i-au produs acesteia leziuni care i-au pus viața în primejdie rezultă, fără putință de îndoială că inculpatul, chiar dacă nu a urmărit suprimarea vieții victimei, a acceptat eventualitatea producerii unui rezultat letal și, prin urmare, vinovăția sa îmbracă forma intenției indirecte de a ucide, încadrarea juridică dată faptei prin actul de trimitere în judecată în tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cp. rap. la art. 174 al.1 Cp., art. 175 al.1 lit. i Cp., fiind corectă.
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că în favoarea inculpatului se impune a fi reținută circumstanța atenuantă legală a provocării prev. de art. 73 lit.b Cod penal, din probele administrate rezultând că acesta a comis fapta sub imperiul unei puternice tulburări determinate de atitudinea agresivă a părții vătămate.
Astfel, din declarațiile martorilor Ș. Ana și Ș. A. (f.52,58), care se coroborează cu declarația inculpatului, ca și cu cea a părții vătămate rezultă că, după ce partea vătămată i-a aplicat inculpatului o corecție fizică, neurmată de vreo ripostă a acestuia, întorcându-se de la lucrările agricole, inculpatul l-a strigat pe partea vătămată care, nu numai că a răspuns chemării acestuia, deși putea să nu o facă, dar s-a și înarmat cu un corp contondent, fiind primul care a exercitat violențe asupra inculpatului și a determinat riposta acestuia.
Față de cele de mai sus, în baza art. 334 Cod procedură penală, tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul P. V. din tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174, art.175 alin 1 lit i Cod penal în tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174, art.175 alin 1 lit i Cod penal cu aplic. art. 73 lit. b Cod penal.
Totodată, în favoarea inculpatului s-au reținut și circumstanțele atenuante judiciare prev. de art.74 lit. b și c Cod penal constând în stăruința depusă de inculpat pentru înlăturarea urmărilor faptei sale prin împăcarea cu partea vătămată, care nu a mai formulat pretenții civile, ca și în atitudinea sa sinceră de recunoaștere și regret a faptei comise.
În baza textelor de lege mai sus arătate, văzând și disp. art. 72 Cod penal și
3. Cod procedură penală, dând eficiență circumstanțelor atenuante reținute, tribunalul l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, făcând și aplic. art.71 rap. la art.
64 lit. a,b Cod penal.
La alegerea conținutului pedepsei complementare și a celei accesorii, s-a avut în vedere natura, gravitatea, dar și urmările faptei comise care au constat în punerea în primejdie a vieții părții vătămate.
Totodată, conform art.350 Cod procedură penală și art.88 Cod penal s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv începând cu 8 iunie 2012 la zi, iar în baza art. 7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În latura civilă a cauzei s-a constatat că partea vătămată-inculpat R. A. nu s-a constituit parte civilă.
De asemenea, apreciind culpa inculpatului ca fiind în procent de 50%, în baza art. 346, art.14 cod procedură penală, tribunalul l-a obligat pe acesta să plătească părții civile S. C. J. de U. T. M. 1.064,86 lei despăgubiri civile precum și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu 14 iunie 2012 și până la achitarea integrală a debitului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel
inculpatul P. V., pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală de către apărător, s-a solicitat casarea hotărârii atacate și, rejudecând, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din tentativă la infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală gravă, iar sub aspectul individualizării pedepsei, reținerea și a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a,b,c C. și, prin aplicarea mai eficientă a dispoz. art.76 C., stabilirea unei pedepse într-un cuantum mai redus, care să fie suspendată condiționat.
În motivarea apelului, s-a arătat că, față de reținerea în favoarea inculpatului a scuzei provocării, este aplicabil în privința acestuia și principiul in dubio pro reo. Intenția inculpatului nu a fost aceea de a suprima viața părții vătămate R., ci de a își apăra propriile interese, în condițiile în care, atât înainte, cât și după săvârșirea faptei, părțile au avut o relație foarte bună, iar incidentul care a avut loc s-a datorat stării de ebrietate în care se aflau.
Inculpatul apelant P. V. este primul care a primit câteva lovituri cu un băț peste mâini și picioare de la partea vătămată care, în urma încăierării, a căzut și în acel moment, inculpatul P. V. i-a aplicat o lovitură, despre care, cu greu se poate stabili dacă a fost cu intenție sau praeterintenție. Este posibil ca acea lovitură să fi fost accidental ajunsă în zona capului.
De asemenea, s-a arătat că inculpatului apelant i se poate aplica o pedeapsă mai mică, care să fie suspendată condiționat, având în vedere că nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea infracțiunii, a fost de acord cu plata despăgubirilor civile, chiar dacă în prezent nu dispune de resurse financiare în acest sens.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.378 C., Curtea constată nefondat apelul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.3. C., inculpatul recunoscând comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, respectiv, la problema încadrării juridice a faptei deduse judecății.
