Decizia penală nr. 244/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI D. nr. (...)

DECIZIA PENALĂ Nr. 244/R/2012

Ședința publică din data de 14 februarie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H., judecător JUDECĂTORI : D. P.

: M. R. GREFIER : M. V.-G.

M. public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror S. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de partea responsabilă civilmente S. P. S. B. împotriva sentinței penale nr. 528 din 30 noiembrie 2011 a J. T., privind pe inculpatul P. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 C..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. I. asistat de apărător ales, av. G. C. I. din cadrul Baroului B., cu delegație la dosar care se prezintă și pentru partea responsabilă civilmente S. B. și apărătorul părților civile O. M., O. L., O. I. M., O. T. C., av. V. R. V. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile V. M., O. T. C., O. L., O. M., O. I. M., S. J. de A. C.-C. de ortopăedie C.-N., C. de N. C. prin S. C. J. de U. C., S. J. de U. A.- C. de N., S. municipal B. și asigurătorul S. Ț. A.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, din oficiu, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. L. L. din cadrul Baroului C. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.

Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța în cauză.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului P. I. și al părții responsabile civilmente S. B., av. G. C. I. precizează că recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 362 pct. 1 lit. d și art. 3852

Cod pr.pen. în sensul demonstrării nevinovăției inculpatului astfel că recursul părții responsabile civilmente profită inculpatului.

Recursul formulat de partea responsabilă civilmente vizează trei aspecte.

În primul rând critică soluția instanței sub modul de soluționare a laturii penale a cauzei, întrucât în opinia sa soluția corectă ar fi trebuit să fie de achitare a inculpatului în temeiul art. 10 lit. e Cod pr.pen. pentru faptele reținute în sarcina sa, în speță fiind incident cazul fortuit.

În acest sens arată că în al doilea ciclu procesual pe care l-a parcurs această cauză au fost efectuate trei expertize de către șapte experți, expertize care în opinia sa susțin punctul de vedere privind incidența în cauză a temeiului prev. de art. 10 lit. e Cod pr.pen.

În prima expertiză efectuată în anul 2010 nu aduce elemente care să confirme clar responsabilitatea inculpatului în producerea accidentului. Din contră oferă elemente deosebit de importante respectiv, împrejurarea că acesta se deplasa în momentul premergător producerii accidentului cu o viteză regulamentară de 60 km/oră în condițiile de drum în locul unde s-a produs accidentul.

Elementul cel mai important este că în această expertiză se concluzionează că nu putea fi evitată coliziunea prin manevra de frânare, inerentă pentru orice conducător auto într-o astfel de situație.

Inculpatul a susținut în mod constant că accidentul s-a produs datorită faptului că în timpul deplasării sale s-a rupt o bridă de la sistemul de osie din fața mașinii, moment în care acționând frâna, reacție firească într-o astfel de situație, s-a produs o deviere spre stânga a autoutilitarei pe care o conducea.

Cele două expertize efectuate în cursul anului 2011 de asemenea confirmă existența cazului fortuit.

Expertiza din martie 2011 precizează că era posibilă devierea spre stânga a autoutilitarei ca urmare a ruperii bridei și a acționării sistemului de frânare a acestuia datorită ruperii anterioare producerii accidentului a bridei respective.

Expertiza efectuată în luna octombrie 2011 vorbește despre aceeași deviere spre stânga a autoutilitarei posibil din punct de vedere al dinamicii producerii accidentului, însă cu rezerva că nu ar fi existat probe materiale în sensul existenței acestei devieri. Consideră că acest răspuns este neprofoesionist și că instanța ar fi trebuit să solicite explicații suplimentare.

Având în vedere că accidentul s-a produs în anul 2004, precum și numărul mare de expertize apreciază că nu se impune în momentul de față efectuarea unei noi expertize sau trimiterea cauzei spre rejudecare, însă consideră că toate elementele tehnico-științifice administrate în cauză coroborate cu declarațiile inculpatului conduc la concluzia clară că în cauză este incident cazul fortuit, împrejurare față de care soluția de condamnare a inculpatului este eronată.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, arată că mențiunea făcută în dispozitivul sentinței privitoare la „. este opozabilă asigurătorului S. Ț. A. fată de D. nr.

1. și nr.29/2009 ale Înaltei Curți de C. și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii, consideră că instanța de fond trebuia să oblige în mod direct asigurătorul la suportarea prejudiciului cauzat prin producerea accidentului, în limitele contractuale stabilite prin plafonul anual de răspundere civilă.

Răspunderea în baza căreia este ținută răspunderea materială a asigurătorului este una de natură contractuală și că trebuia obligat direct asigurătorul la achitarea despăgubirilor civile conform art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 potrivit căreia drepturile persoanelor păgubite prin accidente se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă în limitele obligației acestuia.

Solicită reducerea cuantumului daunelor morale stabilite de prima instanță, care în opinia sa sunt exagerate.

Apărătorul părților civile O. M., O. L., O. I. M., O. T. C., av. V. R. V. solicită respingerea ca nefondat a recursului atât în ce privește latura penală cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei, apreciind că hotărârea instanței de fond este legală, motivată și argumentată în baza probelor existente la dosar.

