Decizia penală nr. 223/2012, Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.223/A/2012

Ședința publică din 17 decembrie 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător

JUDECĂTORI : M. Ș.

GREFIER : M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.

S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul B. V. împotriva sentinței penale nr.127 din (...) a T.ui B. N., pronunțată în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art.174 al.1 C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. V., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. B. Maxim, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar și partea vătămată L. M., lipsă fiind partea vătămată M. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul B. V. arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. V., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând cauz, a se avea în vedere toate considerentele pe care inculpatul le-a susținut și la instanța de fond, în sensul că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa.

În susținerea apelului arată că la condamnarea inculpatului, la fiecare capăt de acuzare, instanța a reținut comportamentul ulterior săvârșirii infracțiunii ca fiind de natură să ducă la concluzia că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii, că pe corpul acestuia s-au găsit urme de leziuni exterioare, care erau asemănătoare cu leziunile descoperite la victimă, că acesta se afla deseori în anturajul victimei și că victima nu ar fi avut alți dușmani în zona lui de activitate.

Pe de altă parte, rezultatul testului poligraf este contestat de inculpat, cu motivarea că avându-se în vedere împrejurările în care s-a desfășurat ancheta, din cauza stresului la care a fost supus, rezultatul testului poligraf ar fi fost denaturat.

În ceea ce privește celelalte argumente aduse de acuzare, inculpatul le contestă, în sensul că este adevărat că în ziua în care s-a produs decesul a avut o prezență și o legătură fizică cu victima, însă nu în sensul celor arătate în actul de acuzare și reținute de instanța de fond.

Pentru aceste considerente, așa cum s-a solicitat și la fond, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C., inculpatul solicită achitarea sa de orice penalitate.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

P. vătămată L. M. solicită respingerea apelului ca nefondat. De asemenea, solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare reprezentând costul transportului la termenul de azi în sumă de 300 lei și ziua de muncă în valoare de 50 lei.

Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea apelului pentru aceleași argumente pe care instanța de fond le-a expus pe larg în conținutul sentinței, deoarece nu se invocă în fața instanței de apel nici un argument nou, care să conducă la concluzia necesității unui supliment de analiză a probatoriului. Practic, inculpatul solicită reevaluarea materialului probator deja administrat și își menține apărarea, constând în aceea că nu este autorul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Apreciază că prima instanță a motivat detaliat și corect hotărârea atacată prin prisma dispoz. art. 63 C., au fost analizate cu pertinență toate probele administrate, atât în faza de urmărire penal, cât și în faza de cercetare judecătorească. De asemenea, instanța a coroborat corect probele din dosarul cauzei, inclusiv pe baza elementelor privind existența unor indicii care să ducă la concluzia că ar fi existat vreun motiv din partea unui terț să procedeze la suprimarea vieții victimei.

Pentru toate aceste argumente, coroborate cu împrejurările care rezultă din actele medico-legale, apreciază că soluția instanței este corectă sub aspectul condamnării inculpatului, ca urmare a constatării că acesta este autorul faptei de omor și din perspectiva sancțiunii penale acordate de către instanță, în condițiile neaplicării art.320/1 C., a reliefării circumstanțelor legate de mobilul faptei și conduita post delictuală a inculpatului.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, consideră că soluția este corectă, motiv pentru care solicită respingerea apelului ca nefondat și a se acorda părții civile L. M., cheltuielile judiciare solicitate.

Inculpatul B. V., având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa, arătând că este nevinovat.

C U R T E A

Pr in sen tinț a pen al ă nr. 127 din d ata de 3 octo mbr ie 201 2 a T .ui B. -N.,

pronunț ată în dos ar nr . (...), în temeiul disp. art. 345 Cod procedură penală s-a

dispus condamnarea inculpatului B. V. ( fiul lui A. și E., născut la data de (...) în satul A., jud. B. N., cetățean român, studii 10 clase, ocupația agricultor, divorțat, cu un copil minor, domiciliat în orașul N., strada M. C., bloc 4C, ap.7, jud. B. N., fără forme legale în comuna Z., sat A. nr. 107, jud. B. N., CNP.1.), pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 al. 1 Cod penal la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a-b Cod penal pentru o perioadă de 3 (trei) ani.

S-a făcut aplic. art.71 Cod penal rap.la art. 64 alin. 1 lit. a-b Cod penal referitoare la pedepsele accesorii.

Potrivit art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv din 18 mai 2010 până la 16 iunie 2010.

În conformitate cu art. 7 din legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

S-a constatat că partea vătămată B. R. nu s-a constituit parte civilă în cauză în termen legal.

În baza art. 346 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile reprezentând daune morale în favoarea părții vătămate L. M. în cuantum de 10.000 lei.

A fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în favoarea părții vătămate M. M. în cuantum de 2884,11 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare.

S-au respins pretențiile părților civile L. M. și M. M. referitoare la contravaloarea zilelor de muncă pierdute la instanță și la cheltuielile de transport la instanță ca neîntemeiate (nedovedite).

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 6660 lei (din care 6550 lei la urmărirea penală și 110 lei la fond).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. B.-N. nr. 1. 2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B. V. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin.1 Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:

La data de (...) partea vătămată M. M., însoțită de soțul ei, M. E., l-au vizitat pe L. I. (tatăl părții vătămate) aducându-i la cunoștință că a doua zi, (...)

(într-o zi de sâmbătă) urmau să participe la o nuntă în localitatea Z., motiv pentru care l-au rugat să meargă la gospodăria lor pentru a o ajuta pe mama lui, L. M., care urma să rămână singură acasă, la îngrijirea animalelor din gospodărie și la treburile gospodărești. V. L. I. nu a dat un răspuns cert cu privire la rugămintea ce i s-a adresat.

În dimineața zilei de (...) M. M. a trecut din nou, pe acasă pe la victimă, ocazie cu care aceasta i-a spus că nu se simte bine (acuzând dureri de burtă). În aceeași diminea, în timp ce se deplasa spre locuința ei, M. M. s-a întâlnit cu inculpatul B. V., în jurul orelor 10.00, inculpatul oferindu-și ajutorul în gospodărie, fiind refuzat de partea vătămată.

D. ce a fost vizitat de fiica sa, victima L. I. s-a deplasat la vecinul său, F. P., căruia i-a oferit o tablă de pe acoperișul unei anexe, fiind refuzat.

În drum spre nunta la care avea de mers, în localitatea Z., partea vătămată

M. M., fiica victimei, a intrat din nou pe la locuința tatălui său, în jurul orelor

14.00, găsindu-l în pat. Cu ocazia vizitei, partea vătămată a constatat că în casă era frig, nefiind făcut focul, sub sobă existând câteva lemne pe care victima le avea de mai multă vreme acolo.

S-a mai reținut totodată că la data de 14 mai 2010, inculpatul B. V. a lucrat în gospodăria martorului B. I. (ginerele fratelui său, B. I.) ajutând la demolarea unui grajd. La 15 mai 2010, dimineața, inculpatul a revenit la lucru în aceeași gospodărie dar, deoarece afară ploua și martorul B. I. se pregătea și el de mers la nuntă, munca a încetat mai devreme, inculpatul plecând spre locuința lui, după ce a servit masa.

În aceeași dimineață, inculpatul s-a întâlnit cu fiica victimei, M. M., în apropierea magazinului martorului B. I., unde au avut discuția cu privire la care ne-am referit anterior.

S-a reținut, de asemenea, că în ziua de (...) inculpatul a mai vizitat și alte persoane din partea de sus a satului (după ce a încetat munca la familia B. I.) și în jurul orelor 16 .00 a intrat pe la locuința victimei L. I.

Pe fondul unei stări conflictuale existente între el și victimă, la locuința celei din urmă a avut loc o altercație, inculpatul și victima lovindu-se reciproc cu pumnii, la un moment dat victima dezechilibrându-se și în cădere s-a lovit la cap. Pe fondul consumului de alcool al ambelor părți, s-a reținut că inculpatul a prins-o probabil, de la spate, pe victimă și a sugrumat-o, victima decedând.

Inculpatul a părăsit casa victimei și în drumul său spre casă a intrat pe la locuința soților F. În discuția avută cu F. P. inculpatul i-a relatat că a fost pe la locuința victimei, că victima nu se simțea bine, având mâinile „albastre"; de frig, că el i le-a frecționat, l-a învelit și i-a făcut focul.

D. ce a ajuns acasă și a fost certat de mama sa care i-a reproșat întârzierea, inculpatul i-a povestit acesteia că în drum spre casă, la rugămintea fiicei victimei, M. M., a intrat pe acasă pe la victimă, a găsit-o în prima încăpere din locuință, căzută la pământ, cu picioarele înfășurate într-o pătură și lovită la frunte. Din discuțiile cu victima, inculpatul a dedus că aceasta a încercat să se ridice, s-a împiedicat de pătură și s-ar fi lovit de colțul mesei.

Inculpatul i-a relatat mamei sale și că victima i-a oferit țuică de cazan, însă a refuzat-o, că deoarece în casă era frig, a făcut focul și a frecționat mâinile victimei.

Mama inculpatului, B. E., a susținut și că a văzut zgârieturi pe fața inculpatului care, nu s-a plâns că s-ar fi lovit în vreun fel, deși, de obicei, se plângea când se lovea.

Deși inculpatul nu i-a povestit mamei sale că s-ar fi bătut cu victima, aceasta a apreciat că este posibil ca părțile să se fi bătut, fiind sub influența alcoolului și în acest context, să se fi produs moartea victimei.

În seara de (...) inculpatul a apelat telefonic pe fratele său, B. G. și pe sora sa, M. A., cărora le-a povestit că a fost pe la victimă, că a găsit-o bolnavă și că i- a făcut frecție.

D. întoarcerea de la nuntă a fratelui său, B. T., cu care inculpatul locuiește, inculpatul i-a relatat aceleași împrejurări în legătură cu vizita făcută victimei.

În dimineața zilei de (...), în jurul orelor 9. 00, la întoarcerea de la nunta la care fusese, fiica victimei, M. M., a trecut pe lângă locuința tatălui său și deoarece ploua abundent, nu a mai intrat în casă, dar a observat că nu ieșea fum pe honul locuinței.

În cursul aceeași zile, aparținătorii victimei, nu au trecut pe la acesta atât datorită vremii nefavorabile, cât și a împrejurării că o parte dintre aceștia s-au deplasat la C. pentru a o aștepta pe mama părții vătămate M. M. (fosta soție a victimei), la aeroport în C.

D. ce L. L., fosta soție a victimei a sosit la casa fiicei sale, M. M., în jurul orelor 11.00 în ziua de (...), după câteva ore, M. M. l-a apelat pe cumnatul ei, B. T., fratele inculpatului, căruia i-a transmis să treacă pe la ei, pentru a prelua un pachet trimis din Spania de B. R., soția sa (și sora lui M. M.) prin intermediul soacrei sale (L. L.).

D. un timp, observând că B. T. nu a ajuns la ei, M. M. a apelat din nou telefonul cumnatului său, nu l-a găsit pe acesta acasă, răspunzându-i la telefon B. V., inculpatul. A. a întrebat-o dacă a mai trecut pe la victimă pe acasă, la răspunsul negativ al fiicei victimei inculpatul i-a relatat că sâmbătă seara ((...)) l- a găsit pe L. I. cu mâinile amorțite și reci, i-a făcut focul și l-a învelit.

La puțin timp după această convorbire, M. M. a fost anunțată de către L. M., bunica ei și mama victimei, că L. I. a fost găsit decedat.

Mama victimei, deplasându-se în data de (...) la locuința fiului ei, L. I. pentru a-i duce mâncare (după amiază, după ce s-a servit masa de prânz) l-a găsit pe acesta decedat, căzut între o masă și un pat, având pe el un țol de lână împăturit în patru și nu înfășurat în jurul corpului, în camera în care victima nu locuia de obicei. În camera în care victima obișnuia să locuiască, becul era aprins.

Mai mulți dintre martorii audiați în cauză au relatat că au văzut, pe parcursul zilei de (...), lumina arzând la locuința victimei (T. A., T. F., T. Aurora F.).

În seara zilei de (...), partea vătămată M. M. a apelat din nou pe cumnatul său, B. T., fratele inculpatului, pentru a discuta aspecte legate de organizarea înmormântării, la telefon a răspuns inculpatul, care în urma discuțiilor purtate s-a oferit să meargă la medicul de familie pentru a elibera certificatul constatator al decesului, fără a se mai efectua autopsia victimei.

Inculpatul a argumentat oferta sa prin faptul că efectuarea unei autopsii ar fi costisitoare pentru aparținătorii victimei.

În dimineața zilei de (...), fiica victimei L. I., M. M., s-a deplasat la familia B.

F. și I. pentru a discuta aspecte legate de masa de pomenire, iar la locuința acesteia s-a întâlnit cu inculpatul care, din nou s-a oferit să „rezolve"; cu medicul eliberarea certificatului constatator al morții, fără efectuarea autopsiei.

În seara zilei de (...) inculpatul a sunat la familia M. și a discutat cu M. E., soțul lui M. M., interesându-se despre cum s-a rezolvat problema cu certificatul constatator al decesului, M. E. comunicându-i că este necesară efectuarea autopsiei. Din nou inculpatul și-a oferit serviciile pentru „rezolvarea înmormântării fără autopsie";.