Astfel, s-a reținut în mod corect starea de fapt, însușită și de inculpat, constând în aceea că, la data de 8 iunie 2012, provocat fiind de partea vătămată R. A., inculpatul P. V. a încercat să suprime viața acesteia, aplicându-i o lovitură în zona capului cu muchia unei sape, în public, cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 55-59 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce i-au pus în primejdie viața.
Reținând așadar, în mod întemeiat vinovăția inculpatului în comiterea faptei, instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptei comise -ridicat, raportat la natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă (pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 ani - limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.3. alin.7 C. și respectiv, cu ½ ca urmare a formei neconsumate a infracțiunii - art.20 C., deci pedeapsa de la 5 ani la 8 ani și 4 luni închisoare); persoana inculpatului- fără antecedente penale, cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, sub minimul special (redus cu
1/3), urmare a reținerii și a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.b,c C.
(stăruința depusă de inculpat pentru înlăturarea urmărilor faptei sale prin împăcarea cu partea vătămată, care nu a mai formulat pretenții civile, ca și atitudinea sa sinceră de recunoaștere și regret a faptei comise, deși această din urmă împrejurare se suprapune peste cea circumscrisă dispoz. art.3. C., neputând însă a fi înlăturată în propria cale de atac a inculpatului) - în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.
În ceea ce privește critica apelantului relativ la încadrarea juridică a faptei de tentativă la infracțiunea de omor, în sensul că încadrarea corectă este cea de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal - Curtea constată că aceasta nu este întemeiată, instanța de fond respingând în mod corect solicitarea în acest sens, cu o motivare pertinentă, bazată pe doctrina și practica judiciară în materie.
Astfel, s-a avut în vedere modul în care a acționat inculpatul - a lovit partea vătămată cu un instrument ascuțit apt de a ucide (sapă); zona vitală vizată de inculpat - zona capului; intensitatea loviturii aplicate de inculpat - mare, raportat la natura și gravitatea leziunilor produse și care i-au pus viața în primejdie victimei - elemente care conduc la concluzia că inculpatul, chiar dacă nu a urmărit suprimarea vieții victimei, a acceptat eventualitatea producerii unui rezultat letal și, prin urmare, vinovăția sa îmbracă forma intenției indirecte de a ucide.
Așa cum s-a statuat în practică, nu este relevant sub aspectul intenției infracționale numărul de zile de îngrijiri medicale necesar victimei pentru vindecare și, nici măcar aspectul că leziunile cauzate i-au pus sau nu, în primejdie viața, ci, așa cum s-a arătat, zona corpului vizată, nr. și intensitatea loviturilor, mijloacele folosite la agresiune, etc. - apte a cauza decesul.
Pentru toate aceste motive, corect a reținut instanța că fapta inculpatului constituie tentativă la infracțiunea de omor calificat.
Totodată, sub aspectul individualizării pedepsei, așa cum s-a arătat anterior, Curtea constată că procesul deliberativ al instanței a fost unul corect, pedeapsa aplicată fiind una judicios individualizată ca și cuantum și modalitate de executare.
Nu se impune, față de circumstanțele concrete ale cauzei, a se da o eficiență mai mare decât cea reclamată de dispoz. art.3. C. și respectiv, art.73 lit.b, art.74 lit.b,c C. împrejurării că inculpatul a fost sincer și a recunoscut fapta și, nici nu se impune valorificarea ca circumstanță atenuantă a atitudinii anterioare a inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale, deoarece, aceasta este practic o atitudine firească, normală, a oricărui cetățean de bună credință și nu trebuie neapărat recompensată, făcut un titlu de glorie din acest lucru firesc, în lipsa unor evidențieri cu totul speciale, care să reclame acest tip de clemență.
De asemenea, Curtea apreciază oportună și eficientă și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, întrucât, raportat la natura infracțiunii comise, relațiile sociale periclitate prin astfel de infracțiuni - relații privind viața persoanei- se impune o restrângere temporară a unor drepturi ale inculpatului din perspectiva asigurării scopului sancționator, dar și preventiv al pedepsei, precum și a conștientizării într-o mai mare măsură a faptei comise și a consecințelor acesteia pentru inculpat, a comportamentului viitor al acestuia.
Pentru toate aceste motive, apelul formulat în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.
În baza art.383 alin.1/1 și 2 C. se va menține starea de arest a inculpatului
P. V., constatând că temeiurile arestării subzistă și, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul detenției preventive, începând cu data de (...) și până în prezent.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției, reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat B. M.
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. V. ( fiul lui F. si M., născut la (...), deținut în Penitenciarul Gherla), împotriva sentinței penale nr.136/F din 26 octombrie 2012 a T.ui B.-N..
Menține starea de arest a inculpatului P. V.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul detenției preventive, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției, reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat B. M.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică din 10 decembrie 2012, în prezenta inculpatului arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
4 ex./(...). Jud.fond: P. L.E.
← Decizia penală nr. 574/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 455/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|