Decizia penală nr. 574/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 574/R/2012
Ședința publică din 10 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. V. A.- judecător JUDECĂTORI : L. H.
G. : M. N.
I. M.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror S. D.
S-au luat spre pronunțare recursurile declarate de P. DE PE L. J. S.-M. și părțile civile P. G. și P. M. împotriva sentinței penale nr. 540 din 14 decembrie 2011, pronunțată de J. S.-M. în dosar nr. (...), privind pe inculpații P. P. și P. I. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești, prev.de art.271 alin2.C pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie
2012, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 10 aprilie 2012.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 540 din 14 decembrie 2011 a J. S.-M., în temeiul art.11, pct.2, lit.";a"; raportat la art.10, lit.";e"; din c.proc.pen.s-a dispus achitarea inculpaților:
1. P. P., născut la (...) în localitatea O., fiul lui I. și M., cetățean român, posesor C.I. seria MM, nr. 0. eliberată de P. M. S. M., CNP- 1., cu antecedente penale, domiciliat în comuna B., nr.154, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 271, al.2 din c.pen.
2. P. I., născută la (...) în comuna B., jud. Maramureș, fiica lui G. I. și G. M., de cetățenie română, studii liceale, casnică, căsătorită, posesoarea C.I. seria MM, nr. 0. eliberată de P. S. M., CNP- 2., cu antecedente penale, domiciliată în comuna B., nr.154, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 271, al.2 din c.pen.
A fost respinsă cererea de constituire de parte civilă formulată de părțile civile P. G. și P. M., domiciliați în comuna B., nr.112.
Au fost obligate părțile civile P. G. și P. M., să plătească statului câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul P.ui De Pe L. Judecătoria Sighetu Marmației, înregistrat la instanță sub dosar nr. 3137/307/(...), au fost trimiși în judecată inculpații P.
P. și P. I. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 271, al.2 din c.pen.
S-a reținut în conținutul actului de sesizare a instanței că părțile vătămate P. G. și P. M., au obținut hotărâri judecătorești de obligare a inculpaților la predarea posesiei imobilelor din comuna B. nr.154, casă de locuit
și teren aferent.
Ca urmare a acestor hotărâri inculpații au fost executați silit din imobil, prin evacuarea lor și scoaterea bunurilor, dar imediat aceștia s-au instalat și au reintrodus bunurile.
Se precizează că inculpații au mai fost condamnați la pedeapsa de 4 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, cu restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, în ceea ce privește posesia imobilului.
Deoarece inculpații nu au predat de bunăvoie imobilul, la data de (...) executorul judecătoresc s-a prezentat la fața locului pentru punerea în executare a hotărârilor, inculpata prezentând o hotărâre de la C. P. P. C. din cadrul Consiliului J.ețean Maramureș, privind reintegrarea minorului la adresa susmenționată. Executorul judecătoresc a procedat la evacuarea inculpaților cu excepția minorului S. S. I. B. au fost inventariate, o parte fiind predate în custodia părții vătămate P. G., iar o parte din bunurile mobile au fost predate inculpatei P. I. A fost schimbat și sistemul de închidere al ușii de acces, iar cheile predate părții vătămate. I. după finalizarea evacuării executorul judecătoresc s-a deplasat din nou la imobil și a constatat că o parte din bunurile evacuate și care au fost depozitate în stradă au fost introduse în imobil și animalele se aflau în curte, unde erau și minorii S. S. I. și S. C. P..
În seara zilei de (...) inculpata P. I. a intrat în imobil, iar inculpatul P. P. care nu a fost prezent la executare, a revenit ulterior în imobil alături de familie.
S-a mai precizat în rechizitoriu faptul că infracțiunea săvârșită de inculpați este în cursul termenului de încercare, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 83 din c.pen.
În cursul urmăririi penale inculpații au declarat că au luat cunoștință de faptul că au fost evacuați, dar minorul S. S. I. a înlocuit yala de la ușa de acces în imobil pentru a-și folosi camera și a luat și obiectele de îmbrăcăminte, astfel că atât inculpata cât și coinculpatul și-au urmat copiii și au intrat în imobil deoarece nu au unde să se mute.