Deși victima L. I. a fost găsită decedată, familia acesteia nu a avut suspiciuni cu privire la posibilitatea unui omor, apreciind că aceasta a decedat din cauze naturale, astfel că aparținătorii victimei au făcut curățenie în casa ei, au aruncat hainele cu care era îmbrăcată, au spălat-o, bărbierit-o și au pregătit-o de înmormântare, apreciind că loviturile pe care le-au observat pe corpul victimei au putut fi produse prin cădere.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.1207/III/158/ (...) întocmit de S. de M. L. B.-N., pe corpul victimei s-au constatat mai multe leziuni traumatice, care s-au putut produce prin lovire activă cu corp dur și cădere, precum și leziuni traumatice caracteristice unei comprimări a gâtului, apreciindu-se că pentru comprimare s-a folosit cel mai probabil „priza de luptă de tip N. (comprimarea regiunii cervicale cu brațul și antebrațul, semiflectat în regiunea cotului). Totodată, s-a concluzionat că : moartea victimei a fost violentă; s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare; leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin comprimarea gâtului cu mâinile și antebrațele (cele de la nivelul regiunii cervicale); leziunile de la nivelul facial și al membrelor s-au putut produce prin lovire și cădere; alcoolemia victimei în momentul decesului a fost de 1,00 gr ‰ și moartea s-a putut produce cu 36-72 de ore înainte de examinarea și autopsierea cadavrului.

Potrivit raportului de constatare medico - legală nr. 1203/II/a/24 din (...) al

S.ui de M. L. B. - N. s-a constatat că, la data examinării, inculpatul prezenta mai multe leziuni

1. La nivelul unghiului intern al orbitei dr., echimoza de culoare violacee bruna, alternând la periferie cu zone maronii, de 1,5/1 cm., de forma triunghiulara.

2.Pe versantul dr., al piramidei nazale, echimoza neuniforma de culoare violacee- maronie, de 1,5/1,2 cm, pe care se constata 3 excoriații superficiale, cu dimensiuni cuprinse intre 0,2/0,2 si 0,7/0,2 cm., acoperite cu cruste sangvine.

3.Deltoidian dr. - excoriație superficiala de 2,1/0,6 cm., acoperita cu crusta bruna, in curs de detașare, iar zonele detașate au culoare rozacee.

4.La nivelul articulației cotului dr. si 1/3 proximală, fața dorsala a antebrațului dr., echimoza de culoare violacee-verzui, de 4/1,7 cm. si 6 excoriații - dintre care

2 de forma liniara cu dimensiuni de 1 si 4,2 cm., celelalte de forme neregulate, cu dimensiuni cuprinse intre 1,5 si 4,5 /1,2 cm., toate acoperite cu cruste brune, parțial in curs de detașare.

5.Pe fata dorsala antebraț drept - 1/3 medio-proximala, 3 excoriații liniare, superficiale, paralele intre ele, situate in ax aproape vertical, cu dimensiuni cuprinse intre 1,5 si 2,5 cm., situate la distanta de 1,5 cm. una de alta, acoperite cu cruste sangvine.

6.Pe fata dorsala a falangei mijlocii deget 3 mana dr., excoriație de 1/0,5 cm., acoperita cu crusta sangvina.

7.Pe fata latero-externa braț stg., 1/3 mijlocie, echimoza ovalara, de culoare violacee-palida, de 3/1,5 cm.

8.Pe fata posterioara a brațului stg. - 1/3 mijlocie - echimoza, de forma ovalara, de culoare albastra-violacee, de 5/3 cm.

9.In jurul articulației cotului stg., 5 excoriații superficiale, cu dimensiuni cuprinse intre 0,3/0,2 si 1/0,8 cm., toate acoperite cu cruste brune in curs de detașare,.

10.Pe fata dorsala deget II mana stg., la nivelul articulației falango-falangiene - excoriație de 0,5/0,3 cm., acoperita cu crusta sangvina.

11.Pe fata anterioara - 1/3 distala antebraț stg.- 3 excoriații, dintre care doua cu dimensiuni de 0,2/0,1 si una de 2,5 cm., in ax vertical, acoperite cu cruste hematice.

12.La nivelul regiunii dorsale si dorso-lombare - trei zone pigmentate - de culoare maronie de 0,8/0,5, 1/0,6 si 1,2/0,4 cm.

13.1nterscapular - echimoza de culoare galben-palida, de 7/4 cm.

14.Lombar, paramedian dr. - excoriație superficiala de 0,4/0,2 cm., acoperita cu crusta bruna.

15.Pe fata anterioara gamba dr.- 1/3 proximala, doua excoriații superficiale de

0,4/0,1 si 1/0,2 cm., acoperite cu cruste hematice.

S-a concluzionat că vechimea și mecanismul de producere a leziunilor traumatice prezentate de inculpat sunt diferite și nu necesită zile de îngrijiri medicale pentru vindecare: a) leziunile traumatice descrise la pct.l și 2 - s-au putut produce prin lovire cu corp dur, cu 2-3 zile înaintea examinării; b) leziunile traumatice descrise la pct.3, 4, 9, 12, 13 si 14 - s-au putut produce atât prin lovire cu sau de corp dur, cat si prin cădere pe o suprafața denivelata sau rugoasa, in cadrul unei auto sau heteropropulsii si au o vechime de 5-7 zile; c) leziunile traumatice descrise la pct.5 si 11 - s-au putut produce prin zgâriere si au o vechime de 2-3 zile; d) leziunile traumatice descrise la pct.6, 10 si 15 - s-au putut produce atât prin lovire cu sau de corp dur, cat si prin cădere pe o suprafața denivelata sau rugoasa in cadrul unei auto sau heteropropulsii cu 2-3 zile înaintea examinării; e) leziunile traumatice descrise la pct.7 si 8 - s-au putut produce prin comprimare cu mana si au o vechime de 2-3 zile.

Potrivit analizei leziunilor prezentate de victimă și inculpat ( cele a căror vechime corespunde perioadei în care a avut loc decesul) s-a concluzionat că leziunile inculpatului de la pct. 4 și 9 au putut fi produse de victimă în momentul în care a fost strânsă de gât simultan cu ambele brațe sau consecutiv în priza N. și a încercat să se elibereze.

În ce privește leziunile faciale ale victimei și inculpatului s-a apreciat că au putut fi produse prin loviri reciproce cu pumnul, iar în ce privește leziunile de la picioarele victimei și de la spatele inculpatului (pct. 12-14) că s-au putut produce prin cădere.

Cu toate că s-au recoltat și probe biologice de sânge și din depozitul subunghial al victimei și inculpatului, nu s-au conturat concluzii certe, datorită cantităților insuficiente de substanțe și a împrejurării că victima a fost spălată de aparținători anterior recoltării probelor biologice.

Inițial inculpatul a fost reținut și apoi arestat de către T. B.-N., dar la (...) Curtea de A. C. a dispus punerea în libertate a inculpatului, apreciindu-se că cercetarea și judecarea inculpatului poate avea loc și cu inculpatul în stare de libertate, în lipsa unor probe care să ateste că inculpatul este violent și datorită lipsei antecedentelor penale ale acestuia.

În urma audierii martorilor cu care inculpatul a stat în celulă pe perioada arestului preventiv, s-a reținut că, deși acesta nu a recunoscut direct în discuțiile purtate că ar fi autorul omorului victimei, era resemnat, susținând că victima „ar fi avut boală pe el"; și că poliția l-ar fi prins datorită fiicei mortului care ar fi relatat despre insistențele sale cu privire la neefectuarea autopsiei. Nemulțumirea inculpatului reieșită din discuții, se referea atât la partea vătămată M. M. care ar fi „anunțat medicul";, cât și la mama inculpatului, ale cărei declarații îl inculpau. R. inculpatului cu privire la fiica victimei l-a determinat să afirme că, după ce va ieși din starea de deținere o va omorî, dându-i în cap, fiindu-i indiferentă împrejurarea că ulterior va trebui să stea închis.

D. la ultimele afirmații ale inculpatului, martorul Raț M. S. i-a replicat în glumă: „vezi să nu-l omori pe copil!"; (referirea fiind făcută la martorul R.), inculpatul i-a răspuns, râzând :";Îl strâng de gât!";.

Martorii colegi de celulă cu inculpatul au relatat că au apreciat că inculpatul nu spune adevărul, deoarece, de multe ori, prezenta în mod diferit anumite împrejurări legate de presupusa faptă.

S-a mai reținut prin actul de acuzare că inculpatul a relatat nereal cu privire la aspectele legate de activitatea desfășurată de el în ziua de (...), cu privire la discuțiile purtate cu M. M., cu privire la împrejurările în care a găsit victima, când a vizitat-o sau la leziunile pe care le prezenta inculpatul când a fost examinat medico - legal, astfel :

- că a afirmat că i-a făcut foc victimei, deși cantitatea de lemne găsită la locuința victimei după decesul acesteia era aceeași și în sobă s-a găsit o etichetă de ciorapi bărbătești nearsă;

- că a susținut că partea vătămată M. M. i-a cerut să treacă pe la tatăl ei, cu motivarea că nu l-ar fi văzut de trei zile, deși partea vătămată venea des la casa victimei;

- că s-ar fi întâlnit de mai multe ori cu M. M. în ziua de (...);

- că a afirmat că leziunile sale, de la data examinării au fost cauzate de demolarea grajdului și de un nepot al inculpatului, în vârstă de 5 ani, aspecte infirmate de probele administrate;

- că i-a spus mamei sale, B. E., că îl chemase pe L. I. acasă la el (în condițiile în care victima se simțea rău), dar că acesta nu-și putea ține echilibrul, fiind în stare avansată de ebrietate, aspecte infirmate de concluziile autopsiei victimei, potrivit cărora alcoolemia acesteia era de 1‰;

- că victima s-ar fi împiedicat de țolul cu care era învelită în pat și că ar fi căzut, cu toate că a fost găsită căzută, acoperită cu țolul împăturit în patru.

Prin actul de acuzare s-a mai reținut și că în urma testării cu tehnica poligraf s-a concluzionat că inculpatul are un comportament simulat.

S-a concluzionat că pentru aprecierea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată prezintă relevanță:

- legătura dintre leziunile externe ale victimei și cele de pe corpul inculpatului, mai ales cele de la nivelul brațelor;

- împrejurarea că victima nu era în dușmănie cu alte persoane din localitate, aceasta avea nemulțumiri legate de vizitele frecvente ale inculpatului, cu care avusese și alte incidente, anterior;

- comportamentul inculpatului după decesul victimei raportat la motivul vizitei, la activitatea sa în casa acesteia și încercarea de a împiedica efectuarea autopsiei;

- concluziile testului poligraf;

- comportamentul inculpatului în stare de arest preventiv.

Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv : procesul verbal de cercetare la fața locului - f.5 și urm., constatările preliminarii privind moartea victimei din (...) ale S.ui Medico Legal Județean B.-N. - f.22, răspunsul

Administrației Naționale „A.e Române"; Administrația Bazinală de apă S.-T. I. de gospodărire a apelor B.-N. referitor la temperaturile pentru perioada 15-17 mai

2010 (f.24), adresa S.ui Medico - Legal din 21 mai 2010 referitor la data la care a putut surveni decesul victimei (f.26), raportul de constatare medico-legală (de autopsie) nr. 1207/III/158/(...) (f.27 și urm.), declarațiile părții vătămate M. M. (f.34 și urm.), actele doveditoare cu privire la cheltuielile de înmormântare (f. 47-

50), declarațiile martorei L. L. (f.51 și urm.), a martorului F. P. (f,53 și urm.), a martorei L. M. (f.55 și urm.), a martorului B. I. (f.60 și f. 90-91, a martorei B. F. (f.58 și urm.), a martorului B. T. (f.61 și f. 78 și urm.), a martorului B. I. (f.62 și urm.), a martorului M. E. (f.65 și urm.), a martorului B. I. (f. 71 și urm.), a martorei B. E. (f.71 și urm.), a martorului B. M. A. (f.77), a martorului V. E. (f.80 și f.92), a martorului T. A. (f.82), a martorului T. F. (f.83), a martorei T. A. F.

(f.85), a martorei F. M. (f.86), a martorului Z. G. T. (f.88), a martorului Ș. V. A. (f.89), a martorului T. L. M. (f.93), a martorului Z. M. (f.94), a martorei O. Ana (f.95), a martorului B. G. (f.96), a martorei M. A. (f.97), a martorului M. V. (f.99), a martorului B. I. G. (f.100 și f. 104), a martorului Z. A. (f.101 și f.103), a martorei C. V. (f.102), a martorului Raț M. S. (f.105), a martorului R. L. (f.106), declarațiile inculpatului date pa parcursul urmăririi penale (f.120 și urm.), concluziile rapoartelor de constare tehnico-științifică (testul poligraf a inculpatului f.145 și

158), procesul verbal întocmit cu ocazia examinării inculpatului (f.163), constatările preliminare ale S.M.L.J. B.-N. din (...) (f.169), raportul de constatare medico-legală nr. 1203/II/a/ 24 din (...) (f.170 și urm.), completarea raportului de constatare medico-legală a S.M.L. B.-N. (f.174), declarațiile inculpatului cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă (f.176 și urm.), declarațiile inculpatului la Curtea de A. C., la (...) (f.210), raportul de expertiză biocriminalistică (f.241 și urm.), toate la urmărirea penală, precum și cazierul judiciar al inculpatului(f. 13), declarațiile inculpatului în instanță(f. 19 și urm.), declarațiile părții vătămate L. M. (f.23 și urm.), declarațiile părții vătămate M. M. (f.30 și urm.), declarațiile martorilor F. P. (f.33), B. F. (f.34), B. G. (f.36), M. E. (f.41), B. I. (f. 43), B. T. (f.44), V. Emi l(f.50), B. I. (f.51, T. A. (f.56), T. F. (f.57), B. I. (f.58), T. L. M. (f.63), B. E. (f.73 și urm.), Z. M. (f.83), Raț M. S. (f.84), R. L. (f.