În apărare inculpatul a invocat că accidentul de circulație s-a datorat defecțiunii apărute la brida care a determinat schimbarea direcției autoutilitarei.

În opinia sa, în cauză nu este incident cazul fortuit care să-l scutească de răspunderea penală pe inculpat și că instanța de fond în mod corect a apreciat acest lucru și la condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu suspendare sub supraveghere.

În expertizele efectuate în cauză nu există concluzii certe bazate pe inspecția care s-a făcut autoutilitarei la B. din care să rezulte că într-adevăr anterior momentului producerii coleziunii dintre autoutilitară și mașina condusă de către victima O. s-a produs acea rupere a bridei și prin urmare aceasta să fi fost cauza accidentului.

Probele testimoniale și înscrisurile aflate la dosarul cauzei atestă faptul că inculpatul a condus imprudent autoutilitara la ieșirea din mun. T., că acesta trecea de pe o bandă pe alta și că motivul producerii accidentului se datorează culpei exclusive a acestuia pentru că pătrunderea pe sens opus în condițiile în care zona producerii accidentului există patru benzi, pătrunderea autoutilitarei condusă de inculpat a produs accidentul.

Victimei nu i se poate reține nicio culpă, întrucât acesta a condus autoturismul regulamentar.

Martorii audiați în cauză au arătat că inculpatul încerca în permanență să depășească tot ce era în cale.

Într-adevăr inculpatul circula cu o viteză de 6., însă viteza nu putea fi mai mare deși acesta și-ar fi dorit, datorită gabaritul autoutilitarei și a dealului pe care trebuia să- l urce.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apreciază că a fost corect soluționată având în vedere că în dispozitiv hotărârii recurate instanța a precizat că sentința este opozabilă asigurătorului S. Ț. A.

De asemenea, apreciază că cuantumul daunelor morale acordate părților civile au fost corect stabilite având în vederea tragedia produsă ca urmare a decesului victimei, starea de sănătate a soției victimei care și acuma se recuperează și suferă de grave afecțiuni, precum și la faptul că una dintre fiicele victimei a fost vătămată.

Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Experții auto din cadrul Laboratorului Interjudețean și cei din cadrul Institutului Național de E. C. au stabilit că inculpatul se face vinovat de producerea accidentului prin conducerea cu o viteză neadaptată la condițiile de trafic și a pătrunderii pe contrasens.

De asemenea, experții au stabilit că nu s-a făcut dovada ruperii bridei anterior evenimentului rutier (f.559- 561 dos. instanței în rejudecare).

Expertul Mondan I., audiat fiind de către instanță, a revenit asupra unor aspecte invocate de către el în expertiză și a arătat că nu s-a făcut dovada ruperii bridei anterior producerii evenimentului rutier.

Din probele testimoniale rezultă că inculpatul a semnalizat cu farurile înainte de producerea evenimentului rutier, pentru a fi lăsat să treacă de conducătorii auto care conduceau înaintea sa.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, arată că instanța de fond a procedat corect deoarece conform deciziilor invocate inculpatul nu trebuie obligat în solidar cu asigurătorul la plata despăgubirilor civile, hotărârea trebuind să-i fie opozabilă asigurătorului.

De asemenea, apreciază că a fost corect stabilit cuantumul daunelor morale de prima instanță și că nu se justifică reducerea acestuia.

Inculpatul P. I., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și că în momentul în care a auzit o bubuitură a frânat și autoutilitara a deviat spre stânga.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 528 din 30 noiembrie 2011 a J. T., în baza art. 178 alin. 2 C., a fost condamnat inculpatul P. I., fiul lui S. si S., născut la (...) în comuna B., jud. C., cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, fără copii, fără antecedente penale, dom. în B., Bd. G. nr.47, bl. 32B, ap.4, jud. B., CNP 1., la 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.

În baza art. 184 alin. 2,4 C., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii in cuantum de 2 ani și 3 luni, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa in dauna partii vatamate O. M., dom. in comuna Ș., sat L. T. nr.133, jud. A.

În baza art. 184 alin. 2,4 C., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii in cuantum de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa in dauna partii vatamate O. T., dom. in comuna Ș., sat L. T. nr.133, jud. A.

În baza art. 33 lit. b- art. 34 alin. 1 lit. b C., s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta (3 ani inchisoare, 2 ani si 3 luni inchisoare, 2 ani inchisoare),aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani inchisoare.

În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II- a C. pe durata executarii pedepsei.

În baza art. 86 ind. 1 C.., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani calculat conform art. 86 ind.2 alin 1 si 2 rap. la art. 82 alin. 3 C..

În baza art. 86 ind. 3 C., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

.) să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul T.uluiB. b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

.) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C.. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 rap. la art. 83 și 84 C.. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 14, 346 C.proc.pen., art. 998-999 C. civ., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. S. B.-str. P. nr.13, jud. B., la plata despăgubirilor civile după cum urmează:

- către partea civilă O. L. (în nume propriu și ca succesor al părții civile O. M.) a sumei de 3125 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale

- către partea civilă V. M. (ca succesor al părții civile O. M.) a sumei de 1875 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale

- către partea civilă O. M. a sumei de 16056 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, a sumei de 50000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauze prin decesul soțului și a sumei de 20000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauzate de traumele suferite în urma accidentului, a sumei de 406,58 lei reprezentând renta lunară (ca diferentă dintre veniturile anterioare pensionării și pensia de invaliditate) de la (...) până la încetarea stării de nevoie, precum și a unei rente lunare de 310 lei (determinată de sporul de efort necesar a fi depus ca urmare a invalidității) de la (...) până la încetarea stării de nevoie.