În cadrul cercetării judecătorești inculpata P. I. a declarat că minorul a schimbat yala pentru a avea acces la camera lui, astfel că a fost nevoită să intre în imobil neavând unde să locuiască.
Inculpatul P. P., legal citat nu s-a prezentat în instanță.
Părțile vătămate s-au constituit părți civile, cu suma de 400 lei lunar, reprezentând lipsa de folosință a imobilului începând cu data comiterii infracțiunii până la predarea efectivă, precum și daune morale de 20.000 lei. De asemenea s-a solicitat a se dispune restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
Din probele de la dosar rezultă următoarele:
Conflictul dintre inculpați și părțile vătămate, s-a produs ca urmare a sentinței civile nr. 830/(...) a J. S. M., prin care inculpații au fost obligați să predea în deplină posesie imobilele din comuna B. nr. 143, casă și teren aferent.
S-a reținut că părțile vătămate au cumpărat imobilul de la Roman P. jr., în baza uni antecontract de vânzare cumpărare din (...). Inculpații s-au apărat arătând că au cumpărat prin antecontract de vânzare cumpărare în data de (...), de la Roman P. sr., imobilul situat în comuna B. de la nr.143 vechi.
Prin sentința nr. 1918/(...) a J. S. M., inculpații au fost obligați din nou la predarea posesiei, împreună cu G. M. și S. C., cu consecința evacuării.
Sentințele susmenționate au fost puse în executare silită, iar ulterior inculpații au fost condamnați la pedeapsa de câte 4 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, prin sentința penală nr. 234/(...) a J. S. M., rămasă definitivă cu decizia penală nr. 15/R/(...) a Curții de A. C.
Deși sentințele susmenționate ce cuprind acțiunile posesorii admise ale părților civile, au fost executate, ulterior s-a constatat prin acțiunea de stabilire a masei succesorale că persoana vânzătoare Roman P. jr., care s-a obligat a transmite în viitor dreptul de proprietate a imobilului, în favoarea părților civile prin antecontractul din (...), nu avea calitatea de a preda posesia în baza acestui act, deoarece erau un moștenitor în grad mai îndepărtat, astfel că potrivit proximității gradului de rudenie era înlăturat de la moștenire de către tatăl său Roman P., care era moștenitor rezervatar. Acesta în mod legal putea transmite posesia ce o avea de drept, în favoarea inculpaților, printr-un antecontract s-au altă modalitate prevăzută de lege.
Față de aceasta, inculpații și-au apărat dreptul de folosință al imobilului, pe care l-au considerat și îl consideră legal transmis în baza antecontractului încheiat la (...), cu Roman P. senior.
Sub aspect subiectiv inculpații au continuat activitatea de o folosi imobilul cu convingerea că acesta este al lor, printr-un act legal încheiat și ce provine de la o persoană îndreptățită la moștenire.
În ceea ce privește modalitatea de executare silită, pentru restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, pentru care s-a dispus condamnarea la pedeapsa închisorii de 4 luni, instanța constată că executorul judecătoresc a stabilit data la care se va deplasa la fața locului pentru a realiza executarea prin evacuarea inculpaților și a bunurilor, dar trebuie reținute și împrejurările premergătoare acesteia.
Astfel în noaptea de 05/(...), ora 03,00, s-a produs un incendiu la grajdul de animale și unde erau depozitate mai multe bunuri. Incendiul s-a produs în timp ce inculpații și cei 4 copii minori dormeau. Inculpații au declarat la urmărirea penală că îl bănuiesc pe partea civilă P. G. ca fiind autorul acestei fapte.
În dimineața zilei de (...), inculpata și copii timorați și speriați de acest eveniment care le-a pus în pericol viața și bunurile, au fost somați direct de către executorul judecătoresc să, părăsească imobilul și să-și ia bunurile.
Minorii nu au putut aprecia în mod obiectiv ce li se întâmplă astfel că, S. Sebastin I., a intrat înapoi în imobil prin înlocuirea yalei cu scopul de a folosi camera deoarece a fost reintegrat de către C. pentru P. C., luând cu el și obiecte de îmbrăcăminte. I. P. I., în seara aceleiași zile și-a urmat copiii, intrând în imobil și continuând să-l folosească. După circa 3 săptămâni a revenit și inculpatul și a locuit în imobil, având cunoștință de executare.