85), referatul de evaluare a inculpatului, întocmit de S. de probațiune de pe lângă

T. B.-N. (f.77 și urm.), toate la dosarul de fond al cauzei, tr ibun alul a reț inu t î n

f apt ur măto arele :

Inculpatul B. V. și victima L. I. locuiau în aceeași localitate (satul A., comuna Z., județul B. - N.) fiind și rude (una din fiicele victimei, B. R., este căsătorită cu fratele inculpatului, B. T.).

Atât inculpatul, cât și victima erau împătimiți în consumul de băuturi alcoolice, consumând zilnic alcool și fiind aproape în permanență în stare de ebrietate.

Inculpatul obișnuia să-l viziteze pe L. I. frecvent, cei doi consumând alcool împreună. Uneori, frecvența și durata vizitelor inculpatului au deranjat-o pe victimă, care s-a plâns rudelor sale despre faptul că inculpatul stătea prea mult la el și uneori adormea, fără să mai plece acasă. Deranjat de vizita inculpatului, într-o împrejurare, victima l-a lăsat pe acesta dormind și s-a deplasat la locuința fiicei sale, M. M., unde a rămas peste noapte.

V. locuia singură, fiind divorțată și era vizitată frecvent de fiica sa, M. M. și de mama sa, L. M., care locuiește cu M. M. și soțul acesteia, M. E..

Inculpatul este și el divorțat și locuiește în gospodăria fratelui său, B. T., căsătorit cu B. R. (fiica victimei), gospodărie în care locuiește și mama inculpatului, B. E. (inculpatul locuiește potrivit propriilor declarații la acea adresă de aproximativ 3 ani).

În data de (...), inculpatul și fratele său, B. I., au fost la lucru la numitul B. I., ginerele fratelui inculpatului (cu același nume cu al socrului său), pentru a ajuta la demolarea unui grajd. Inculpatul a lucrat în gospodăria ginerelui fratelui său de la orele 10 . 00 și până la orele 20 .00.

Fiica victimei, M. M. a trecut pe la locuința tatălui ei la data de (...), în jurul orelor 8-9 dimineața, în drumul ei spre comuna Z. unde se deplasa pentru a ajuta la pregătirea mâncării pentru nunta la care urma să participe și ea (cu mai mulți membrii de familie), la data de (...). În urma discuțiilor avute, M. M. i-a adus la cunoștință despre faptul că sâmbătă, a doua zi, va pleca la nuntă, motiv pentru care l-a rugat pe tatăl ei să treacă pe la locuința lor să o ajute pe L. M. (mama victimei și bunica lui M. M.) în gospodărie. V. nu a dat un răspuns cert cu privire la ajutorul ce i se ceruse. Cu acea ocazie fiica victimei a constatat că în casă era frig și a văzut în prima cameră „un braț"; de lemne sub patul de lângă sobă.

Tot cu acea ocazie, fiica lui L. I. a lăsat acestuia niște țuică slabă primită de la martorul F. P.

La (...), inculpatul a fost din nou la lucru în gospodăria ginerelui fratelui său pentru a ajuta la zidirea noului grajd, dar, deoarece ploua și martorul B. I. se pregătea să plece la o nuntă în localitatea Z., lucrul a încetat în jurul orelor

11.00 și după ce a servit masa la locuința martorului, inculpatul s-a deplasat la domiciliul său. Martorul B. I., fratele inculpatului a precizat că inculpatul a plecat de la ei în jurul orelor 16.00.

În dimineața zilei de 15 mai 2010, fiica victimei, M. M., a trecut din nou pe la locuința tatălui său și l-a găsit în pat, văitându-se că-l doare burta.

M. M. și-a reînnoit cererea cu privire la ajutorul în gospodărie în lipsa lor de acasă, L. I. răspunzând că va veni, dacă va putea.

În drumul spre casă, M. M. a trecut pe la magazinul sătesc din localitatea A., în jurul orelor 10.00 și s-a întâlnit cu inculpatul B. V., cu care a stat de vorbă. Inculpatul i-a comunicat că merge la lucru la numitul B. I. (la grajd) și i-a spus că aflase despre plecarea la nuntă a familiei martorei, oferindu-se să aibă grijă de animale. P. vătămată M. M. l-a refuzat, comunicându-i că are alt ajutor.

P. vătămată M. M. a precizat cu privire la întâlnirea ei cu inculpatul din dimineața zilei de 15 mai 2010, că nu i-a solicitat acestuia ";să meargă pe la tata să vadă ce este cu el";, cu motivarea „ că nu l-aș fi văzut de 3 zile";

În după amiaza zilei de 15 mai 2010 în jurul orelor 14.00, M. M. însoțită de soțul ei M. E., fetița ei N. în vârstă de 6 ani, B. T. (cumnatul părții vătămate și fratele inculpatului) și fiul lui B. T., B. M. în vârstă de 5 ani au plecat spre nunta la care urmau să participe, din localitatea Z.

În drum spre nunta la care s-au deplasat cu ștraiful au trecut pe la casa tatălui ei, unde au oprit pentru o scurtă perioadă de timp, pe victimă a găsit-o tot pe pat, comunicându-i că la animale va veni „nașa"; (Moroșan F.), victima spunându-i că n-a putut să vină. M. M. a precizat că în casă era frig, nu era făcut focul și sub pat, lângă cuptor, a văzut aceleași lemne pe care le văzuse și cu o zi înainte.

Cu privire la vizitarea victimei în după amiaza zilei de 15 mai 2010, în jurul orelor 14.00, M. M. a revenit cu ocazia declarației date la instanță (f.30 și urm.) arătând că nu ea a fost cea care a intrat în casa tatălui ei, ci soțul ei, M. E., care nu a stat mult și că nu i-a comunicat ca tatăl său să se fi plâns de vreo suferință.

Susținerile părții vătămate M. M. cu privire la acest aspect sunt confirmate

și de M. E., soțul acesteia (f.41 și urm. dos.fond. și f.65 și urm. dos. urm.pen.). M. E. a declarat inițial la urmărirea penală la fel cum a făcut-o și martora M. M., soția sa, că cea care a intrat în data de (...) pe la locuința victimei, socrul său, este soția sa. A., audiat fiind pe parcursul cercetărilor judecătorești, martorul a declarat, la fel cum a declarat și soția sa în instanță, că oprindu-se cu ștraiful pe la casa socrului, în jurul orelor 14-15, în timp ce se îndrepta spre nunta din Z., l-a găsit pe acesta pe pat, era un pic băut și l-a rugat să vină la animalele din gospodărie pe perioada cât lipseau. V. i-a răspuns că nu poate, deoarece nu se simte bine, dându-i de înțeles martorului că are diaree.

Și acest martor a observat că socrul lui nu avea făcut focul în sobă și că erau ceva lemne în casă, dar puține.

Potrivit declarației martorului F. P., vecin cu victima L. I., în ziua de (...) pe la orele 9. victima a venit acasă la martor și l-a chemat să-i dea niște tablă de pe o anexă mai veche. Martorul l-a refuzat (era bolnav) și a observat că L. I. era

„bine băut"; încă de la acea oră matinală, mirosea puternic a alcool și se clătina pe picioare. V. a stat doar aproximativ 4-5 minute la domiciliul martorului.

În jurul orelor 16-17 în ziua de 15 mai 2010, inculpatul B. V. a vizitat pe victima L. I., unde, probabil pe fondul consumului de alcool și al neînțelegerilor mai vechi, cei doi s-au certat, apoi s-au lovit reciproc cu pumnii, probabil victima s-a dezechilibrat și a căzut, lovindu-se la cap, iar în final, inculpatul a sugrumat- o pe aceasta. R. că L. I. a decedat, înainte de a părăsi casa victimei inculpatul a învelit-o pe aceasta cu un țol de lână împăturit în patru, victima rămânând căzută între pat și masă, unde a fost găsită ulterior de mama acesteia, martora L. M., luni (...), în jurul orelor 14.00.

D. ce a plecat de la casa lui L. I., inculpatul B. V. a mers la locuința familiei F., vecină cu a victimei și i-a comunicat martorului F. P. că a fost pe la L. I., i-a făcut focul și frecție la mâini, pentru că-i erau reci, iar înainte de a pleca l-a învelit cu un țol de lână. Tot cu acea ocazie, întrebat fiind de martor, inculpatul i-a comunicat că în aceeași zi fusese la lucru la „. său";, B. I. și l-a ajutat în construcții.

Martora F. M., soția lui F. P. a declarat că inculpatul a plecat de la casa lor pe la orele 16-17, precizând atât cu privire la victimă, cât și cu privire la inculpat că aceștia erau băuți când au trecut pe la ei, la 15 mai 2010 (f. 86).

A. inculpatul s-a deplasat spre casă, pe drum întâlnindu-se cu martorul

B. G., în jurul orelor 17.00 potrivit declarației acestui martor (f.36 dos.fond.).

B. V. a ajuns la domiciliul său după amiaza, în jurul orelor 1. - 19:30 potrivit declarației martorei B. E., de la urmărirea penală și potrivit aceleiași declarații (f.73 și urm.), a fost certat de mama sa, care i-a reproșat că a întârziat și căreia i-a povestit că, la întoarcerea spre casă, la rugămintea părții vătămate M. M. a intrat pe la L. I. să vadă ce face, că l-a găsit căzut în prima încăpere cu picioarele înfășurate într-o pătură, lovit la frunte. L-a întrebat pe inculpat despre cauza leziunilor, victima i-ar fi spus că a vrut să se ridice, s-a împiedicat de pătură și s-a lovit la frunte de colțul mesei.

Potrivit aceleași martore, victima i-ar fi oferit de băut inculpatului, dar acesta a refuzat. Dată fiind starea în care l-a găsit pe L. I., inculpatul i-a mai povestit martorei că i s-a făcut milă de el, că i-a făcut foc fiindcă avea mâinile înghețate (sau a pus pe foc lemne de sub pat, „trei dărabe";), că l-a acoperit cu aceeași pătură cu care fusese învelit și inițial și apoi s-a deplasat acasă.

Inculpatul i-a relatat mamei sale că nu a stat mult la victimă pentru că avea de lucru acasă.

Mama inculpatului i-a reproșat acestuia că nu l-a adus pe L. la ei acasă, să mănânce, dar inculpatul i-a replicat că l-a chemat, dar nu avea cu cine se înțelege și că victima nu se putea ține pe picioare.

Aceeași martoră a declarat că victima și inculpatul erau buni prieteni, consumau alcool împreună, L. I. fiind cel care îl chema pe fiul său să se doarmă la el.

Despre L. I. martora a afirmat că era mai violent, anterior alungându-și mama și soția din casă de mai multe ori, în urmă cu 2-3 ani acestea s-au refugiat la domiciliul martorei, fiind urmate de L. I., care s-a certat cu martora, amenințând-o cu bătaia. D. victima „sărise la scandal"; la martoră de vreo două ori, îl certa pe inculpat că mergea pe la victimă și venea beat.

Referitor la cele petrecute la data de 15 mai 2010 la domiciliul victimei, martora a mai precizat, în declarația inițială, dată la 20 mai 2010, că este posibil ca victima L. I., „. mai agresiv și alcoolist"; să-l fi provocat pe V. (inculpatul), aceștia să se fi luptat, iar V., de frică, pentru a scăpa, să-l fi lovit și din acea cauză să fi murit L. I.

Aceeași martoră precizează că inculpatul nu i-a spus explicit că el l-ar fi omorât pe L. I. sau că s-ar fi bătut.

Despre împrejurările relatate mamei sale, inculpatul B. V. a relatat și fratelui său, martorului B. T., la întoarcerea acestuia de la nuntă, în dimineața zilei de 16 mai 2010 (duminică).

Potrivit declarațiilor acestui martor, inculpatul i-a spus că a trecut pe la L.

I., la solicitarea lui M. M., că l-a găsit în pat, că acesta se simțea rău și că, deși l- a chemat acasă la ei, a fost refuzat din cauza stării de sănătate.

Potrivit celor declarate de martorul B. G. (fratele inculpatului), inculpatul l- a apelat la data de 15 mai, seara, martorul și-a dat seama după felul în care vorbea că era beat, cu acea ocazie comunicându-i doar că T. (fratele lor cu care inculpatul locuiește) e la nuntă.

În urma discuției telefonice din ziua de 16 mai 2010, martorul a aflat de la inculpat că sâmbătă îl găsise bolnav pe L. I., la locuința lui, fără a-i da și alte amănunte.

Inculpatul B. V. a apelat-o în seara de 15 mai 2010 și pe sora sa, martora

M. A., care locuiește în Chiuza, pe care o apela destul de rar și potrivit relatărilor martorei, cei doi au purtat discuții în legătură cu apropiații lor (mama, fratele T.), cu ocupația de inculpat (că lucrase la grajd la B. I. și că sosise acasă de la lucru). Ulterior, inculpatul a apelat martora și luni seara, în 17 mai 2010, i-a adus la cunoștință că L. I. fusese găsit mort și că el a fost sâmbătă ((...)) pe acasă pe la victimă, o găsise bolnavă și îi făcuse o frecție.

