Decizia penală nr. 229/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.229/R/2012
Ședința publică din 09 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. P., judecător
JUDECĂTORI: V. G.
M. B.
GREFIER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de inculpatul V. Z., împotriva sentinței penale nr.130 din 20 octombrie
2011 a Judecătoriei B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplic. art.
37 lit. „a"; Cod penal, violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal și tentativă la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 20 alin. 1 Cod penal rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit. „g"; Cod penal cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 02 februarie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.130 din 20 octombrie 2011 pronunțată de
Judecătoria Beclean în dosarul nr.(...), a fost condamnat inculpatul V. Z. pentru săvârșirea infracțiunilor de: lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare; - violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal și a art. 320 ind. 1 Cod pr. penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare; - tentativă la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 20 alin. 1 Cod penal rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit. „g"; Cod penal cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal și a art. 320 ind. 1 Cod pr. penală, la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a constatat că aceste infracțiuni au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit. „a"; C., motiv pentru care - în baza disp. art. 34 lit. „b"; Cod penal - contopește pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile sus menționate au fost comise în cursul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere, stabilit prin S. nr. 52/(...) a acestei instanțe (sentință rămasă definitivă prin neapelare la data de (...)) pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
În baza disp. art. 86 ind. 4 Cod penal, s-a revocat suspendarea sub supraveghere anterior menționată, iar în baza disp. art. 83 alin. 1 Cod penal, s-a cumulat aritmetic pedeapsa aplicată prin S. nr. 52/(...) a acestei instanțe - de 1 an închisoare - cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunile concurente - de 2 ani închisoare - și aplică inculpatului o pedeapsă finală, de 3 ani închisoare, în regim de detenție.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. „a"; Teza
II-a și lit. „b"; Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată Pap E. - dom. în loc. Ț., nr. 121, com. lechința, jud. BN - nu s-a constituit parte civilă.
A fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 2.377 lei, cu titlu de despăgubiri civile, din care:
- 2.000 lei, reprezentând daune morale, către partea vătămată M. P. V. - dom. în loc. S., nr. 70, jud. BN;
- 377 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, către S.
J. de U. B.-N.
A fost respinsă, ca nedovedită, cererea părții vătămate M. P. V. privind obligarea inculpatului la plata de cheltuieli de judecată.
S-a stabilit în favoarea Baroului BN suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu (cuv. av. C. Iulia), sumă ce s-a plătit din fondul M.J.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 790 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei cu titlu de onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de
(...), în jurul orelor 17,00, în timp ce se afla în fața locuinței sale din satul S., partea vătămată M. P. V. - pe fondul unei discuții contradictorii
- a fost agresată fizic de către inculpatul V. Z., persoană care i-a aplicat acesteia lovituri cu pumnii peste cap și peste corp (așa cum reiese din cuprinsul depozițiilor martorilor S. A., S. S. F. și P. M. N., persoane audiate doar în faza de urmărire penală și cu privire la care instanța a dat eficiență disp. art. 237 al. 3 C.).
Instanța a mai reținut că, urmare a acestei activități traumtatice ilicite, partea vătămată a suferit leziuni corporale vindecabile în 14-16 zile zile de îngrijiri medicale (aspect menționat în cuprinsul certificatului medico-legal nr. 2999/I/a/833/(...) emis de SML B. - fil.8 dosar urmărire penală), persoană care - prezentă în instanță - s-a constituit parte civilă cu suma de 4.500 lei reprezentând daune morale.
Potrivit disp. art. 15 Cod pr. penală, S. J. de U. B. s-a constituit și el parte civilă în cauză cu suma de 377 lei, ca urmare a îngrijirilor medicale de specialitate acordate părții vătămate sus menționate.
Din probatoriul administrat în dosarul penal conexat, instanța a reținut că partea vătămată Pap E. domiciliază în loc. Ț. (com. L.) la nr. adm. 109, rerspectiv că, în curtea locuinței sale, aceasta deține și un imobil în a cărui incintă funcționează un magazin și un bar, spațiu unde își desfășoară activitatea firma „. E. Î. F., având ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, tutun și băuturi.
La data de (...), în jurul orelor 19,00, inculpatul V. Z. a pătruns, fără drept și fără consimțământul părții vătămate Pap E., în curtea imobilului acesteia, pe poarta închisă (neîncuiată, însă), cu intenția de a sustrage bunuri din magazin.