Apreciind probele de la dosar instanța consideră că inculpații prin acțiunile lor de a intra în imobilul pentru care s-a dispus restabilirea situație anterioare de către executorul judecătoresc, s-au produs pentru a salva bunurile lor și ale familiei, precum și de a salva integritatea corporală și sănătatea copiilor de la un pericol iminent ce s-ar fi putut produce, în situația în care ar fi părăsit în mod definitiv imobilul. Pericolul iminent poate fi apreciat și din suferințele psihice sau fizice ce se puteau produce față de cei 4 copiii, rămași fără adăpost și scoși în drum împreună cu bunurile, precum și din faptul că a fost incendiat grajdul unde se aflau animalele și anumite bunuri ale inculpaților și familiei. Astfel instanța consideră că inculpații au acționat în stare de necesitate.
Din declarația inculpatei și a martorilor, rezultă că acesta nu a acționat imediat cu intenția de a ocupa din nou imobilul, ci și-a urmat copii care au intrat și au folosit camera, neavând unde să plece.
Potrivit art. 45 din c.pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de necesitate, care este o cauză care înlătură caracterul penal al faptei.
Față de cele prezentate, instanța a dispus achitarea inculpaților pentru infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești, în baza art. 11, pct.2, lit.";a"; raportat la art.10, lit.";e"; din c.proc.pen.
Acțiunea civilă formulată de părțile civile privind obligarea inculpaților la plata de despăgubiri privind posesia și daunele morale, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Instanța a avut în vedere și antecontractul de vânzare cumpărare prin care inculpații au dovedit că au preluat posesia de la un moștenitor legal și rezervatar, aspect ce a rezultat din hotărârile judecătorești, de stabilire a masei succesorale.
În temeiul art.192, al.1, pct.1, lit.";b"; din c.proc.pen., părțile civile au fost obligate să plătească statului cheltuieli judiciare, în sumă de câte 100 lei fiecare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. DE PE L. J. S. M. și părțile civile P. G. și P. M. ,solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești prevăzută de art 271 alin 2 Cod penal ,întrucât,din probele administrate în cauză, nu rezultă că acțiunile inculpaților de a pătrunde în imobilul a cărui folosință a fost împiedicată s-au produs pentru a salva bunurile lor și ale familiei precum și de a salva integritatea corporală și sănătatea copiilor de la un pericol iminent ce s-ar fi putut produce în situația în care ar fi părăsit în mod definitiv imobilul.
De asemenea, există contradicții între considerentele și dispozitivul hotărârii, raportat la cazul ce atrage inaptitudinea funcțională a acțiunii penale ca și temei al soluției de achitare a inculpaților, de vreme ce aceștia au acționat fără forma de vinovăție cerută de textul incriminator, iar în dispozitiv s-a reținut incidența art 10 alin 1 lit e Cod procedură penală.
De asemenea,părțile civile în recursul formulat au solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpaților, cu dispunerea restabilirii situației anterioare săvârșirii infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, în sensul evacuării inculpaților și a copiilor acestora din imobilul asupra căruia părțile civile au fost puse în posesie de executorul judecătoresc,precum și obligarea inculpaților la despăgubiri civile în sumă de 400 lei/lună reprezentând lipsa de folosință a imobilului începând cu momentul comiterii faptei și până la predarea efectivă a acestuia către aceștia, conform constituirii de parte civilă depusă la dosarul de fond la fila 33,precum și daune morale conform constituirii de parte civilă.
Analizând sentința atacată ,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea va constata că aceasta este nelegală sub aspectul temeiului achitării.
Astfel,în mod corect prima instanță,raportat la situația litigiului civil dintre părți, a reținut că deși sentințele privind acțiunile posesorii admise ale părților civile, au fost executate, ulterior s-a constatat prin acțiunea de stabilire a masei succesorale că persoana vânzătoare Roman P. jr., care s-a obligat a transmite în viitor dreptul de proprietate a imobilului, în favoarea părților civile prin antecontractul din (...), nu avea calitatea de a preda posesia în baza acestui act, deoarece era un moștenitor în grad mai îndepărtat, astfel că potrivit proximității gradului de rudenie era înlăturat de la moștenire de către tatăl său Roman P., care era moștenitor rezervatar. Acesta în mod legal putea transmite posesia ce o avea de drept, în favoarea inculpaților, printr-un antecontract sau altă modalitate prevăzută de lege.