În data de 16 mai 2010 și 17 mai 2010 inculpatul nu a plecat de acasă, lucrând în gospodărie.

La întoarcerea de la nuntă, la 16 mai 2010 ora 9., familia lui M. M. nu a mai oprit la locuința victimei pentru că ploua tare afară, martora observând că nu ieșea fum pe hornul casei victimei (deși afară era frig). M. M. și soțul ei, M. E., au plecat în ziua de duminică, 16 mai 2010, în jurul orelor 18 :00, spre Z., pentru a o aștepta pe mama sa, L. L., care se întorcea din Spania, iar în localitatea de domiciliu acestea au ajuns doar la (...) orele 11 :00. D. câteva ore, M. M. l-a apelat telefonic pe B. T., cumnatul său (fratele inculpatului care locuiește împreună cu acesta) pentru a-i comunica să vină la ei acasă să ridice pachetul pe care i-l trimisese soția lui, B. R., din Spania, prin intermediul lui L. L.

D. o perioadă, în jurul orelor 16 :00, M. M. a apelat din nou pe familia lui B. T., la telefon a răspuns inculpatul care a întrebat-o dacă a fost pe la locuința tatălui ei și i-a relatat că l-a vizitat pe acesta sâmbătă seara găsindu-l cu mâinile amorțite și reci și că i-a frecționat mâinile și i-a făcut foc.

D. ce a purtat aceste discuții, la scurt timp M. M. a fost anunțată telefonic că tatăl ei era mort, acesta fiind găsit de către mama lui, L. M., care, la (...), în jurul orelor 14 : 00 plecase spre locuința victimei ca să-i ducă de mâncare.

P. vătămată L. M., mama victimei, a declarat că l-a găsit pe fiul ei decedat în camera dinspre drum, căzut între pat și masă, pe partea stângă a corpului, fiind acoperit cu un țol împăturit în patru. A fost găsit în camera în care nu stătea de obicei și în cealaltă cameră ardea lumina. D. victima nu prezenta urme vizibile de leziuni, respectiv pe partea stângă a corpului avea puțin sânge și era învinețit în jurul ochilor, partea vătămată a crezut că a murit din cauza băuturii și a alertat vecinii și rudele, a dezbrăcat și spălat victima ajutată de aparținători, aruncând hainele în pârâul din fața casei. P. vătămată L. M. a mai relatat că în locuința victimei era aceeași cantitate de lemne care era și joi ( (...)), când îl vizitase și când l-a văzut ultima dată în viață.

În seara zilei de 17 mai 2010, după ce a aflat de decesul tatălui său, partea vătămată M. M. a apelat pe B. T. pentru a discuta despre pregătirile de înmormântare. La telefon a răspuns B. V. care, după ce M. M. i-a spus că va merge la medicul de familie pentru eliberarea certificatului de deces, i-a replicat :

„nu mergeți, că vorbesc eu cu el să nu-i facă autopsie!";, deși partea vătămată nu pomenise în discuție despre necesitatea autopsierii și nici nu se gândise la acest aspect.

În seara zilei de luni (...), inculpatul a apelat pe familia M. și discutând cu

M. E. care i-a relatat că victima nu poate fi îngropată până nu se face autopsia, i-a solicitat acestuia să nu ducă victima la autopsie, că el are cunoștințe și rezolvă ca înmormântarea să se facă și fără efectuarea acesteia.

În dimineața zilei de 18 mai 2010, în jurul orelor 9., partea vătămată M. M. s-a deplasat la locuința familiei B. pentru a discuta despre masa de parastas.

Inculpatul B. V. se afla la locuința familiei B. când partea vătămată a sosit, era sub influența băuturilor alcoolice și a întrebat-o pe partea vătămată despre problema legată de certificatul de deces, despre care cei doi discutaseră cu o zi înainte, oferindu-se din nou să rezolve problema eliberării certificatului medical fără autopsie.

La discuția avută de partea vătămată și inculpat au asistat și martora B. F. și martorul B. I. care au declarat că B. V. îi reproșa părții vătămate că se înțeleseseră ca medicul să nu-i facă autopsia victimei ( că ar vorbi el cu medicul în acest sens -f.58,60 dos. urm. pen., f.34, f.58 dos. fond).

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1207/III/158/ (...) întocmit de S. de M. L. B. pe corpul victimei L. I. s-au constatat urme de leziuni traumatice:

1. pe bosa frontala parasagital dreapta - echimoza de culoare roșie- albăstruie, de 3/2 cm., cu centrul palid;

2.fronto-temporal stânga — echimoza, de culoare roșie-albăstruie, de 1. cm;

3.la nivelul pleoapei superioare ochi stâng - echimoza de culoare albăstruie-violacee;

4. la nivelul regiunii suborbitale si zigomatico-malare stânga - echimoza de culoare albastra-violacee, neomogena, de 3,5/2 cm.;

5. la nivelul arcadei sprâncenoase dreapta si pleoapa superioara ochi drept

- echimoza de culoare roșie-albăstruie, neomogena;

6. la nivelul unghiului extern al orbitei drepte - soluție de continuitate, de forma rectilinie, de 2 cm.;

7. e rosul buzei superioare si fata vestibulara a sa, in apropierea comisurii bucale pe dreapta, echimoză de culoare roșie-violacee, pe care se constata corespunzător fetei vestibulare o soluție de continuitate de cca. 1,3 cm., cu margini infiltrate cu sânge;

8. pe fața vestibulara a buzei inferioare in apropierea comisurilor bucale pe stânga și dreapta, câte o echimoza de culoare roșie-violacee, de cate 1,2/1 cm.;

9. pe regiunile - mentoniera, submandibulara stânga, cervical anterior si lateral stânga - câteva excoriatii pergamentate, de forme diferite (punctiforme, liniare, semilunare, stelate etc), cu dimensiunile cuprinse intre 0,1 si 1,5 cm.;

10. subconjunctival bilateral si pe fata interna a pleoapelor - se constata hemoragii punctiforme;

11. pe regiunea mentoniera și submentoniera echimoză de culoare albastră-violacee, de 8,5/5 cm., la secționarea tegumentului pană la planul muscular se pun in evidenta infiltrate hemoragice si la nivelul mușchiului digastric.

12. la nivelul regiunilor cervicală anterioară, latero-cervicala stânga, corespunzător sterno-cleido-mastoidianului, retroauriculare si mastoidiene stângi

- se constata o echimoza neuniforma, de culoare albastra-violacee, de 1.,5 cm.;

13. pe regiunea masterină dreapta echimoza albăstruie, de 5/3 cm.

14. la nivelul regiunilor latero-cervicala, retroauriculara si mastoidiana pe dreapta-se constata o echimoza neuniforma, de culoare albastra-violacee, de 2. cm.;

15. pe marginea radiala dreapta, 1/3 medio-distala, echimoză albăstruie, neomogena, de 8/4 cm.;

16. pe fața dorsala mana dreapta, corespunzător gatului si metacarpienilor

IV si V - zona de culoare rosietica-albastruie, de 6,5/3,5 cm., pe care se constată in apropierea procesului stiloid o excoriatie pergamentata, semilunara, de cea.

1,2 cm.;

17. deltoidian stânga - echimoza albăstruie de 4,5/4 cm.;

18. pe regiunile poplitee ale ambilor genunchi, cate o echimoza de culoare rosie-albastruie, de 6/3 cm.- pe dreapta si 7,5/4 cm.- pe stânga;

S-a concluzionat prin acest act medico - legal că leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire activă cu corp dur și cădere și prin comprimarea gâtului (folosindu-se, cel mai probabil, priza de luptă N.).

S-a precizat totodată că:

1. Moartea numitului L. ION a fost violentă.

2. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare.

3. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin comprimarea gatului cu mâinile si antebrațele (cele de la nivelul regiunii cervicale).

4. La examenul medico-legal al cadavrului susnumitului s-au mai constatat leziuni traumatice (cele faciale si de la nivelul membrelor), care s-au putut produce prin lovire și cădere.

5. Alcoolemia victimei in momentul survenirii decesului a fost 1,00 g%o.

6. Moartea s-a putut produce cu 36-72 ore înaintea examinării si autopsierii cadavrului.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1203/II/a/24 din (...) s-a constatat că inculpatul prezenta la data examinării următoarele leziuni:

13. La nivelul unghiului intern al orbitei dr., echimoza de culoare violacee bruna, alternând la periferie cu zone maronii, de 1,5/1 cm., de forma triunghiulara.

14. Pe versantul dr., al piramidei nazale, echimoza neuniforma de culoare violacee-maronie, de 1,5/1,2 cm, pe care se constata 3 excoriații superficiale, cu dimensiuni cuprinse intre 0,2/0,2 si 0,7/0,2 cm., acoperite cu cruste sangvine.

15. Deltoidian dr. - excoriație superficiala de 2,1/0,6 cm., acoperita cu crusta bruna, in curs de detașare, iar zonele detașate au culoare rozacee.

16. La nivelul articulației cotului dr. si 1/3 proximală, fața dorsala a antebrațului dr., echimoza de culoare violacee-verzui, de 4/1,7 cm. si 6 excoriații

- dintre care 2 de forma liniara cu dimensiuni de 1 si 4,2 cm., celelalte de forme neregulate, cu dimensiuni cuprinse intre 1,5 si 4,5 /1,2 cm., toate acoperite cu cruste brune, parțial in curs de detașare.

17. Pe fata dorsala antebraț drept - 1/3 medio-proximala, 3 excoriații liniare, superficiale, paralele intre ele, situate in ax aproape vertical, cu dimensiuni cuprinse intre 1,5 si 2,5 cm., situate la distanta de 1,5 cm. una de alta, acoperite cu cruste sangvine.

18. Pe fata dorsala a falangei mijlocii deget 3 mana dr., excoriație de 1/0,5 cm., acoperita cu crusta sangvina.

19. Pe fata latero-externa braț stg., 1/3 mijlocie, echimoza ovalara, de culoare violacee-palida, de 3/1,5 cm.

20. Pe fata posterioara a brațului stg. - 1/3 mijlocie - echimoza, de forma ovalara, de culoare albastra-violacee, de 5/3 cm.

21. In jurul articulației cotului stg., 5 excoriații superficiale, cu dimensiuni cuprinse intre 0,3/0,2 si 1/0,8 cm., toate acoperite cu cruste brune in curs de detașare.

22. Pe fata dorsala deget II mana stg., la nivelul articulației falango- falangiene - excoriație de 0,5/0,3 cm., acoperita cu crusta sangvina.

23. Pe fata anterioara - 1/3 distala antebraț stg.- 3 excoriații, dintre care doua cu dimensiuni de 0,2/0,1 si una de 2,5 cm., in ax vertical, acoperite cu cruste hematice.

24. La nivelul regiunii dorsale si dorso-lombare - trei zone pigmentate - de culoare maronie de 0,8/0,5, 1/0,6 si 1,2/0,4 cm.

25. Interscapular - echimoza de culoare galben-palida, de 7/4 cm.

26. Lombar, paramedian dr. - excoriație superficiala de 0,4/0,2 cm., acoperita cu crusta bruna.

27. Pe fata anterioara gamba dr.-1/3 proximala, doua excoriații superficiale de 0,4/0,1 si 1/0,2 cm., acoperite cu cruste hematice.

Referitor la leziunile de pe corpul inculpatului, se constată că acesta a prezentat diferite versiuni, pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, astfel cum se va arăta în continuare.

Inculpatul B. V. a fost reținut la (...) și apoi arestat prin Î. penală nr.

22/CC/19 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul penal nr. (...), menținută în recurs, ulterior măsura arestării preventive s-a prelungit, prin Î. penală nr. 24/CC/2010 a aceluiași tribunal, pronunțată în dosarul cu nr. (...), menținută în recurs și Î. penală nr. 30/CC/2010 dată în dosarul nr. (...), încheiere care s-a casat în recursul declarat de inculpat, prin Î. penală nr.

83/R/2010 a Curții de A. C. și în rejudecare, s-a respins propunerea de prelungire a arestării preventive, dispunându-se luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu (A.). În consecință, inculpatul a fost pus în libertate la data de 16 iunie 2010, pe parcursul urmăririi penale față de inculpat, prin ordonanțe ale procurorului, dispunându-se inițial prelungirea măsurii de a nu părăsi localitatea (la 2.07, 11.08, (...)), iar ulterior obligarea de a nu părăsi țara (la 7.10, 1.11, 15.11, (...), 28.01, 28.02, 30.03,

19.04, 20.05, (...) și (...)).

Pe parcursul aflării inculpatului în stare de arest, acesta a stat în aceeași celulă cu martorii Raț M. S. (mai - iunie 2010) și R. L. (20 mai - 3 iunie 2010).

Potrivit declarației date de martorul Raț M. S. pe parcursul urmăririi penale (f.105 și urm.), menținute cu ocazia audierii la fond (f.84), în perioada în care l-a avut ca și coleg de celulă pe inculpat, despre care a aflat că era acuzat că și-ar fi ucis un consătean, inculpatul nu a recunoscut nici o clipă că l-ar fi omorât pe L. I., dar părea resemnat și de fiecare dacă când vorbea despre fapta dedusă judecății, acesta oferea o altă variantă, astfel că martorul a tras concluzia că inculpatul nu spune adevărul. Din discuțiile avute cu inculpatul, martorul a dedus că victima ar fi avut „boală pe inculpat";, deoarece, în trecut, între B. și

„femeia victimei"; ar fi existat o relație. Inculpatul a povestit martorului și despre declarația fiicei victimei cum că, inculpatul insistase pe lângă ea să nu anunțe medicul legist pentru autopsie, împrejurare apreciată de inculpat ca esențială pentru acuzarea sa. Referitor la efectuarea autopsiei, inculpatul era nemulțumit de fiica victimei întrebându-se „ce a trebuit să anunțe asta medicul? îl îngropam și gata !";, spunând că atunci când va ieși din arest o va omorî pe fiica victimei (M. M.).