- către partea civilă O. M. și O. T., ambele dom. în com S., sat L. T. nr. 133, jud. A. la plata sumei de 9400 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale.

- către partea civilă O. T., dom. în com S., sat L. T. nr. 133, jud. A. a sumei de

50000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauze prin decesul tatălui și a sumei de 25000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauzate de traumele suferite în urma accidentului, precum și a sumei de 310 lei reprezentând renta lunară de la data producerii accidentului și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.

- către partea civilă O. I., dom. în com S., sat L. T. nr. 133, jud. A. a sumei de

50000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauze prin decesul tatălui.

- către partea civilă S. J. de U. A. a sumei de 5600 lei cu titlu de despagubiri materiale.

- către partea civilă S. C. J. de U. C. a sumei de 1049,033 lei și majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală de la data de (...), până la data achitării, a sumei de 1049,033 lei și majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală de la data de (...), până la data achitării, precum și a sumei de 812,53 lei și majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală de la data de (...), până la data achitării, cu titlu de despagubiri materiale.

- către partea civilă S. M. B. a sumei de 80,68 lei cu titlu de despagubiri materiale.

În baza art. 191 alin 1, 3 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. S. B.-str. P. nr.13, jud. B., la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2555 lei reprezintă onorariu expertiză.

Prezenta este opozabila asiguratorului SC A. T. A. SA.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1798/P/2004 din data de (...) al Parchetului de pe langa Judecătoria Turda, înregistrat la Judecătoria Turda sub nr. 2., a fost trimis in judecata inculpatul P. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. art. 178 alin. 2 C.. (o infracțiune )și art. 184 al. 2 și 4 C.. (2 infracțiuni) ,cu aplic. art. 33 lit. b C.., reținându-se că în data de (...), în timp ce conducea autospeciala marca MERCEDES cu înmatriculare (...) pe DN l/E 60, la km 452 + 700, din culpă a provocat un accident rutier soldat cu decesul victimei O. I. L. și cu vătămarea corporală a victimelor O. M. și O. T. C. care au suferit leziuni vindecabile în peste 60 de zile îngrijiri medicale.

S-au atașat dosarului de urmărire penală: proces verbal de cercetare la fața locului - f.5-16; raport de inspecție tehnică - f. 17-22; proces verbal de recoltare de probe biologice și copii acte ale conducătorilor auto implicați în accident - f.23-40; constituire de parte civilă- f.41-42; rapoarte de constatare medico-legală- f.48- 57; declarație parte civilă O. T. - f.62; copie poliță de asigurare de răspundere civilă auto - f.63-64; acte medicale depuse de părțile civile - f.65- 1. declarațiile inculpatului - f. 149

- 1. declarația martorilor - f. 155 - 167.

Prin SP 416/2007 a J. T. pronunțată în D. nr. 2. s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul P. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. si ped. de art. 178 alin.2 C., la o pedeapsa de 3 (tei) ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul P. I., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. si ped. de art. 184 alin.2 și 4 C., la o pedeapsa de , 2 (doi) ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul P. I. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. si ped. de art. 184 alin.2 și 4 C., la o pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

Conf. art.33 lit.a C. și art.34 C. s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare; S-a făcut aplicarea art.71 și art.64 lit.a,b,c C.

Conf. art.81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește termen de încercare 5 ani, conform art.82 C.

S-a atras atenția inculpatului asupra art.83 C.

S-a aplicat art.71 alin.5 C.

Conf. ar.14, 346 C.pr.pen. cu aplic art.998, 999 C. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente și cu asigurătorul S. A. Ț. S. B., care va răspunde în limita plafonului legal, să plătească părții vătămate S. M. A. 631,5 lei despăgubiri cu dobânda legală de la data de (...), până la achitare efectivă, părții civile S. C. de A. suma de 2098,0668 lei despăgubiri cu dobânda legală de la data de (...), până la achitare efectivă, S.ui Clini J. suma de 812,59 lei despăgubiri cu dobânda legală de la data de (...), până la achitare efectivă.

Conf. ar.14, 346 C.pr.pen. cu aplic art.998, 999 C. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente și cu asigurătorul S. A. Ț. S. B., care va răspunde în limita plafonului legal, să plătească părții vătămate văd. O. M. despăgubiri material de 6056 lei, rentă lunară de 310 lei de la data pronunțării sentinței, până la încetarea stării de nevoie precum și 2500 lei daune morale, părții civile O. T. despăgubiri materiale de 210 lei, terminarea studiilor, precum și 2500 lei daune morale, părții civile O. M. 2500 lei daune morale, O. I. 2500 lei daune morale, iar părții civile O. L. 2500 lei daune morale.

În temeiul art.191 C.pr. pen. a fost obligat inculpatul sa plătească statului cheltuieli judiciare in suma de 600 lei.