Pentru realizarea demersului său infracțional, inculpatul a așezat o masă și - pe aceasta - un scaun pentru a ajunge în balconul imobilului magazin-bar, iar de acolo în interiorul locației. Executarea i-a fost, însă, întreruptă de către partea vătămată, persoană care l-a surprins pe inculpat în timp ce acesta se găsea urcat pe scaun.
Raportat la starea de fapt mai sus reținută - recunoscută de către inculpat cât privește infracțiunile comise la data de (...), respectiv reieșite din probatoriul administrat în dosarul nr. 887/P/2010 al organului de urmărire penală - instanța a constatat că, în drept, fapta inculpatului, persoană care - cu intenție - la data de (...), a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate M. P. V., căreia - prin lovirea cu pumnii și cu picioarele - i-a provocat leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile ingrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art. 180 al.2 C., cu aplic. art. 37 lit. „a"; C. (infracțiunea fiind comisă în cursul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere, stabilit prin S. nr. 52/(...) a acestei instanțe - sentință rămasă definitivă prin neapelare la data de (...)
- pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare).
De asemenea, faptele aceluiași inculpat, persoană care - cu intenție - la data de (...), pe timp de noapte, a pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate Pap E. în curtea imobilului acesteia, locație de unde a încercat să sustragă bunuri din patrimoniul firmei „.
E. Î. F., executare care i-a fost întreruptă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, respectiv tentativă la infracțiune ade furt calificat prev. de art. 20 rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit. „g"; C., ambele cu aplicarea art. 37 lit. „a"; C. (și aceste infracțiuni fiind comise în cursul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere, stabilit prin S. nr. 52/(...) a acestei instanțe).
În virtutea disp. art. 6 alin. 1 și 2 și art. 7 din CEDO , a textelor legale anterior menționate coroborate cu disp. art. 72 C. și având în vedere, totodată, împrejurarea că inculpatul a comis infracțiunile sus menționate în stare de recidivă postcondamnatorie, instanța l-a condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin.
2 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare (la individualizarea acestei sancțiuni - închisoarea - instanța luând în calcul sustragerea de la judecată a inculpatului), iar pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal, respectiv tentativă la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 20 alin. 1 Cod penal rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit. „g"; Cod penal, ambele cu aplic. art. 37 lit. „a"; Cod penal și a art. 320 ind. 1 Cod pr. penală, îl va condamna la pedeapsa de 2 ani închisoare, respectiv 1 an închisoare (la stabilirea acestor cuantumuri, instanța având în vedere limitele de pedeapsă reduse cu o treime, ca urmare a incidenței textului de lege anterior invocat).
Raportat la modalitatea comiterii celor trei infracțiuni - prin acțiuni distincte - a constatat că acestea au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit. „a"; C., motiv pentru care - în baza disp. art. 34 lit. „b"; Cod penal - a contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
Totodată, raporta la data comiterii faptelor penale, s-a constatat că infracțiunile sus menționate au fost comise în cursul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere, stabilit prin S. nr. 52/(...) a acestei instanțe (sentință rămasă definitivă prin neapelare la data de (...)) pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
În baza disp. art. 86 ind. 4 Cod penal, a revocat suspendarea sub supraveghere anterior menționată, iar în baza disp. art. 83 alin. 1 Cod penal, a cumulat aritmetic pedeapsa aplicată prin S. nr. 52/(...) a acestei instanțe - de 1 an închisoare - cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunile concurente - de 2 ani închisoare - șiva aplicat inculpatului o pedeapsă finală, de 3 ani închisoare, în regim de detenție.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. „a"; Teza
II-a și lit. „b"; Cod penal.
Raportat la poziția exprimată personal în instanță și la disp. art.
346 C., s-a luat act că partea vătămată Pap E. nu s-a constituit parte civilă, întrucât acesteia nu i-a fost cauzată nici o pagubă.
Raportat la starea de fapt reținută și la disp. art. 346 rap. la art.
14 C. coroborat cu disp. art. 998 și 999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei, reprezentând daune morale, către partea vătămată M. P. V. (la stabilirea acestui cuantum, instanța luând în considerare suferința fizică și psihică resimțită de aceasta, ca urmare a agresiunii fizice exercitate asupra sa de către inculpat; cuantumul solicitat de partea vătămată fiind în opinia instanței unul nejustificat).