Martorul a mai declarat că inculpatul era supărat și pe mama lui, a cărei declarație îl incrimina. (Se reține că, într-adevăr, declarația de la urmărirea penală dată de martora B. E. îl incriminează pe inculpat).

Martorul R. L., celălalt coleg de celulă al inculpatului a declarat pe parcursul urmăririi penale (f. 107 și urm.) că inculpatul nu a recunoscut niciodată că l-ar fi omorât pe consăteanul lui, spunând doar că a fost pe acasă pe la victimă și i-a făcut o frecție pentru că îi era frig și că era foarte supărat pe o fiică a martorului, pentru că datorită declarațiilor ei și solicitărilor legate de efectuarea autopsiei, ar fi făcut el arest, afirmând că după ce va face pedeapsa îi va da în cap fiicei victimei (o va omorî).

Referitor la urmele de lovituri pe care le prezenta, inculpatul a precizat în discuțiile purtate cu martorul că se lovise lucrând la un grajd, pentru ca apoi să precizeze că urmele de lovituri de la braț le avea de la un nepoțel.

Audiat în instanță, martorul R. și-a menținut declarația dată la urmărirea penală cu privire la aspectele relevante în cauză, legate de nerecunoașterea faptei, la supărarea inculpatului „pe femeie"; care l-a denunțat la poliție și datorită căreia ar fi fost incriminat și la sursa urmelor de lovituri pe care inculpatul le prezenta.

Audiat pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești inculpatul a susținut, constant, că nu este vinovat de învinuirea ce i se aduce, dar a declarat inconstant cu privire la unele aspecte esențiale ale cauzei.

Astfel, în declarația dată la (...) la procuror (f.120 și urm.) inculpatul a arătat că vineri, 14.V.2010, a lucrat la demolarea unui grajd la locuința lui B. I. și că, în timp ce lucra, a căzut de pe acoperiș, lovindu-se la spate „de un lemn";, că atât B. I., fratele inculpatului, cât și B. I., ginerele fratelui său, persoane împreună cu care și-a desfășurat activitatea inculpatul, au văzut că el a căzut și s-a lovit.

În legătură cu activitatea sa din data de (...) inculpatul a arătat că în dimineața zilei de 15.05 s-a deplasat din nou la familia B. I. pentru a ajuta la zidirea grajdului, dar din cauza ploii nu s-a putut lucra, astfel că a plecat spre casă și pe drumul de întoarcere s-a oprit la magazinul sătesc, unde s-a întâlnit cu M. M. și soțul ei, M. E. care l-au rugat ca, în drumul său spre casă, să se oprească pe la casa lui L. I. să vadă ce face, cu precizarea că nu l-au mai văzut de

3 zile pe aceasta. Inculpatul a precizat că întâlnirea cu cei doi soți a avut loc în jurul orei 13 .00. A precizat că a ajuns acasă la L. I. în jurul orelor 15 .00, l-a găsit pe acesta în prima cameră, pe pat, cu mâinile vinete de frig, l-a întrebat ce face și i s-a răspuns de către L. I. că nu se simțea bine, că îi e rău. A mai arătat că a făcut focul în sobă, L. I. l-a întrebat dacă vrea să bea niște țuică, l-a refuzat și la plecare l-a învelit cu 2 pături, una portocalie, una roșu cu alb, a băgat pe foc și i-a frecționat mâinile și piciorul stâng.

A apreciat la o jumătate de oră perioada cât a stat acasă la L. I. și a menționat că a ajuns acasă în jurul orelor 16.00.

Pe drumul spre casă s-a întâlnit cu M. M., M. E. și B. T. care se deplasau cu ștraiful în Z. la o nuntă. Fără să oprească ștraiful, M. E. l-a întrebat ce face socrul său, la care inculpatul a răspuns că nu face bine, continuându-și fiecare deplasarea. Ajuns la (...) acasă, nu a mai plecat, îngrijind de treburile gospodărești.

În dimineața zilei de (...), inculpatul a declarat că s-a trezit pe la orele

5.00, după aproximativ o oră sosind și fratele lui T., de la nuntă. A. s-a culcat, iar el s-a ocupat de trebuirile gospodărești.

În data de (...), inculpatul a declarat că s-a trezit în jurul orelor 6 -7, el ocupându-se de animalele gospodăriei, iar fratele lui a plecat în sat. În jurul orelor 11.00 a fost sunat de către fratele lui, care i-a spus să nu meargă la lucru la familia B. I., la grajd, pentru că L. I. a murit, dându-i indicația să se ocupe de animale.

Inculpatul a mai declarat că în ziua de (...), pe la ora 14.00, a aflat de la

șeful de post din localitate că L. I. ar fi fost omorât.

Inculpatul a declarat că nu are cunoștință despre cine ar putea fi autorul omorului victimei și că el nu e implicat în această problemă. A mai precizat că în data de 18 mai 2010, vecinul victimei, martorul F. P., ar fi afirmat că victima ar fi fost acasă la martor, sâmbătă după masă ((...)), văzând-o cu acea ocazie căzând în grădină și apoi deplasându-se acasă.

În declarația dată la (...), la procuror, inculpatul a precizat că menține declarația anterioară.

A precizat că vineri, 14 mai 2010, a lucrat vreo 7-8 ore pentru a dărâma grajdul ginerelui fratelui său, B. I., ocazie cu care s-au dărâ mat niște corni peste

inculpat, bucățile lovindu -l la spate.

A reiterat împrejurările legate de întâlnirea sa, în jurul orelor 13-14 00 cu M. M., fata victimei, și faptul că a fost rugat să treacă pe la locuința tatălui ei, pe care aceasta nu-l văzuse de trei zile. Prin urmare, inculpatul a plecat direct la victimă acasă. L-a găsit pe L. I. în pat, în prima cameră, acesta i s-a plâns că nu se simte bine, sesizând că are mâinile albastre"; (îi era frig) i le-a frecționat pentru a i le încălzi, a făcut focul în casă, cu niște lemne găsite sub pat (în curte a făcut așchii cu toporul din târnațul casei) și după ce a stat aproximativ 20 de minute, a plecat, lăsându-l pe L. I. acoperit cu 2 pături. Pe drumul spre casă, inculpatul a precizat că s-a întâlnit cu fratele lui, B. T., M. E. și M. M., care se deplasau cu ștraiful spre nuntă. Le-a comunicat acestora ce făcuse la locuința lui L. I. și apoi s-a deplasat acasă.

În această declarație inculpatul a reiterat cele declarate anterior referitoare la activitățile sale din 16 și 17 mai 2010.

A mai arătat că, la 18 mai 2010 dimineața, s-a întâlnit la locuința lui B. I. cu M. M., căreia i-a spus că poate vorbi cu medicul de familie să-i elibereze actul de deces pentru tatăl ei, pentru a nu-i mai face autopsia. În final, a precizat că și luni seara (17 mai) a discutat la telefon cu M. M. și i-a spus"; să nu-i facă autopsia tatălui ei"; că va vorbi el cu medicul de familie în acest sens.

Audiat la 19 mai 2010, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă formulată în cauză de către procuror (f.176-178), inculpatul a declarat că la data de 15 mai 2010 a lucrat de dimineață până în jurul orei 13,00 în gospodăria unui frate din aceeași localitate la demolarea unui grajd. În acea zi, de sâmbătă, inculpatul a susținut că a băut o singură bere după care a plecat acasă, întâlnindu-se în fața magazinului sătesc în jurul orei 13,30 cu M., fiica mai mare a victimei L. I. M. i-a spus că nu și-a mai văzut tatăl de 3 zile și l-a rugat să meargă la locuința acestuia să vadă ce face. Inculpatul a relatat că a acceptat rugămintea fiicei victimei, astfel că s-a deplasat la locuința lui L. I. unde a ajuns în jur de ora 13,30 - 14,00. Acolo a găsit victima în pat, întrucât nu se simțea bine. Deși victima nu i-a spus ce o doare, inculpatul a afirmat că a început să-i frece mâinile vreo 10 minute, după care a făcut foc în sobă, luând lemne de sub pat. A. a luat două pături și a acoperit victima, declarând că acesta nu s-a ridicat din pat în timpul cât a stat acolo.

Inculpatul a relatat că victima era băută, pe masă fiind o sticlă de doi litri de țuică.

De la locuința victimei inculpatul, a susținut că a plecat în jurul orei 15,20 iar acasă a ajuns la ora 16,20. Acasă s-a întâlnit cu mama sa, fratele său fiind plecat la o nuntă. Inculpatul a susținut că după ce a ajuns acasă s-a ocupat de animalele din gospodărie, același lucru făcându-l și ziua următoare, duminică 16 mai 2010.

Referitor la leziunile constatate pe corpul său în urma examinării medico- legale, a afirmat că le-a suferit în urmă cu câteva zile, cu ocazia demolării grajdului din gospodăria lui B. I., împrejurare în care a alunecat „pe niște lețuri";.

Întrucât i s-a adus la cunoștință că la procuror a declarat că respectivele leziuni i-au fost cauzate în urma căderii peste el a unor corni, inculpatul a revenit și a susținut că a alunecat pe „. de lemn"; după care au căzut peste el niște corni. Cu aceiași ocazie, inculpatul a susținut că s-a și zgâriat, explicând astfel leziunile produse „prin zgâriere"; menționate în actul medico-legal. În ce privește leziunile prin comprimare cu mâna identificate pe corpul său (la mâini) de către medicul legist, inculpatul a afirmat că i-au fost „cauzate în joacă"; de nepotul său M. în vârstă de 6 ani.

Inculpatul a mai susținut că este real că a sugerat fiicei victimei să nu ducă victima la autopsie, dar a spus că intenția sa a fost ca aparținătorii victimei să facă economie de bani.

Inculpatul a relatat că a aflat de moartea victimei în data de 17 mai, ora

11.00 de la B. T., fratele său, care a fost prin sat. A. a mai declarat că nu a mai fost la locuința victimei de sâmbătă, 15 mai 2010 și până marți 18 mai 2010, când întorcându-se de la locuința fratelui său, B. I., a intrat și în casa victimei, ocazie cu care a discutat cu L. M., V. E. și Moșdroagă E.. Aceștia i-au spus că au găsit victima lovită la cap și la față, înfășurată într-un țol. De asemenea, de la fiica victimei, M., cu care a discutat anterior sosirii la locuința victimei, a aflat că L. I. a fost găsit căzut jos între un pat și o masă, cu fața în jos.

În fine, inculpatul a mai susținut că în ziua de 16 mai 2010 (duminică), după ora 15.00 când M. și soțul ei s-au întors de la nuntă, aceasta i-a telefonat și l-a întrebat cum se simte tatăl ei, ocazie cu care i-a comunicat că nu se simțea bine, avea mâinile reci și că i-a făcut focul în sobă, fiica victimei răspunzându-i că va merge și ea la tatăl ei în cursul aceleiași zile.

Inculpatul a mai precizat că a informat-o pe mama sa și pe fratele lui cu care locuiește, B. T., despre starea de sănătate a victimei, că se simțea rău și că i-a frecționat mâinile care erau „albăstrite";.

Audiat și de către Curtea de A. C. la 16 iunie 2010 (f.210 dos. urm. pen.) cu ocazia dezbaterii recursului declarat de inculpat cu privire la propunerea de prelungire a arestării preventive, inculpatul a precizat că nu știe în ce împrejurări a decedat L. I., pe care l-a cunoscut de multă vreme (încă din copilărie) și cu care era cuscru. A precizat că nu a avut niciodată conflicte cu victima, de nici o natură. A mai arătat că a vizitat victima la 15 mai 2010 în cursul după amiezii, ajungând acasă la el în jurul orelor 16 .30.

În legătură cu opoziția lui pentru efectuarea autopsiei, a recunoscut că a avut o astfel de atitudine, dar a precizat că nu a fost insistent, discuția pe această temă purtându-se doar cu fiica victimei, M. M., și motivul este legat de relația lui de amiciție cu victima.

Referitor la leziunile constatate pe corpul său, inculpatul a arătat că ele provin din data de 14 mai 2010 când a lucrat la demolarea unui grajd și când împiedicându-se, a căzut peste o grămadă de lemne, suferind leziuni în zona spatelui și antebrațului. Cu privire la lovitura pe care o prezenta la nas, inculpatul nu a dat o explicație, arătând că nu știe de unde provenea.

Audiat în instanță (f.19 și urm.) inculpatul a declarat că menține declarațiile date anterior. A precizat că în ziua de 15 mai 2010 orele 8 . 00 a plecat spre lucru la familia B. I., în fața magazinului sătesc din A. întâlnindu-se cu M. M., care l-a întrebat dacă nu l-a văzut pe L. I. și dacă nu a trecut pe la el, inculpatul răspunzând că nu a avut timp. Cu acea ocazie M. M. a afirmat că nu l-ar fi văzut pe L. I. de 3 zile. Inculpatul a mai precizat că era prieten cu victima și obișnuia să-l viziteze, locuind la aproximativ 400 m de acesta, dar că ultima dată când l-a vizitat fusese în urmă cu 6 luni, față de data decesului, înainte de sărbătorile de C. din 2009.