Prin Decizia penală nr. 373/A/2007 a T.ului C.-Secția penală s-au admis apelurile formulate împotriva sentinței menționate care a fost desființată în întregime și a fost trimisă cauza spre rejudecare J. T., fiind astfel format prezentul dosar.

În cursul cercetării judecătorești, în prezentul dosar, a fost audiat inculpatul (f.

3), partea vătămată O. T. (f. 24), precum și martorii R. M. (f. 30), E. L. (f. 31), R. N. (f.

56), Vass Emoke E. (f. 57), Vass T. (f. 58), B. I. (f. 152), Cosma M. (f. 188), Pajint

Agneta Hainal (f. 238), Luha I. (f. 240).

Analizand actele si lucrarile dosarului, coroborând declarațiile inculpatului, ale părților vătămate, precum și declarațiile martorilor cu actele medicale, procesul verbal de cercetare la fața locului și expertiza efectuată cu înscrisurile dosarului, instanta a retinut in fapt ca inculpatul P. I. era angajat în calitate de conducător auto la SC P. S. B.

În data de (...), inculpatul a fost trimis la un abator din Oradea, unde urma să încarce marfă pentru societate, plecând din B. la orele 9,00, la volanul autospecializatei marca MERCEDES cu înmatriculare (...), ajungând în jurul orelor

15,00 pe raza municipiului T., de unde și-a continuat deplasarea pe DN 1/ E 60 în direcția municipiului C. N. D. ce a trecut prin localitatea C., inculpatul s-a aflat în urcarea unei rampe, respectiv în zona „D. Dăbăgău". Pe sectorul de drum T.-C.-N., în condiții de cer senin, vizibilitate bună, carosabil uscat, cu îmbrăcăminte din asfalt, două sensuri de circulație, axul drumului fiind marcat cu linie dublă continuă, câte două benzi pe sens separate prin marcaj cu linie discontinuă, de o parte și de alta a părții carosabile, aflându-se acostamente în lățime de 1,60 metri, iar pe partea dreaptă a sensului de circulație C.-N. - T. aflându-se amenajat șanț taluzat de scurgere a apelor pluviale, se desfășura traficul rutier în condiții de intensitate medie, respectiv pe sensul de mers T. - C. se circula în coloană pe ambele benzi de urcare a D. D.

A., pe banda I de circulație rula cu viteză redusă autoutilitara marca Dacia cu înmatriculare (...), în spatele unei căruțe. Pe banda II ( de lângă axul drumului), urca o autocisternă cu viteză redusă, în paralel cu căruța de pe banda I. In spatele autocisternei, aproximativ în paralel cu autoutilitara Dacia cu înmatriculare (...), condusă de martorul B. I., circula autoturismul marca VW Golf cu RLINK "http://nr.de"|nr.de înmatriculare (...) condus regulamentar de martorul R. N. Pe sensul de mers C.-N. -T., pe banda II ( de lângă axul drumului) circula regulamentar autoturismul marca Renault cu înmatriculare (...) condus de victima O. I. L., în care se aflau în calitate de pasageri părțile civile O. M. - soția victimei- ( pe locul din dreapta față) și O. T. C. - fiica victimei ( pe bancheta din spate), autoturism care se afla pe banda de lângă axul drumului pentru că tocmai depășise autoutilitara marca Mercedes cu înmatriculare HR-771 condusă de martorul E. L., acesta rulând cu o viteză mai mică pe banda I a sensului de mers C.-N. - T. .

Aproximativ la km 452 + 700 metri, inculpatul P. I. aflat la volanul autospecializatei marca MERCEDES cu înmatriculare (...), rula pe banda II a sensului de mers T. - C.-N., cu viteză, în spatele autoturismului marca VW Golf, cu înmatriculare (...).

Fără a efectua vreo manevră de frânare, posibil din dorința de a nu pierde demarajul, inculpatul a încercat să evite impactul cu autoturismul marca VW Golf trecând cu cel puțin jumătate din lățimea autospecializatei de axul drumului, realizând astfel o triplare.

Inculpatul nu a reușit să evite impactul cu autoturismul marca VW Golf condus regulamentar de martorul R. N., tamponând mașina cu nr. de A. în partea stângă spate. Autoturismul Golf a fost întors cu fața spre acostament, oprindu-se pe banda I. C., fiind deja trecut cu roțile din partea stângă de axul drumului, autospecializata condusă de inculpat, cu partea stângă față a cabinei, a tamponat frontal autoturismul marca Renault cu înmatriculare (...) condus regulamentar de O. I. L. dinspre C.-N. înspre T., pe banda II, proiectându-l în șanțul din partea dreaptă a sensului de mers. In continuare, tot pe contrasens, autospecializata condusă de către inculpat a tamponat, în partea laterală stângă spate, autoutilitara marca MERCEDES cu nmatriculare HR-771 condusă regulamentar pe banda I de către martorul E. L. In cele din urmă inculpatul a reușit să oprească autospecializata MERCEDES pe contrasens, cu fața îndreptată oblic pe acostament, ocupând ambele benzi de circulație de pe sensul C.-N.- T.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.4665/III/396 din (...) întocmit de IML C., moartea victimei O. I. L. a fost violentă, s-a datorat hemoragiei interne masive consecința rupturii de cord și aortă în cadrul unui politraumatism, leziunile tanato-generatoare s-au putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerație bruscă, în condițiile unui accident rutier, sângele recoltat de la victimă nu conține alcool etilic, iar moartea datează din (...).