Față de această situație , inculpații și-au apărat dreptul de folosință al imobilului, pe care l-au considerat și îl consideră legal transmis în baza antecontractului încheiat la (...), cu Roman P. senior.
Sub aspect subiectiv inculpații au continuat activitatea de o folosi imobilul cu convingerea că acesta este al lor, printr-un act legal încheiat și ce provine de la o persoană îndreptățită la moștenire.
Ori,potrivit art. 271 C.pen. infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești ,indiferent de forma în care se realizează,presupune vinovăția făptuitorului în forma intenției. Acesta își dă seama că se împotrivește la executarea unei hotărâri judecătorești sau că împiedică o persoană să folosească o locuință,parte dintr-o locuință sau imobil,deținută în baza unei hotărâri judecătorești ,vrea să săvârșească fapta ,având, în același timp,reprezentarea că prin săvârșirea ei crează o stare de pericol pentru buna desfășurare a activității de înfăptuire a justiției. Însă,câtă vreme inculpații din speță au fost convinși că imobilul le aparține, fiind cumpărat de la persoana îndreptățită la succesiune (spre deosebire de cel de la care au cumpărat părțile civile ,care era într-un grad de rudenie mai îndepărtat ) ,se apreciază că lipsește latura subiectivă a infracțiunii sub aspectul intenției .
Temeiul achitării reținut de către prima instanță,respectiv starea de necesitate nu există în speță, pentru aceasta fiind necesar ca fapta să fie săvârșită pentru a salva de la un pericol iminent și care nu putea fi înlăturat altfel ,viața ,integritatea corporală sau sănătatea făptuitorului,a altuia sau un bun important la său sau al altuia,ceea ce nu a fost cazul în speță. Chiar dacă ar fi existat o asemenea stare la momentul punerii în executare a hotărârii,respectiv că ar fi intrat în imobil pentru a salva bunurile lor și ale familiei, precum și de a salva integritatea corporală și sănătatea copiilor de la un pericol iminent ce s-ar fi putut produce ,câtă vreme inculpații au rămas în continuare să locuiască în imobil ,nu se poate reține starea de necesitate.
Prin urmare,Curtea va admite recursurile formulate în cauză și va casa sentința atacată și rejudecând va dispune achitarea inculpaților in temeiul art.
11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala.
Va dispune repunerea părților în situația anterioara comiterii faptelor si va respinge restul pretențiilor părților civile ca nejustificate,pentru motivele arătate mai sus.
Va obliga inculpații, in solidar, sa plătească părților civile, in solidar 500 lei cheltuieli judiciare de la instanța de fond și 1700 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Va obliga fiecare inculpat sa plătească cate 350 lei cheltuieli judiciare către stat de la instanța de fond.
Cheltuielile judiciare in recurs avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
Admite recursurile declarate de P. DE PE L. J. S. M. și părțile civile P. G. și P. M. împotriva sentinței penale nr. 540 din 14 decembrie 2011 a J. S.-M. pe care o casează în întregime.
Rejudecând, in temeiul art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala achita inculpații P. P. și P. I. ambii pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 271 alin 2 din Codul penal. Dispune repunerea părților în situația anterioara comiterii faptelor si respinge restul pretențiilor părților civile.
Obliga inculpații, in solidar, sa plătească părților civile, in solidar500 lei cheltuieli judiciare de la instanța de fond și 1700 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Obliga fiecare inculpat sa plătească cate 350 lei cheltuieli judiciare către stat de la instanța de fond.
Cheltuielile judiciare in recurs avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitiva.
Pronunțata în ședința publica din 10 aprilie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
G., M. N.
Red.I.M/Dact.S.M
4 ex./(...) J..fond: I. N. P.
| ← Decizia penală nr. 436/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 217/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