În data de 15 mai 2010 a stat la lucru până în jurul orelor 13.00 acolo a căzut, s-a rostogolit pe niște lemne și s-a zgâriat la mâna dreaptă, zona braț și antebraț.

În drumul său spre casă de la lucru a intrat pe la victimă în jurul orelor

14-16, ajungând la domiciliul său pe la orele 17.00. V. se afla pe pat și nu se simțea bine fără să-i precizeze exact ce-l doare, la întrebările inculpatului. D. a văzut că victima era înfrigurată și avea mâinile albastre (de frig), i-a luat mâinile și i le-a frecționat puțin, a făcut focul cu lemne de sub patul victimei, a refuzat să bea din țuica aflată pe masă, la invitația lui L. I., l-a învelit cu o pătură aflată pe celălalt pat, a mai pus pe foc și a plecat acasă. Inculpatul a precizat și că a invitat-o pe victimă la el acasă, dar a fost refuzat. D. aprecierea sa, inculpatul ar fi stat în vizită la victimă aproximativ 20 de minute.

În drumul spre casă a arătat că s-a întâlnit cu B. G., cu care a povestit ( fiind la o distanță de 400 metri unul de altul), inculpatul arătând că nu s-a mai întâlnit cu alte persoane pe drum. D. ce a ajuns acasă i-a spus mamei sale că victima se simțea rău. Cele relatate mamei despre starea de sănătate a victimei, le-a relatat și fratelui său, B. T., după ce acesta s-a întors de la nuntă în 16 mai

2010 dimineața.

Despre decesul lui L. I. a aflat în dimineața zilei de 17 mai 2010 în jurul orelor 8-9 de la fratele lui, B. T. care se deplasase în sat.

În seara zilei de 17 mai 2010 inculpatul a discutat la telefon cu M. M. (aceasta fiind cea care apelase pe fratele inculpatului, B. T. pentru a discuta amănunte legate de pregătirile de înmormântare) și i-a comunicat acesteia că nu știe cum se va elibera certificatul de deces pentru că victima nu cotizase la C. de A. de S.

În dimineața zilei de 18 mai 2010 inculpatul a precizat că a fost la lucru la familia B. I. de unde s-a reîntors în jurul orelor 14 .00, în drum spre casă întâlnindu-l pe șeful de post, V. E., însoțit de o persoană de la P. C., solicitându- i-se să meargă la P. de P. din Z. pentru a da amănunte legate de decesul lui L. I. D. o deplasare de aproximativ 200 metri cu mașina poliției, condusă de V. E., inculpatul a fost lăsat în drum, cerându-i-se să coboare și să-l aștepte pe polițist în jur de o oră.

Dată fiind situația, inculpatul a intrat la o casă unde se făceau pregătiri pentru înmormântarea lui L. I. (locuința lui B. I., cantor), unde se aflau L. M., mama victimei, M. E., fratele victimei și F. P. A ajutat și el la pregătirea celor necesare înmormântării, în sensul că a scos niște mese afară și a băut niște țuică.

Cu acea ocazie, L. M. i-a comunicat inculpatului că fiul ei a fost omorât prin sugrumare, în momentul imediat următor inculpatul fiind reținut de organele de poliție.

În declarația dată la instanță inculpatul a precizat că despre eliberarea certificatului de deces și posibilitatea de a nu se face autopsia a discutat doar cu M. M. și doar la 17 mai 2010 (da față la discuție nefiind și alte persoane, discuția având loc la telefon).

S-a susținut că vizitarea victimei s-a făcut la insistențele fiicei acesteia și că după ce a ieșit de la locuința lui L. I. a trecut și pe la locuința lui F. P., unde a stat 5-10 minute, relatându-i și acestuia că victima nu se simțea bine și avea mâinile albastre de frig.

În ce privește discuțiile purtate pe arest cu martorul Raț M. S., inculpatul a precizat că acesta insista să recunoască că este vinovat, dar el a afirmat constat că nu este vinovat.

Apreciază că a spus doar adevărul, rezultatul poligrafului putând să fie influențat de faptul că a fost stresat, deoarece nu a mai fost testat anterior la poligraf.

În baza întregii probațiuni administrate în cauză instanța a apreciat că faptele inculpatului, astfel cum s-au reținut anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal.

În primul rând, s-a reținut că potrivit declarațiilor inculpatului pe parcursul instrumentării cauzei și declarațiilor martorilor audiați în cauză nu se poate stabili decât cu aproximație perioada de timp în care inculpatul s-a aflat acasă la victimă, precum și ora la care a ajuns la domiciliul său.

Astfel, în declarațiile inculpatului, redate anterior, acesta a arătat că a ajuns acasă la victimă pe la orele 15.00, apoi 14-16, cu privire la acest aspect martorul F. P. precizând că inculpatul a trecut pe la el în jurul orelor 16-17, martorul B. G., cu care inculpatul s-a întâlnit când se întorcea spre casă (de la victimă și după ce trecuse pe la F. P.) a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul în jurul orei 17.00, iar martorul B. I. (f.62) a declarat că l-a văzut mergând în vale în jurul orelor 15.30, apoi în jurul orelor 16 -16 și ceva (f.63). La fond, martorul a declarat că l-a văzut pe inculpat deplasându-se spre casă în jurul orelor 13.30.

Fratele inculpatului, B. I. a declarat că inculpatul a plecat la 15 mai de la locuința ginerelui martorului în jurul orelor 16.00.

Martora F. M. a declarat că la 15 mai 2010 inculpatul ar fi plecat de la ei pe la orele 16-17.

În legătură cu ora la care a ajuns acasă, inițial inculpatul a apreciat că erau orele 16-16:30, apoi orele 17-17 și ceva (la fond), iar martora B. E., mama inculpatului a precizat că acesta a ajuns acasă pe la orele 19 -19:30 ( în declarația inițială), ulterior declarând ora 17-18, martorul B. I., fratele inculpatului declarând că a vorbit la telefon cu mama lor pe la orele 1., când i s- a confirmat că inculpatul era acasă, apoi în declarația dată în instanță, martorul a arătat că inculpatul a plecat de la ei în jurul orelor 15 :00 și acasă era în jurul orelor 17.00 (când a vorbit la telefon cu el și cu mama sa).

S-a reținut că inculpatul a dorit să justifice urmele de lovituri găsite pe corpul său, dar a fost inconstant în susținerile sale: astfel, inițial a declarat că „ a căzut de pe acoperiș și s-a lovit de un lemn";, apoi „că s-au dărâmat niște corni peste el, bucățile lovindu-l la spate";, că a alunecat pe niște lețuri";, după care „au căzut peste el niște corni";, că s-a și zgâriat, iar despre leziunile de pe mâini (prin comprimare) a afirmat că i-au fost făcute în joacă, de nepotul său M., în vârstă de

6 ani. La Curtea de A. C., audiat din nou, cu ocazia propunerii de prelungire a arestării preventive, a declarat că leziunile i-au fost cauzate prin cădere, el împiedicându-se și căzând peste o grămadă de lemne, că s-a lovit la spate și antebraț, iar cu privire la lovitura de la nas, nu a putut oferi nici o explicație.

În instanță a declarat că leziunile le-a suferit prin cădere (s-a rostogolit pe niște lețuri) și că s-a zgâriat la mâna dreaptă, zona braț și antebraț.

Cu privire la leziunile constatate pe corpul inculpatului, s-a reținut că în declarațiile inițiale date de mama inculpatului, B. E. și faptele inculpatului, B. T., aceștia au arătat că inculpatul nu prezenta urme de lovituri la față (nici la

15 mai și nici a doua zi), B. E. precizând că inculpatul nu i s-a plâns că s-ar fi lovit, cu toate că, de obicei când se lovea, acesta se mai plângea.

Ulterior, martora B. E. în declarația dată la (...) (f.76) schimbă declarația inițială referitoare la eventualele leziuni prezentate de inculpat, precizând că acesta avea o zgârietură pe frunte și că i-a spus că s-a lovit la lucru (la grajd). Audiată pe parcursul cercetării judecătorești, martora B. E. a declarat că atunci când inculpatul s-a întors acasă i-a relatat că s-a prăbușit grajdul cu ei, era lovit la frunte, spunând că bine că nu s-a lovit mai rău.

Martorul B. I. (f.91 urm.pen.) precizează că inculpatul nu prezenta urme de lovituri pe față, când a trecut pe la magazinul sătesc, în jurul orelor 9 - 9 :30 la 15 mai 2010.

Martorul B. M. A., nepotul inculpatului (fiul lui B. T.) a declarat că nu l-a lovit pe inculpat în nici un fel și că nici nu l-a strâns de mâini (f.77 dos.urm.pen.).

Martorul B. I., fratele inculpatului, a declarat inițial că inculpatul nu s-a lovit nici la data de 14 mai și nici la data de 15 mai, când a lucrat la grajdul ginerelui său, că el nu a văzut urme de lovituri pe fața inculpatului, că dacă s-ar fi lovit ar fi văzut ( f.71), pentru ca, ulterior, în aceeași declarație, să arate că inculpatul ar fi spus că s-a lovit, dar nu a dat amănunte.

Și martorul R. L. a declarat că inculpatul ar fi invocat, pe perioada cât s-a aflat în arest, că leziunile pe care le prezenta la mână i le-ar fi cauzat un copil

(nepotul lui).

Audiat la fond, martorul B. I. (f.51) a precizat că vineri sau sâmbătă (14 sau 15 mai) pe când lucrau la ginerele său și acesta a aruncat de sus cu lețuri, inculpatul a afirmat că s-a lovit, dar ei nu au văzut urme de lovituri și nici inculpatul nu s-a mai văietat ulterior.

Cu toate că pe tot parcursul instrumentării cauzei inculpatul a declarat că nu a consumat băuturi alcoolice împreună cu victima, când a vizitat-o, la 15 mai, cu prilejul întocmirii referatului de evaluare (la 21 mai 2012), inculpatul a declarat, în conformitate cu cele consemnate în actul întocmit de S. de P. de pe lângă T. B.-N., că a trecut pe la victimă pe acasă, la 17 iunie 2010 (consemnarea greșită a datei sau relatarea greșită de către inculpat, data corectă fiind 15 mai

2010) și că „ au consumat împreună câteva pahare de țuică";.

Cu toate că inculpatul a susținut pe tot parcursul instrumentării cauzei că se înțelegea foarte bine cu victima și nu avusese nici un fel de divergențe anterior, probele testimoniale administrate au evidențiat faptul că între cei doi au existat și incidente și discuții contradictorii.

Astfel, martorul B. I. (f.90 dos. urm. pen.) a arătat că inculpatul și victima s-au certat în magazinul pe care-l deține, într-o împrejurare (înaintea sărbătorilor de iarnă, deci în anul 2009 iarna), el sugerându-le ca să-și rezolve neînțelegerile în afara magazinului.

Același martor a relatat că cei doi erau prieteni de pahar (stând la povești și bând nopți în șir) aspecte relevate și de ceilalți martori, rude cu inculpatul și victima.

Martorul M. E. a relatat despre faptul că victima nu avea nici alți prieteni, în afara inculpatului, nici alți dușmani, pentru că victima era tot timpul beată și lumea îl evita, inculpatul obișnuind să-l viziteze pe cuscrul lui (L. I.), să doarmă la el și că, pe fondul consumului de alcool, cei doi se certau din nimicuri, fără vreun motiv anume. A relatat că, în vara anului 2009, L. I. i-a spus că l-ar fi bătut pe inculpat, fără să-i comunice motivul, dar martorul era convins că acesta era legat de consumul de alcool. F. că inculpatul a fost bătut de cuscrul său (victima) i-a fost confirmat ulterior și de B. T., fratele inculpatului, acesta aflând de incident de la inculpat.

Audiat la fond (f.41), martorul M. E. a menținut declarațiile anterioare și a precizat că atât victima, cât și inculpatul erau arțăgoși când beau (s-ar putea deduce că tot timpul, pentru că beau frecvent).

Martora O. Ana, audiată pe parcursul urmăririi penale (f.95) a declarat că în primăvara anului 2010 că s-a pomenit cu inculpatul în casă peste noapte, acesta era foarte beat și s-a culcat, dar pentru că tot „boscorodea"; l-a întrebat cum se înțelege cu L. I. (cuscrul său), inculpatul răspunzându-i că „i-a tras o bătaie";, fără să precizeze când a făcut acest lucru sau motivul. Martora știa că între victima L. I. și mama inculpatului au existat anterior niște certuri, confirmate și de martora B. E.

Martorul Z. M. (f.94) a declarat pe parcursul urmăririi penale că în toamna anului 2009, pe fondul băuturilor alcoolice inculpatul a vrut să-l bată, recunoscând că inculpatul e violent când e băut.

Audiat în instanță (f.83) martorul Z. M. nu menține declarația de la urmărirea penală arătând că doar s-a certat cu inculpatul și că acesta nu a intenționat să-l bată, nefiind real că inculpatul are o fire violentă, apreciind că la urmărirea penală consemnările s-au făcut greșit.

Chiar martora B. E., mama inculpatului, în declarația ce i s-a luat (f.73 și urm.) a precizat că L. I. este „mai agresiv și alcoolist";, fiind posibil ca să-l fi provocat pe V. și acesta, de frică, să-l fi lovit. În plus, victima a sărit la scandal la martoră și chiar a amenințat-o pe aceasta cu bătaia.