Conform raportului de constatare medico-legală nr.4678/II/b/170 din (...), victima O. M. a suferit leziuni care i-au pus în primejdie viața și care necesită peste 60 zile de îngrijiri medicale.

Conform raportului de constatare medico-legală nr.4716/II/b/72 din (...), victima O. T. a suferit leziuni corporale care au necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.

Inculpatul a susținut în prima sa declarație, imediat după accident -f. 153 dosar u.p.- că autoturismul Dacia pick-up a intrat pe banda sa de mers (cea de lângă axul drumului), acesta fiind motivul pentru care a virat stânga, intrând în coliziune cu autoturismul VW și apoi cu camionul cu număr de U.

Ulterior, inculpatul și-a schimbat poziția, invocând faptul că trecerea pe contrasens a autospecializatei pe care o conducea a fost determinată de ruperea bridei de fixare a arcului lamelar stânga față, invocând cazul fortuit ca și cauză ce înlătură caracterul penal al faptei, motiv pentru care s-a solicitat formularea unor opinii de specialitate.

A., în dosarul 2. a fost efectuată o expertiză criminalistică ce a concluzionat că trecerea pe contrasens a autospecializatei conduse de inculpat nu se datorează ruperii bridei, neputând fi identificată, în antecedența cauzală, nici o defecțiune tehnică a autovehiculului, neputându-.se stabili dacă ruperea bridei a avut loc ca urmare a accidentului ori era un defect preexistent.

În prezenta cauză, LIEC a comunicat (f. 273) faptul că menține în totalitate concluziile raportului de expertiză, trecerea pe contrasens nedatorându-se ruperii bridei. Se menționează că sunt observate deformații remanente semnificative la nivelul părții stânga față, determinate de impactul autovehiculelor, forța de impact fiind în măsură a conduce la ruperea bridei, însă nu se poate stabili dacă ruperea bridei a avut loc ca urmare a accidentului ori era un defect preexistent.

La solicitarea inculpatului s-a dispus efectuarea expertizei la I., însă potrivit raportului întocmit, această instituție a fost în măsură să stabilească doar dinamica producerii accidentului, răspunsul la obiectivele privind ruperea bridei intrând în competența expertului tehnic auto.

Potrivit raportului de expertiză criminalistică efectuat de I. privind dinamica producerii accidentului, autoturismul VW Golf care circula în fața autospecializatei conduse de inculpat pe aceeași bandă de circulație rula cu o viteză de 40 km/h, în condițiile în care inculpatul se deplasa la volanul autospecializatei cu o viteă de 60 km/h.

În același raport se menționează că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă ar fi menținut autovehiculul pe sensul propriu de mers, fără a pătrunde pe contrasens, unde rulau alte vehicule.

S-a mai menționat că producerea accidentului s-a datorat deplasării autospecializatei conduse de inculpat cu o viteză neadaptată spațiului frontal disponibil și pătrunderii acesteia pe contrasens, în condițiile în care din sens opus se apropiau alte vehicule.

Prin raportul de expertiză tehnică auto întocmită de expert M. I. (f. 483-491) s-a arătat că direcția autoutilitarei conduse de inculpat a fost influențată de deplasarea spre înapoi a roții stânga față concomitent cu o deplasare spre stânga față a direcției autoutilitarei. Expertul susține că „se poate afirma că e posibilă o deviere a direcției de mers dacă o bridă de fixare este ruptă și conducătorul auto frânează autovehiculul";.

Același expert concluzionează că ruperea bridei a avut loc anterior impactului întrucât deteriorările din zona și distrugerile din impact nu au avut loc în zona suspensiei, piesele înlocuite sunt altele și nu a fost un contact direct între roata stânga față sau în ochiul de fixare a arcului sau direcția stânga față, direcția fiind intactă.

Expertul a fost audiat pentru a oferi lămuriri cu privire la concluziile expertizei (f.

523). Cu această ocazie a precizat că mențiunea din expertiză privitoare la faptul că „ direcția autoutilitarei conduse de inculpat a fost influențată de deplasarea spre înapoi a roții stânga față concomitent cu o deplasare spre stânga față a direcției autoutilitarei"; a fost introdusă în urma unei discuții cu o persoană de la atelierul la care a fost reparată autospecializata.

Același expert arată în cursul audierii că în raport de actele dosarului nu se poate concluziona că a existat o deplasare a axei față spre spate. P. că în mod normal în situația în care are loc o deplasare a axei față spre spate sunt create urme de rulare forțată pe carosabil (urme de pneu de culoare neagră sau altă culoare închisă), însă astfel de urme nu au fost constatate la locul producerii accidentului.

Arată expertul că nu se poate stabili că ruperea bridei a avut loc exact în momentele premergătoare trecerii pe contrasens a autospecializatei, neputându-se stabili nici momentul la care a fost ruptă acea bridă.

