Decizia penală nr. 224/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.224/A/2012
Ședința publică din 17 decembrie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : M. Ș.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror
V. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către petenta S. (fostă P.) A. I. împotriva sentinței penale nr.62 din 17 octombrie 2012 a Tribunalul Sălaj, pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect rejudecare după extrădare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta S. (fostă P.) A. I. în stare de arest, asistat de către av.G. A. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu av.P. B. Veronia, ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebată fiind de către instanță, petenta
S. (fostă P.) A. I. arată că își însușește apelul formulat de către apărătorul său.
La întrebarea instanței, condamnata arată că într-adevăr prin intermediul mamei sale a solicitat apărătorului său să îi retragă apelul. De asemenea, condamnata arată că dorește, în situația în care legea îi permite, să se judece apelul formulat în cauză.
Față de data formulării acestei poziții, instanța pune în discuție tardivitatea căii de atac.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea apelului ca fiind tardiv.
Apărătorul petenta S. (fostă P.) A. I., pune concluzii de admitere a excepției tardivității, întrucât sentința atacată a fost pronunțată la data de (...), termenul de apel fiind depășit.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.62 din 17 octombrie 2012 a Tribunalul Sălaj, pronunțată în dosarul nr.(...) s-a respins ca nefondată cererea petentei S. (fostă P.) A. I., privind rejudecarea cauzei după extrădare, în dosar nr.2245/2005 al Tribunalului Sălaj, unde a fost condamnată la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare, prin sentința penală nr.154/2005.
Petenta a fost obligată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, conform art.5221 Cod procedură penală (text de lege introdus de L. nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în M. Of. nr. 468 din 1 iulie 2003 și modificat de pct. 65 al art. XVIII din L. nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în M. Of nr. 714 din 26 octombrie 2010)"; în cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanța care a judecat în primă instanță, la cererea condamnatului. Dispozițiile art. 404-408 (privind rejudecarea cauzei după admiterea în pricipiu a cererii de revizuire-n.n) se aplică în mod corespunzător";. Pe de altă parte, art. 72 alin. (2) din L. nr. 302 din 28 iunie 2004, actualizată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (denumită în continuare Lege) dispune: dacă extrădatul a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor prevăzute la art. 34 alin. (1).
La prima vedere, s-ar părea că între cele două texte de lege care reglementează aceeași instituție a rejudecării procesului penal în cazul extrădării active (în sensul definit de art.2 alin.1 lit. h din L. nr. 302 din 28 iunie 2004, actualizată), există o contradicție care ar pune problema unui conflict de legi în timp, respectiv de aplicare a normelor juridice, raportat la caracterul general sau special al acestora, însă pentru aceasta este necesar ca cele două acte normative să aibă același domeniu de reglementare.
Nu este însă așa, pentru că primul text de lege, face parte dintr-un act normativ, mai precis Codul de procedură penală al României, care constituie dreptul comun în materie de procedură penală internă, pe când cel de-al doilea act normativ, mai precis L. nr.302/2004, este o lege specială, care are ca obiect de reglementare cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel că, în acest context, noțiunea de ". este un termen generic, care poate să aibă o semnificație diferită de la stat la stat, însă de esența cooperării este faptul că inculpatului trebuie să i se asigure, în toate statele, pe bază de reciprocitate, garanții procesuale în ce privește dreptul efectiv la apărare. În acest sens, art.6 din Lege, prevede că "în cazul în care statul român formulează o cerere în condițiile prezenței legi, în baza curtoaziei internaționale, asigurarea reciprocității va fi dată de către ministrul justiției, pentru fiecare caz, ori de câte ori va fi necesar, la cererea motivată a autorității judiciare române competente";. La rândul său, art. 34 alin. (1) din Lege - la care face trimitere art. 72 alin. (2) din Lege, deși se referă la extrădarea pasivă (în sensul definit de art.2 alin.1 lit.i din L. nr. 302 din 28 iunie 2004, actualizată) este la fel de valabil (prin norma de trimitere) și în cazul extrădării active - prevede următoarele:
"În cazul în care se solicita extrădarea unei persoane în vederea executării unei pedepse pronunțate printr-o hotărâre dată în lipsă împotriva sa, statul român poate refuza extrădarea în acest scop, dacă apreciază că procedura de judecată a nesocotit dreptul la apărare recunoscut oricărei persoane învinuite de săvârșirea unei infracțiuni. Totuși, extrădarea se va acorda dacă statul solicitant dă asigurări apreciate ca suficiente pentru a garanta persoanei a cărei extrădare este cerută dreptul la o nouă procedura de judecată care să îi salvgardeze drepturile la apărare. H. de extrădare îndreptățește statul solicitant fie să treacă la o nouă judecată în cauză, în prezența condamnatului, dacă acesta nu se împotrivește, fie să îl urmărească pe extrădat, în caz contrar";.
Această prevedere legală denotă faptul că statul solicitat poate aprecia că simplul fapt al condamnării în lipsă a nesocotit dreptul efectiv la apărare al persoanei pentru care se solicită extrădarea și să refuze extrădarea sau să o accepte condiționat de rejudecarea cauzei în prezența inculpatului extrădat. Desigur, aceste garanții reciproce se dau între state, fie prin cooperare, în baza curtoaziei internaționale, fie a unor tratate de cooperare bilaterală în materie penală, cu ocazia soluționării cererii de extrădare, ca o măsură de protecție suplimentară a propriilor cetățeni sau rezidenți, în sensul de a li se asigura efectiv dreptul la un proces echitabil de către statul solicitant. Or, în lipsa unei astfel de condiționări din partea statului solicitat, cu ocazia soluționării cererii de extrădare, în speță Austria, îndreptățește statul solicitant respectiv R., să aplice normele juridice interne, mai precis prev. art. 5221 Cod procedură penală, privind motivele și condițiile de rejudecare a cauzei, după finalizarea procedurii de extrădare, și anume să fie vorba de o persoană judecată și condamnată în lipsă.