Existența unor episoade violente între părți e confirmată și de M. M. (f. 30 dosar fond), care își aduce aminte că tatăl său îi relatase despre un astfel de episod, fără a putea preciza alte amănunte.

Aceeași martoră a declarat despre existența unor certuri între victimă și inculpat(f. 34), precizând că în vreo trei rânduri, atunci când l-a vizitat pe tatăl ei, el i-a spus că „iar a trecut V. pe la el"; și „ne-am sfădit";, fără să-i spună cauza certurilor.

Martorul V. E., audiat atât pe parcursul urmăririi penale(f.92), cât și la instanță (f.50) a declarat că, din zvonurile din localitate știe că între inculpat și victimă existau neînțelegeri legate de o eventuală relație a inculpatului cu fosta soție a victimei.

Aceeași împrejurare i-a relatat-o inculpatul și martorului Raț M. S., pe când se afla în arest (f.105 dos. u.p.), în sensul că victima „ar fi avut boală pe inculpat"; pentru că inculpatul și femeia victimei ar fi avut o relație.

Pe de altă parte, martora L. M. a declarat pe parcursul cercetării judecătorești (f. 23 și urm.) că, deplasându-se la 18 mai 2010 împreună cu martorul V. E. ( polițistul din localitate) și cu inculpatul la domiciliul victimei, în jurul orelor 13.00 pentru a da explicații legate de împrejurările în care a descoperit pe L. I. decedat, iar inculpatul referitor la cele făcute acasă la victimă la 15 mai 2010, profitând de lipsa polițistului din casă, inculpatul a amenințat-o pe L. M., indignat că ar fi fost făcut de martoră „ criminal";, spunându-i că „o să-i arate el și martorei și lui V., afirmație la care, martorul V. E., la întoarcerea în locuință, i-a replicat inculpatului că, deocamdată, martora nu l-a acuzat de nimic, aspect care dovedește că inculpatul nu este o fire calmă, liniștită, rațională.

F. că inculpatul se putea manifesta violent este confirmat și de martorii colegi de celulă pe arest cu acesta, care au precizat că inculpatul ar fi afirmat că o va omorî pe fiica victimei.

Cu ocazia întocmirii referatului de evaluare de către S. de probațiune de pe lângă T. B.-N., persoanele intervievate au relatat că inculpatul obișnuia să consume ocazional băuturi alcoolice în exces, împrejurări în care devenea recalcitrant, ripostând mai impulsiv la diverse provocări, că a mai fost sancționat contravențional de câteva ori de poliția comunală pentru diferitele incidente create pe raza localității de domiciliu, pe fondul consumului de alcool (f. 79 dosar fond).

S-a apreciat că și modul de comportament al inculpatului după moartea lui L. I. și relatările inculpatului cu privire la cele petrecute la domiciliul victimei îl incriminează pe acesta.

Astfel, s-a constatat, în primul rând, că inculpatul a făcut tot posibilul ca după ce a plecat de la victimă să relateze cât mai multor persoane despre starea precară de sănătate a victimei, despre faptul că l-a frecționat, i-a făcut foc și l-a învelit. A relatat, mai mult sau mai puțin amănunțit, despre cele întâmplate cât a stat acasă la victimă lui F. P., mamei sale, fratelui său B. T., surorii sale M. A. (care locuiește în Chiuza și pe care o apela rar, conform declarației martorei), fratelui său B. G. și aparținătorilor victimei (M. M., M. E.).

Totodată, inculpatul a încercat să justifice prezența sa acasă la victimă prin faptul că ar fi fost rugat de aparținătorii acesteia s-o viziteze la 15 mai 2010 (deși, prieten fiind cu victima nu avea nevoie de un motiv anume să meargă la ea).

Despre faptul că ar fi fost rugat de M. M. (el a susținut inițial că și de M.

E., care o însoțea pe M.) să o viziteze pe victimă a spus și fratelui său, B. T. și mamei sale, B. E.

Nu poate fi credibilă susținerea inculpatului că ar fi fost rugat de fiica victimei să viziteze pe aceasta pentru că nu-l văzuseră de 3 zile, deoarece, în baza probelor administrate s-a stabilit că joi, 13 mai, fusese pe la victimă mama sa, L. M., iar vineri 14 mai, seara, trecuse pe la victimă M. E., ginerele acestuia (chiar însoțit de inculpat, - acesta din urmă neintrând în casă la victimă, f. 65 dos. u.p.)

Fiica victimei, M. M., a declarat constant că atunci când s-a întâlnit cu inculpatul, în dimineața zilei de 15 mai 2010 în jurul orelor 9 :00, nu l-a rugat pe acesta să meargă pe la tatăl ei, dimpotrivă, inculpatul s-a oferit să meargă pentru ajutor în gospodăria martorei, fiind refuzat. Mai mult, nu s-a confirmat susținerea inițială a inculpatului că întâlnirea din fața magazinului sătesc ar fi avut loc și cu M. E. (nici M. M. și nici M. E. nu confirmă varianta inculpatului) și nici că ar fi avut loc în jurul orelor 13:00, pe drumul de întoarcere de la lucru al inculpatului, chiar inculpatul revenind ulterior cu privire la întâlnirea respectivă

și relatând că s-a întâlnit în cursul dimineții de 15 mai și doar cu M. M. De altfel, și martorul B. I., cel ce deține magazinul sătesc din A., a declarat că inculpatul a trecut pe la orele 9 - 9 :30 pe la magazin și a cerut un pahar de țuică, spunând că merge la muncă să demoleze un grajd.

Nu s-a dovedit susținerea inculpatului cum că soții M. ar fi afirmat că nu l-au văzut pe L. I. de 3 zile.

Totodată, deși inculpatul a declarat pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia primelor declarații ce i s-au luat (f.125/(...)) că pe drumul de întoarcere spre casă s-a întâlnit cu M. M., M. E. și B. T., care se deplasau cu ștraiful spre nuntă, le-a relatat ce a făcut la L. I. și apoi fiecare și-a continuat deplasarea, într- o variantă, într-o altă variantă M. E. a întrebat ce face socrul lui și el a răspuns că nu face bine, ulterior nu a mai reiterat aceste aspecte (nici cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, nici în fața Curții de A. C. și nici cu ocazia audierii pe parcursul cercetării judecătorești) aceste aspecte nu au fost confirmate prin declarațiile date de M. M., M. E. și B. T., niciuna dintre aceste persoane nefăcând referire în declarațiile date despre o întâlnire a lor cu inculpatul în cursul deplasării spre nunta din Z. Oricum, nu poate fi credibilă susținerea inculpatului că aparținătorii victimei cu care s-ar fi întâlnit s-ar fi interesat despre starea de sănătate a victimei, câtă vreme M. E. și M. M. trecuseră pe la casa lui L. I. în jurul orelor 14,00-15,00 ( anterior inculpatului) și putuseră să constate personal starea în care se afla L. I.

Inconstanța inculpatului cu privire la cele petrecute la locuința victimei la

15 mai 2010 și încercarea a de a justifica urmele de lovituri de pe corpul victimei este dovedită și de declarația mamei sale, dată la urmărirea penală (f.73 și urm la 20 mai 2010), potrivit căreia inculpatul i-a relatat că l-a găsit pe L. I. căzut în prima încăpere, cu picioarele înfășurate într-o pătură și lovit la frunte, victima relatând că s-a împiedicat de pătură și s-a lovit la frunte de colțul mesei.

În nici una din declarațiile date de inculpat acesta nu face referire la o astfel de împrejurare legată de victimă, fiind imposibil ca martora, la câteva zile după moartea lui L. I. să declare aspecte nereale, inventate de ea, fără ca acestea să-i fi fost relatate de inculpat.

De altfel, inculpatul nu este constant nici cu privire la alte aspecte, legate de exemplu, de păturile cu care l-ar fi învelit pe L. I., declarând fie că acestea au fost două - una portocalie și una roșu cu alb, fie că a fost doar una (aceeași, cu care l-a și găsit înfășurat la picioare, potrivit declarației martorei E. B.), astfel cum i-a relatat și martorului F. P.

Pe de altă parte, cu toate că inculpatul a declarat constant - și a relatat în această modalitate și aparținătorilor victimei sau altor martori ai cauzei - că a făcut foc victimei, atât declarațiile martorilor L. M., M. E., M. M., au infirmat acest aspect (deoarece martorii au relatat că au văzut după deces, aceeași cantitate de lemne sub patul victimei pe care o văzuseră și când l-au vizitat pe acesta - la 13 și 15 mai 2010) cât și procesul - verbal de cercetare la fața locului

(f. 5 și urm.) potrivit căruia, la capătul patului s-au găsit 4 așchii și 15 bucăți de lemn, iar în focarul sobei nu s-au găsit resturi de lemn carbonizat, doar o etichetă pentru ciorapi bărbătești.

De asemenea, cu toate că potrivit declarației date de inculpat în instanță, acesta ar fi discutat doar cu M. M. și doar la 17 mai 2010, la telefon, despre eliberarea certificatului de deces și posibilitatea de a nu se face autopsia victimei, martorul M. E. a declarat că și lui îi relatase inculpatul aceleași aspecte, la 17 mai 2010, luni seara, în discuția telefonică avută cu inculpatul (dacă nu se rezolvă fără autopsie să-l sune pe martor a doua zi, că rezolvă el să se facă înmormântarea victimei fără autopsie) f.65 dosarul de urmărire penală și f.41 dosarul instanței.

A., potrivit declarațiilor lui M. M., B. F. și B. I., în dimineața zilei de 18 mai

2010, M. M. s-a reîntâlnit cu inculpatul și cel din urmă i-a reproșat fiicei victimei că au dus-o pe aceasta să-i facă autopsie, deoarece cu o seară înainte se înțeleseseră altfel.

Și martora L. M. a declarat în fața instanței că marți, 18 mai 2010, în jurul orelor 7-8 dimineața, în timp ce se deplasa acasă la victimă, s-a întâlnit cu inculpatul care le-a reproșat "; de ce ați mers la Z., dacă eu v-am sunat că merg eu, să nu cheltuiți bani, că am eu cunoștințe!";.

Insistența inculpatului față de aparținătorii victimei să nu se facă autopsia acesteia nu poate fi explicată decât prin faptul că inculpatul cunoștea cauza decesului lui L. I.

De altfel, martorii cu care inculpatul a stat pe arest, confirmă împrejurarea că inculpatul a înțeles că în aprecierea vinovăției sale, un rol determinant l-a avut atât declarația fiicei victimei, M. M. cât și declarația inițială a propriei mame.

De remarcat este și faptul că inculpatul a încercat inițial să acrediteze ideea că L. I. ar fi decedat după plecarea sa de la domiciliul lui, deoarece în declarația dată la 18 mai 2010 (la procuror, f.120 și urm) acesta a precizat că martorul F. P. ar fi afirmat, la 18 mai 2010, orele 14.00 că victima ar fi fost pe la martor pe acasă, sâmbătă-după masă (15 mai 2010) și că ar fi văzut-o căzând în grădină, după care a văzut-o plecând acasă la ea. A. aspect nu a mai fost invocat ulterior de către inculpat și nici nu a rezultat din declarațiile date de martorul F. P., reținându-se în acest sens și că, mama victimei, L. M., a declarat că, după ce a constatat decesul și i-a anunțat pe vecinii fiului său (familia F.) despre eveniment, aceștia s-au mirat, afirmând că l-au văzut sâmbătă dimineață (nu după masă, cum a încercat să acrediteze inculpatul) și nu părea bolnav.

P.a vastă administrată în cauză, potrivit căreia instanța a apreciat că vinovat de decesul lui L. I. se face inculpatul B. V. (declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, rapoartele medico-legale cu privire la leziunile prezente pe corpul victimei și pe cel al inculpatului) se coroborează și cu concluziile rapoartelor de constatare tehnică științifică în vederea stabilirii comportamentului simulat prin examenul poligraf asupra inculpatului (f.148 și f.158) potrivit cărora: au fost evid ențiate unele reacții specifice comportamentului simulat, rezultând că este posibil ca inculpatul să nu fie sincer la întrebările adresate și respectiv : nu au fost evidențiate unele reacții specifice comportamentului simulat, cu precizarea, de fiecare dată, s-a subliniat că este posibil ca reactivitatea psihoemoțională a subiectului să fie influențată și de faptul că acesta se afla într-o stare avansată de ebrietate, în data în care a avut loc evenimentul, aspect ce ar putea influența acuratețea rememorării evenimentelor petrecute.

Pentru toate aceste considerente, instanța de fond a dispus, în temeiul disp.art. 345 Cod procedură penală, făcând aplicarea și a disp. art. 53 pct. 2 lit. a și art. 64 Cod penal, precum și cele ale art. 72 Cod penal, referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a-b Cod penal pentru o perioadă de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal.

La stabilirea întinderii pedepsei instanța de fond a reținut că inculpatul nu are antecedente penale și că nu a recunoscut faptele ce i s-au reținut în sarcină.

La întinderea cuantumului pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere atât criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 Cod penal, referitoare la pericolul social al faptei comise, la modalitatea de săvârșire a faptei, la persoana inculpatului care nu a fost anterior sancționat penal, astfel cum rezultă din fișa de cazier (f. 13 dosar fond), orientându-se spre pedepse egale cu minimul special prevăzut de lege.