Mai arată că e posibil ca ruperea bridei să aibă loc în urma impactului dintre un obstacol și capătul din față al arcului din partea stânga față a autospecializatei, capăt care se află în spatele barei de protecție față a autospecializatei, în jumătatea din partea stângă a acesteia, capăt care poate fi observat în fotografia de la fila 12 a dosarului de urmărire penală., precizând că nu a constatat urme de impact la acest capăt al arcului

Mai declară expertul că nu se poate concluziona în sensul că ruperea bridei a determinat trecerea pe contrasens a autospecializatei și nici momentul la care a avut loc ruperea acestei bride.

Întrucât expertul, prin lămuririle oferite, a demontat concluziile propriei sale expertize, s-a dispus efectuarea unei noi expertize de către trei experți auto.

Prin noul raport de expertiză se concluzionează că devierea de deplasare a autoutilitarei ușor la stânga din cauza ruperii bridei de arc este teoretic posibilă, dar în concret, în raport de dosarul de față, nu e confirmată.

De asemenea, se concluzionează în sensul că ruperea bridei înainte sau în timpul accidentului ca urmare a impactului suferit de autoutilitară s-ar fi putut analiza pe probe materiale.

În raport de aceste considerente, întrucât nici una din probele administrate nu confirmă susținerea inculpatului care să conducă la înlăturarea caracterului penal al faptei, ba dimpotrivă probele administrate și enunțate anterior conduc la concluzia că inculpatul se face vinovat de infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, instanța va reține culpa exclusivă a sa în producerea accidentului.

Culpa inculpatului P. I. constă în încălcarea următoarelor reguli de circulație : art. 48 al.l din OUG 1. „ Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în funcție de caracteristicile drumului și de intensitatea traficului" , art.49 din OUG 1.(actualmente art. 51): „ Conducătorul unui autovehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta...", art. 152 al.l lit.i din Regulamentul de aplicare a OUG 1. : „ Se interzice depășirea vehiculelor

...i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circulă pe contrasens".

În drept, faptele inculpatului P. I. care, în data de (...), în timp ce conducea autospeciala marca MERCEDES cu înmatriculare (...) pe DN l/E 60, la km 452 + 700, din culpa, a provocat un accident rutier soldat cu decesul victimei O. I. L. și cu vătămarea corporală a victimelor O. M. și O. T. care au suferit leziuni vindecabile în peste 60 de zile îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prev.și art.178 al.2,C., vătămare corporală din culpă , prev.și art.184 al.2 și 4 C. și vătămare corporală din culpă prev.și art.184 al.2 și 4 C.

Infracțiunile au fost comise în condițiile concursului ideal de infracțiuni, potrivit art. 33 lit. b C..

La individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul, instanta a avut in vedere pe langa criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevazute de art. 72 C., imprejurarile savarsirii faptelor, cu referire la culpa exclusivă a inculpatului și urmările faptelor sale, precum și circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pentru motivele expuse mai sus, în baza art. 178 alin. 2 C., instanța l-a condamnat pe inculpatul P. I. la 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.

În baza art. 184 alin. 2,4 C., instanța l-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii in cuantum de 2 ani și 3 luni, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa in dauna partii vatamate O. M..

În baza art. 184 alin. 2,4 C., instanța l-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii in cuantum de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa in dauna partii vatamate O. T..

În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II- a C. pe durata executarii pedepsei.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, pentru a se da eficiență caracterului preventiv și inhibitor al pedepsei, raportat la urmările foarte grave ale infracțiunii comise (respectiv decesul unei persoane și vătămarea corporală a două persoane) și la împrejurarea că inculpatul putea evita producerea accidentului dacă ar fi luat măsurile ce se impuneau în raport de dispozițiile enunțate mai sus, instanța a dispus, în baza art. 86 ind. 1 C.., suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani calculat conform art. 86 ind.2 alin 1 si 2 rap. la art. 82 alin. 3 C..

În baza art. 86 ind. 3 C., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

.) să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul T.uluiB. b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

.) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C.. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile, instanta a retinut că in persoana inculpatului sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, prevazute de art. 998-999 C., acesta savarsind din culpa o fapta ilicita care a produs in patrimoniul partilor vatamate/civile un prejudiciu care se impune a fi reparat.

Părțile civile O. L. și O. M., părinții victimei decedate, au formulat inițial pretenții civile cu titlu de despăgubiri pentru daune morale în cuantum de 400.000.000 ROL și la plata unei rente lunare în cuantum de câte 1 500 000 ROL pe toată durata vieții (f.

41 dosar u.p.).

Ulterior au precizat pretentiile solicitate cu titlu de daune morale în sensul restrângerii acestora la câte 25.000.000 ROL pentru fiecare (f. 239 din D. nr. 2.)

Întrucât partea civilă O. M. a decedat, O. L. (în calitate de soț) și V. M. (în calitate de fiică) au continuat acțiunea promovată de antecesoarea lor (f. 499-503, 522 dosar)

Pentru prejudiciul moral încercat de părțile civile prin pierderea fiului ca urmare a accidentului provocat de inculpat, instanța a apreciat ca justă obligarea inculpatului la plata către partea civilă O. L. (în nume propriu-2500 lei și ca succesor al părții civile O. M.-650 lei conform cotei legale de 1/4) a sumei de 3125 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale și către partea civilă V. M. (ca succesor al părții civile O. M.) a sumei de 1875 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale, conform cotei legale de

¾.