În virtutea disp. art. 313 din Legea nr. 95/2006 mod. și compl., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 377 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, către S. J. B.-N.
Față de împrejurarea nedovedirii sumei solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată și raportat la disp. art. 1169 cod civil și a art. 193
C., a fost respinsă, ca nedovedită, cererea părții vătămate M. P. V. privind obligarea inculpatului la plata acestora.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, să fie achitat acesta cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 C. pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
În motivele de recurs s-a arătat că potrivit declarațiilor inculpatului și a părții vătămate, rezultă cu certitudine că inculpatul a pătruns în curtea locuinței părții vătămate pe o poartă care nu era asigurată, deoarece în clădirea părții vătămate se afla un magazin , unde intrau mai multe persoane care intenționau să achiziționeze bunuri alimentare, iar în momentul în care partea vătămată l-a surprins pe inculpat și i-a solicitat să plece, acesta nu s-a opus și a părăsit curtea locuinței părții vătămate.
Pentru aceste motive s-a solicitat achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în baza art.10 lit.d C.
Cu privire la infracțiunea de lovire prev. de art.180 C. inculpatul a fost provocat de către numitul M. , care a încercat să-l lovească cu capul, iar în aceste condiții inculpatul simțindu-se amenințat și fiind în stare de ebrietate, a reacționat violent, aplicându-i acestuia câteva lovituri cu palma.
Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că la data de 7 noiembrie
2010 în jurul orelor 17,00 în timp ce se afla în fața locuinței sale partea vătămată M. P. V. a fost agresată fizic de către inculpatul V. Z., care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art.180 alin.2 C.
Ulterior, la data de 24 decembrie 2010 în jurul orelor 19,00 inculpatul V. Z. a pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate Pap E. în curtea imobilului acesteia pe poarta închisă , care nu era asigurată cu cheia , cu intenția de a sustrage bunuri din magazinul alimentar, sens în care inculpatul a așezat o masă, iar pe aceasta un scaun pentru a ajunge la balconul imobilului unde era amplasat magazinul, iar din acel loc în interiorul clădirii, însă executarea a fost întreruptă de intervenția părții vătămate, care l-a surprins pe inculpat în timp ce se afla pe scaun, cu intenția de a ajunge la etajul imobilului.
Faptele comise de inculpat în aceste împrejurări realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. și tentativă la infracțiunea de furt calificat prev. de art.20 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g C., cu aplicarea art.37 lit.a C.
Solicitarea inculpatului referitoare la achitarea acestuia în baza art.10 lit.d C. cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. este neîntemeiată, întrucât inculpatul a pătruns în curtea locuinței părții vătămate pe poarta închisă, care nu era asigurată cu cheia, cu intenția de a sustrage bunuri din magazinul alimentar, aflat la etajul imobilului, acesta fiind surprins în momentul în care încerca să escaladeze primul nivel cu ajutorul unei mese și a unui scaun pus peste masă.
Fapta de pătrundere în curtea locuinței părții vătămate pe poarta închisă și neasigurată cu cheia, cu intenția de a sustrage bunuri, întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. sub aspectul laturii obiective și subiective, sens în care nu se impune achitarea inculpatului sub acest aspect.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a solicitat judecarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, sens în care s-au reținut în favoarea acestuia dispozițiile art.320/1 C.
Instanța de fond în mod întemeiat a constatat că infracțiunile comise de inculpat în prezenta cauză, au fost săvârșite în perioada termenului de supraveghere stabilit prin sentința penală nr.52 din 30 iunie 2008 a Judecătoriei B., iar în baza art.86/4 C. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, care a fost cumulată cu pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de detenție.
Având în vedere că nu se justifică achitarea inculpatului cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. , pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus , în baza art.385/15 pct.1 lit.b C. recursul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.130 din 20 octombrie 2011 a Judecătoriei B. urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 C. inculpatul urmează să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. Z., domiciliat în L., Ț., nr. 121 împotriva sentinței penale nr. 130 din 20 octombrie 2011 a Judecătoriei B..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul V. Z. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie
2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. P. V. G. M. B.
GREFIER D. S.
Red.V.G./S.M.D.
3 ex.(...)
Jud.fond. V. M.L.
| ← Decizia penală nr. 128/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 744/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