Prin urmare, în concepția legiuitorului român, nu este suficient ca hotărârea să fie pronunțată în lipsa inculpatului (ceea ce ar fi și absurd, într-o interpretate logică) ci întreaga procedură de judecată trebuie să fie viciată, prin nerespectarea dreptului la o apărare efectivă și personală al acestuia, ca urmare a faptului că inculpatul nu a cunoscut despre existența procesului, din motive care nu îi sunt imputabile. Aceste împrejurări urmează a fi analizate cu ocazia soluționării cererii, deoarece îndeplinirea cumulativă a celor două cerințe prevăzute de lege nu conduc automat la admiterea cererii, întrucât textul de lege precizează: cauza va putea fi rejudecată de către instanța care a judecat în primă instanță, la cererea condamnatului. În schimb dispozițiile art. 72 alin. (2) din L. nr. 302 din 28 iunie
2004, actualizată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală dispun în mod imperativ: "dacă extrădatul a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor prevăzute la art. 34 alin. (1)";, ceea ce denotă faptul că este vorba de o condiționare din partea statului solicitat, cu ocazia soluționării cererii de extrădare. Cu alte cuvinte expresia"; condamnat în lipsă"; din cuprinsul art.72 alin. (2) sau expresia "; hotărâre dată în lipsă"; utilizată de legiuitor în cuprinsul art.34 alin.(1) din Lege, nu vine în coliziune cu expresia „persoană judecată și condamnată în lipsă"; din conținutul art.5221 Cod de procedură penală, fiind vorba de norme care reglementează situații juridice diferite, chiar dacă ambele texte se referă la instituția rejudecării cauzei, după extrădare.
Tribunalul examinând așadar, actele și lucrările aflate în dosarul acvirat nr.
2245/2005 (nr. nou (...)) al Tribunalului Sălaj, prin prisma disp. art. 5221 Cod de procedură penală, constată că inculpata P. (în prezent S.) A. I., nu doar că a cunoscut despre existența procesului penal pornit împotriva sa pentru comiterea infracțiunilor de: trafic de persoane în formă agravată, prev și ped. de art. 12 alin.1
și 2 lit. a din L. nr.678/2001 și a infracțiunii de proxenetism, prev și ped. de art.329 Cod penal, fiindu-i prezentate actele de urmărire penală, dar a și participat la proces, fiind audiată cu ocazia judecății în fond, precum și la primul termen de judecată care a fost stabilit în apel, nefiind astfel îndeplinite, în mod cumulativ, cele două cerințe prevăzute de lege.
În consecință, cererea petentei S. (fostă P.) A. I., privind rejudecarea cauzei după extrădare, în dosar nr.2245/2005 al Tribunalului Sălaj, unde a fost condamnată la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare, prin sentința penală nr.154/2005 a fost respinsă de instanță ca nefondată.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, petenta a fost obligată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat apel petenta S. (fostă
P.) A. I..
La primul termen de judecată în apel instanța de control judiciar a invocat excepția tardivității promovării căii de atac raportat la data pronunțării hotărârii atacate - (...).
Analizând excepția invocată din oficiu, Curtea o constată ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
La data de (...) Tribunalul Sălaj a pronunțat sentința penală 62 prin care a fost respinsă cererea formulată de către petenta S. A. I. de rejudecare a dosarului nr.
2245/2005 al Tribunalului Sălaj.
Petenta a fost prezentă la dezbateri, fiind în stare de deținere, dar a lipsit de la pronunțare, ceea ce a determinat curgerea termenului legal de 10 zile pentru promovarea apelului din momentul comunicării ─ respectiv (...)─ vezi dovada de comunicare a hotărârii penale - f. 37 dosar fond.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel la data de (...), prin avocat A. I. ─ conform scriptului existent la f. 2 din dosarul de apel.
La data de (...) ─ script f.3 dosar apel ─ același avocat depune o declarație de retragere a apelului promovat. Audiată sub acest aspect, de către instanța de apel, petenta a învederat că, într-adevăr, prin intermediul mamei sale, i-a solicitat apărătorului său de la acel moment, să retragă apelul declarat în numele său împotriva sentinței penale 62/(...) a Tribunalului Sălaj.
La termenul de judecată din (...), petenta a solicitat instanței de apel să ia act că dorește să declare apel.
Această poziție procesuală a petentei-condamnate, raportat la împrejurarea că termenul de 10 zile pentru promovarea căii de atac a fost cu mult depășit ─ (...)- data comunicării hotărârii și (...)─ data declarării apelului, ulterior renunțării la acesta din (...) ─ și la disp. art. 185 C. pr. pen. și prevederile art. 368 C. pr. pen., a determinat instanța de control judiciar să invoce din oficiu și apoi să constate ca fiind întemeiată ─ excepția tardivității apelului declarat în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct.1 lit. a C. pr. pen. a fost respins apelul declarat de către petenta S. A. I., conform dispozitivului.
Văzând și prev. art. 192 alin.2 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca tardiv apelul declarat de către petenta S. (fostă P.) A. I., fiica lui
A. și V., născută la 25 septembrie 1979, deținută în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 62 din 17 octombrie 2012 a Tribunalului Sălaj.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul
M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. B. V.
Obligă pe apelanta petentă să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs in termen de1o zile de la pronunțare..
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 decembrie 2012 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER | |
ANA C. | M. Ș. | M. B. |
Red. M.Ș./dact. V.R.
2 ex. /.(...)
Jud. fond M. S.
| ← Decizia penală nr. 1096/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 1598/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