Partea vătămată O. M. (vătămată în accident și soția victimei decedate) a formulat inițial (f. 41 dosar u.p.) pretenții civile după cum urmează:

- suma de 400.000.000 ROL cu titlu de despăgubiri pentru danue morale pentru pierderea soțului și pentru vătămările proprii cauzate de accident.

- 50. 000.000 ROL cheltuieli de înmormântare

- 15 000 000 ROL pentru cheltuielile cu pomenile de 6 saptamani și 6 luni

- 100 000 000 ROL contravaloarea autoturismului distrus

- 3 500 000 ROL costul transportului epavei de la locul accidentului

- 6 000 000 ROL rentă lunară reprezentând diferența dintre pensia de invaliditate și venitul anterior producerii accidentului

Ulterior, partea vătămată O. M. a precizat pretențiile, solicitând împreună cu O. T. (pentru cheltuielile efectuate cu ocazia inmormântării defunctului „soț și tată";) obligarea inculpatului la plata următoarelor sume (f. 206 D. nr. 2.) :

- 3 500 000 ROL contravaloarea transportului defunctului de la T. la L. T.

- 60 000 000 ROL contravaloarea mesei de pomană de după înmormântare, precum și a meselor din timpul celor două seri de priveghi

- 20 000 000 ROL contravaloarea cheltuielilor efectuate cu parastasul de 6 sapatamani, 6 luni si un an

- 14 000 000 ROL contravaloarea crucii realizată din marmură albă și a cadrului din beton care împrejmuiește mormântul

Partea vătămată O. M. mai solicită prin aceeași precizare:

- diferența dintre salariul realizat la fostul loc de muncă unde era încadrată ca educatoare și pensia de invaliditate pe care o primește de la (...) până la încetarea stării de nevoie

- suma de 12 000 000 ROL reprezentând contravaloarea supraalimentației primite în cele trei unități spitalicești (C. N., A. I. și B.) și ulterior externării, pentru recupare

- suma de 30 000 000 ROL reprezentând contravaloarea medicamentelor prescise de medici și achiziționată de partea vătămată în timpul spitalizării și ulterior, în perioada de refacere.

- suma de 6 000 000 ROL reprezentând contravaloarea deplasărilor de la L. T. la spitalele din C. N.

- suma de 3 000 000 ROL reprezentând contravaloarea deplasărilor de la L. T. la spitalul din A. I.

- suma de 560 000 ROL reprezentând contravaloarea deplasărilor de la L. T. la spitalul din B.

- suma de 6 000 000 ROL contravaloarea celor 240 bub. Pampers achiziționate pe durata spitalizărilor

- suma de 3 000 000 ROL contravaloarea deplasărilor efectuate în C. N. de fiica sa pentru a-i acorda îngrijiri

- suma de 3 100 000 ROL rentă lunară pentru suplimentul de efort fizic pe care e nevoie să-l depună din cauza incapacității de muncă.

În sfârșit, partea vătămată O. M. a precizat din nou o parte din pretenții (f. 240 dosar 2.), solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 500 000 000 ROL cu ctilu de despăgubiri pentru daune morale pentru pierderea soțului și 200 000 000 ROL pentru suferințele la care a fost expusă în urma accidentului.

Instanța a reținut că pretențiile formulate personal de partea vătămată O. M. pentru despăgubiri materiale sunt întemeiate în limita sumei 16056 lei (reprezentate de contravaloarea autoturismului distrus a cărui valoare indicată de partea vătămată și apreciată de instanță ca rezonabilă nu a fost contestată, supraalimentația, medicamentația deplasarea rudelor la spiatele din C., A., B., pampers, toate probate prin declarațiile martorilor de la filele 188, 238, 240 ), a sumei de 406,58 lei reprezentând renta lunară -ca diferentă dintre veniturile anterioare pensionării regăsite în adeverința de la fila 241 dosar și pensia de invaliditate conform cuponului de la fila

243 a D. 2., începând cu data de (...) până la încetarea stării de nevoie, precum și a unei rente lunare de 310 lei (determinată de sporul de efort necesar a fi depus ca urmare a invalidității, martorii arătând că partea vătămată nu mai poate desfășura în prezent activitățile curente fără a fi ajutată) , începând cu data de (...) până la încetarea stării de nevoie, apreciind ca fiind juste și rezonabile sumele menționate.

Restul pretențiilor formulate nu sunt susținute de probele administrate.

În ceea ce priveste despagubirile pentru daune morale, instanța a reținut ca sunt menite a acorda compensatii banesti partii vatamate-parte civila pentru suferinta fizica pricinuita, pentru efortul suplimentar depus de acesta in vederea pastrarii conditiilor de viata avute anterior vatamarii, astfel cum acesta rezulta din declaratiile martorilor audiați și din actele medicale si constand in pierderea posibilitatii de a desfasura activitatile obisnuite raportat la momentul anterior producerii accidentului.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă sunt avute în vedere o serie de criterii, și anume consecințele negative suferite de partea vătămată în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.

În aceste condiții, partea vătămată fiind internată in mai multe unități spitalicești, în urma accidentului fiind încadrată într-un grad de invaliditate, instanța a apreciat că un cuantum de 20.000 lei al despăgubirilor reprezentând daune morale pentru suferințele încercate este proporțional, adecvat, suficient, în raport cu trauma produsă părții vătămate, consecințele fizice și psihice, valorile lezate.