S-a ținut seama și de concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză, potrivit căruia inculpatul ar putea prezenta perspective de reintegrare socială, în condițiile în care acesta ar beneficia de o intervenție specializată pe consolidarea motivației pentru orientarea prosocială a comportamentului, controlul consumului de alcool și manifestărilor pe acest fond, în paralel cu menținerea suportului oferit de familie și accesarea unui loc de muncă stabil, care să-i ofere posibilitatea îmbunătățirii situației materiale a familiei prin mijloace licite (f.77 și urm. dosar fond).

În cauză s-a făcut aplicarea disp.art.71 Cod penal rap. la art. 64 alin. 1 lit.a-b Cod penal.

În ce privește natura pedepselor complementare aplicate, respectiv drepturile ce au fost interzise inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gravitatea și natura infracțiunii cu privire la care acestea s-au aplicat.

În temeiul disp. art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestul preventiv începând din 18 mai 2010 și până la

16 iunie 2010.

În conformitate cu disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare.

În latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că partea vătămată B.

R. (fiica victimei) nu s-a constituit parte civilă în termenul prevăzut de lege, până la citirea actului de sesizare a instanței, în conformitate cu art. 15 al. 2 Cod procedură penală .

În temeiul disp.art. 14 rap.la art.346 Cod procedură penală rap.la art. 998 și urm. cod civil (vechile reglementări fiind incidente, raportat la data comiterii faptei și respectiv a intrării în vigoare a noului cod civil, 1 octombrie 2011, a disp. art. 3 și 5 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Legii nr.

287/2009 privind Codul civil) instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile reprezentând cheltuieli de înmormântare în cuantum de 2884,11 lei către partea vătămată - parte civilă M. M. D. cheltuielilor de înmormântare s-a făcut cu facturile, chitanțele, biletele de transport și bonurile fiscale depuse la fila 47-50 dosar urmărire penală, iar constituirea acestei părți vătămate ca parte civilă s-a făcut în termenul prevăzut de lege (în conformitate cu art. 15 alin. 2 Cod penal).

În baza acelorași dispoziții sus menționate și având în vedere și principiul disponibilității, s-a dispus obligarea inculpatului la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei către partea vătămată L. M., astfel cum această parte vătămată a solicitat la termenul din 21 septembrie 2011(f.10 dosar fond) apreciindu-se că suma solicitată este una rezonabilă și este justificată de suferința pricinuită părții civile prin moartea victimei, de care se face vinovat inculpatul și de care partea civilă era legată afectiv. Sub acest aspect, s-a apreciat că între mama victimei (partea civilă care a solicitat daunele morale) și victimă existau legături afective, care să justifice pretențiile la repararea prejudiciului suferit, legături afective reieșite din faptul că acestea se vizitau aproape zilnic și se ajutau la treburile gospodărești, astfel cum au declarat părțile vătămate și o parte din martorii audiați în cauză.

În ce privește pretențiile părții civile L. M. și M. M., referitoare la contravaloare zilelor de muncă pierdute în instanță (câte 50 lei pe zi) și la cheltuielile de transport, instanța de fond a apreciat că sunt neîntemeiate deoarece nu s-a făcut nici un fel de dovadă cu privire la ele, în conformitate cu art. 1169 cod civil (vechile dispoziții civile).

Împ o tr iv a ace s te i sen tin țe , în termen legal a declarat apel inculpatul B. V. solicitând desființarea acesteia și, pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c C. - fapta nu a fost comisă de inculpat.

În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, probele administrate în cauză nefiind în măsură a demonstra vinovăția inculpatului.

Instanța a reluat declarațiile martorilor, conținutul rechizitoriului, insistând pe testul poligraf, care este neconcludent.

Întreaga motivare a soluției se bazează pe simple presupuneri, neprobate și pe declarații contradictorii.

Nici constatările medico-legale și nici expertiza ADN nu probează legătura dintre leziunile victimei și cele constatate pe corpul inculpatului, iar susținerile inculpatului cu privire la proveniența unor leziuni sunt confirmate de martorul B.

I., cu care inculpatul a lucrat la demolarea unui grajd.

Martorii audiați au relatat că nu au existat divergențe între inculpat și victimă, neexistând un mobil al crimei, iar anumite altercații anterioare au fost doar la nivel verbal, așa cum arată martorii B. I. și Z. M..

De asemenea, declarațiile martorilor, dimpotrivă, confirmă prietenia dintre victimă și inculpat și relevă că inculpatul nu este o fire violentă, nici măcar atunci când bea.

În privința insistențelor pentru evitarea autopsiei victimei, inculpatul nu a dorit decât degrevarea familiei victimei de această sarcină, oferindu-și ajutorul în acest sens.

În legătură cu procedeul care se presupune că s-a folosit pentru uciderea victimei, „priza N. - nu este un procedeu simplu, despre care inculpatul și, în general, orice om obișnuit să aibă cunoștințe, fiind specific artelor marțiale și stilurilor militare de luptă.

Nici măcar rudele victimei nu au fost surprinse de moartea acesteia, considerând că a decedat din cauza consumului de alcool.

Colegii de detenție ai inculpatului, de asemenea, nu au relevat nimic incriminator la adresa sa .

În consecință, nu există probe certe, care să conducă neechivoc la concluzia că inculpatul este autorul faptei deduse judecății, astfel că se impune achitarea sa pentru aceasta.

Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.378 C., Curtea constată nefondat apelul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Fără a reitera întreaga motivare a instanței de fond, pe care Curtea și-o însușește, fiind de acord cu aceasta, se vor arăta în continuare, motivele pentru care criticile apelantului nu sunt întemeiate și, ca atare, nu pot fi primite de instanța de control judiciar.

Astfel, în baza unui probatoriu complex și complet, administrat în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizat și interpretat, s-a reținut o stare de fapt corespunzătoare adevărului, constând în aceea că, în după amiaza zilei de 15 mai 2010, în locuința victimei L. I. din satul A., comuna Z., jud. B.-N., în urma unui conflict dintre aceasta și inculpatul B. V. (consătean și cumătru cu victima), cel din urmă i-a aplicat victimei mai multe lovituri, după care a sugrumat-o, cauzându-i astfel leziuni care, în cele din urmă au dus la decesul victimei, găsiă fără viață de mama sa, martora L. M., în data de 17 mai 2010.

În mod corect apoi, instanța încadrat fapta inculpatului în infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin.1 Cod penal.

Starea de fapt reținută de prima instanță și verificată și de instanța de control judiciar este confirmată de mijloacele de probă menționate în considerentele hotărârii, pe care instanța le-a analizat în detaliu.

Curtea constată că, în ciuda negării constante a faptei, nu poate fi dispusă achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit.c C., atât timp cât, nicio probă a dosarului nu oferă minime indicii, de la care să se pornească în formarea convingerii sau, cel puțin, a unei rezonabile suspiciuni, că o altă persoană ar fi comis fapta dedusă judecății și, implicit, că inculpatul nu ar avea nicio legătură cu aceasta, cu atât mai mult, cu cât medicul de familie a refuzat eliberarea certificatului constatator al decesului pe motiv că victima nu avea 51 ani sau mai mult și nu se afla în evidențele cabinetului cu vreo afecțiune

(declarație martor T. L. M. - fila 93 dos. u.p.)

Este real că nu au existat martori oculari în prezenta cauză, că întreaga stare de fapt este conturată prin coroborarea unui ansamblu de probe indirecte dar, la fel de adevărat este și faptul că, în lipsa probelor directe, care se referă la faptul principal ( în cazul nostru, acțiunea de suprimare a vieții ), mai multe probe indirecte pot constata fapte probatorii, din ansamblul cărora se trage concluzia existenței sau inexistenței faptului principal și, respectiv,a vinovăției suspectului.

În acest sens, în mod judicios a reținut prima instanță un ansamblu de probe indirecte, care prin coroborare, duc la o concluzie unică (și nu alternativă ) cu privire la existența faptului principal, respectiv, că inculpatul este autorul faptei reținute în sarcina sa.

Astfel, au dus la această concluzie, probele testimoniale și științifice, cercetarea la fața locului, examinarea corpului inculpatului, constatările și expertizele medico-legale și, nu în ultimul rând, declarațiile - contradictorii și inconsecvente ale inculpatului - toate, prin coroborare, relevând:

- starea și poziția în care a fost găsită victima de mama sa, la două zile de la vizita inculpatului, precum și leziunile prezentate de aceasta la momentul examinării și mecanismul de producere a acestora;

- multiplele leziuni corporale prezentate de inculpat la momentul examinării, dintre care, o mare parte s-a stabilit că au o vechime corespunzătoare intervalului de timp în care a avut loc agresarea victimei;

- susținerile inculpatului privind data producerii leziunilor și proveniența acestora - neconfirmate de martorii audiați în acest sens;

- atitudinea inculpatului din perioada detenției preventive - care relevă, mai degrabă preocuparea acestuia de a se răzbuna pe martorii ce au făcut afirmații incriminatoare la adresa sa, decât de a a-și clarifica situația juridică și a-și dovedi nevinovăția;

- neconfirmarea susținerilor inculpatului privind împrejurarea că ar fi fost solicitat de fiica victimei să o viziteze pe aceasta - pentru a justifica prezența în ziua respectivă la locuința victimei - deși acest lucru nu era necesar, pentru că era de notorietate că se vizitau și beau împreună frecvent;

- insistența inculpatului de a se ocupa de formalitățile privind eliberarea certificatului constatator al decesului, intervenind în acest sens nu o dată, ci de mai multe ori și, nu numai față de fiica victimei, ci și față de soțul acesteia - M. E., precum și față de mama victimei - L. M., dar și în 18 mai 2010, în prezența martorilor B. F. și B. I.

- preocuparea inculpatului de a înștiința cât mai multe persoane despre starea în care a găsit victima - inclusiv pe sora sa , M. A., pe care o apela destul de rar - și, despre faptul că i-ar fi făcut focul, aspect infirmat de martorii care au intrat ulterior în casa acesteia, dar și de cercetarea la fața locului.

Împrejurarea că expertiza ADN nu a pus în evidență vreo legătură între profilele genetice identificate în probele de referință recoltate de la inculpat și victimă nu este de natură a înlătura concluzia decurgând fără echivoc din probele indirecte, experții explicând că, anumite aspecte nu au putut fi clarificate ori că nu s-au putut identifica persoanele creatoare de urme datorită cantității insuficiente de material prelevat.

Pentru toate aceste motive, corect a reținut instanța existența faptei reținute în sarcina inculpatului și vinovăția sa în comiterea ei.

Trecând apoi la individualizarea judiciară a pedepsei ce se impune a fi aplicată inculpatului, instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C. ținând seama de: limitele speciale ale pedepselor prevăzute delege pentru infracțiunea în discuție - pedeapsa închisorii de la 10 la 20 ani; gradul de pericol social concret al faptei - ridicat, față de natura și gravitatea acesteia, importanța relațiilor sociale lezate, modalitatea și împrejurările comiterii, consecințele produse; persoana inculpatului - fără antecedente penale, cu o atitudine nesinceră pe parcursul procesului, care pare că nu conștientizează nici în prezent consecințele faptelor sale.

S-a aplicat astfel o pedeapsă în limite legale, situată la nivelul minimului special - pedeapsă pe care o apreciem aptă a realiza scopul prev. de art.52 C.

Corect a fost soluționată și latura civilă a cauzei, instanța obligând inculpatul , în mod corect, în baza disp. art. 14 Cod procedură penală rap. la art.

1531 Cod civil, la despăgubiri reprezentând cheltuieli de înmormântare în cuantum de 2884,11 lei către parte civilă M. M., acestea fiind dovedite cu facturile, chitanțele, biletele de transport și bonurile fiscale depuse în cursul urmăririi penale (filele 47-50), precum și la suma de 10.000 lei, daune morale către partea civilă L. M. - mama victimei, apreciindu-se întemeiat că suma solicitată este una rezonabilă și justificată de suferința pricinuită părții civile prin moartea prematură a fiului său, de care era legată afectiv - aceștia se vizitau aproape zilnic și se ajutau la treburile gospodărești.

Pentru toate aceste considerente, se constată nefondat apelul formulat în cauză, acesta urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.

În baza art.383 lin.1/1 și alin.2 C. rap. la art.350 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant timpul arestului preventiv, începând cu data de 18 mai 2010 si până la 16 iunie 2010.

În baza art.189 C.pr.pen se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B. M.

În baza art.192 alin.2 și art.193 alin.1 C. va fi obligat apelantul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, iar părții civile L. M. suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în apel reprezentând cheltuieli cu deplasarea la instanță cu autoturism (sat A., jud. B.-N. - C.-Napoca și retur), raportat la distanța dintre cele două localități și prețul benzinei, împrejurări de notorietate, nedepunându-se înscrisuri sau alte dovezi în acest sens. Vor fi respinse restul cheltuielilor solicitate, ca nedovedite (ziua de muncă pierdută).

PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul B. V., domiciliat în N., str. M. C., bl.4.C, ap.7, f.f.l. în Z., sat A., nr. 107 împotriva sentinței penale nr. 127 din 3 octombrie 2012 a T.ui B.-N..

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant timpul arestului preventiv, începând cu data de 18 mai 2010 si până la 16 iunie 2010.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B.

M.

Obligă pe apelantul B. V. să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, iar părții civile L. M. suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică din 17 decembrie 2012 .

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

ANA C. M. Ș.

GREFIER

M. B.

Red.A.C./ 12.2012

Dact.H.C./4 ex./ Jud.fond: B. D.la.

← Decizia penală nr. 1536/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1322/2012, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Decizia penală nr. 1694/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1587/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 702/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1536/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1322/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 805/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 445/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 298/2012, Curtea de Apel Cluj