Pe de alta parte, existenta prejudiciului moral pricinuit prin decesul soțului ca urmare a accidentului de circulatie provocat de inculpat nu poate fi negata. Pentru o justa si echitabila acoperire a acestui prejudiciu moral, instanța a acordat suma de

50000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale.

Partea vătămată O. T. a solicitat inițial obligarea inculpatului la plata (f. 41 dosar u.p.) sumei de 350 000 000 ROL cu titlu de despăgubiri pentru daune morale ca urmare a suferințelor cauzate de accident și la plata sumei 2 500 000 ROL rentă lunară până la terminarea studiilor.

Ulterior, (fila 207 dosar D. nr. 2.) a precizat pretențiile a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1 600 000 ROL reprezentând contravaloarea supraalimentației primite în cele 9 zile de spitalizare și la plata sumei de 500 000 ROL reprezentând contravaloarea calmantelor cumpărate după externare. A solicitat rentă lunară de 3100 000 ROL reprezentând contravaloarea întreținerii pe durata studenției.

Prin ultima precizare de la fila 240 D. 2. a solicitat împreună cu partea vătămată O. M. obligarea inculpatului la plata sumelor menționate mai sus, iar în nume propriu a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 500 000 000 ROL cu cu tilu de despăgubiri pentru daune morale pentru pierderea soțului și 25 000 000 lei pentru suferințele la care a fost expusă în urma accidentului.

Prejudiciul moral pricinuit de socul psihologic al pierderii tatălui ca urmare a producerii accidentului de circulatie provocat de inculpat nu poate fi negata, iar pentru o justa si echitabila acoperire a acestui prejudiciu moral, instanta va acorda in favoarea partii civile O. T. suma de 50.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale.

Pentru suferințele încercate de această parte vătămată ca urmare a leziunilor ce i-au fost cauzate, instanța a apreciat ca justă acordarea sumei de 25 000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Instanța a apreciat ca întemeiată și solicitarea de acordare acestei părți vătămatea sumei de 310 lei reprezentând renta lunară de la data producerii accidentului și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de

26 ani, partea vătămată având la acel moment calitatea de studentă conform copieii carnetului de student de la fila 248 a D. 2..

Pretențiile solicitate de părțile vătămate O. M. și O. T. (pentru cheltuielile efectuate cu ocazia inmormântării defunctului „soț și tată";) sunt întemeiate în limita sumei de 9400 reprezentată de cheltuielile efectuate cu pomana după înmormântare și mesele de priveghi, parastat la 6 saptamani, 6 luni si 1 an și monumentul funerar, fiind probate prin declarațiile acelorași martori audiați pe latrura civilă a cauzei, sumele fiind de asemenea rezonabile.

Restul pretențiilor sunt neîntemeiate,nefiind susținute de vreo probă.

În sfârșit, partea civilă O. I. (în calitate de fiică a victimei decedate) a solicitat inițial obligarea inculpatului la plta sumei de 200 000 000 ROL cu titlu de daune morale si a unei rente de 2 500 000 ROL până la terminarea studiilor.

Ulterior, (f. 240 D. 2.), a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 500

000 000 ROL reprezentând despăgubiri pentru daune morale reprezentate de pierderea tatălui.

Pentru o justa si echitabila acoperire a prejudiciului moral cauzat prin pierderea tatălui ca urmare a infracțiunii comise de inculpat, instanța a acordat în favoarea partii civile O. I. suma de 50.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale.

Nu s-a acordat suma solicitată cu titlu de rentă întrucât nu s-a probat sitauția pretinsă a acestei părți vătămate.

Prin urmare, în baza art. 14, 346 C.proc.pen., art. 998-999 C. civ., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. S. B.-str. P. nr.13, jud. B., la plata despăgubirilor civile după cum urmează:

- către partea civilă O. L. (în nume propriu și ca succesor al părții civile

O. M.) a sumei de 3125 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale

- către partea civilă V. M. (ca succesor al părții civile O. M.) a sumei de

1875 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale

406,58 lei reprezentând renta lunară (ca diferentă dintre veniturile anterioare pensionării și pensia de invaliditate) de la (...) până la încetarea stării de nevoie, precum și a unei rente lunare de 310 lei (determinată de sporul de efort necesar a fi depus ca urmare a invalidității) de la (...) până la încetarea stării de nevoie.

- către partea civilă O. M. și O. T., ambele dom. în com S., sat L. T. nr.

133, jud. A. la plata sumei de 9400 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale.

- către partea civilă O. T., dom. în com S., sat L. T. nr. 133, jud. A. a sumei de 50000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauze prin decesul tatălui și a sumei de 25000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauzate de traumele suferite în urma accidentului, precum și a sumei de 310 lei reprezentând renta lunară de la data producerii accidentului și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.

- către partea civilă O. I., dom. în com S., sat L. T. nr. 133, jud. A. a sumei de 50000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale cauze prin decesul tatălui.

- către partea civilă S. J. de U. A. a sumei de 5600 lei cu titlu de despagubiri materiale.

812,53 lei și majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală de la data de

(...), până la data achitării, cu titlu de despagubiri materiale.

- către partea civilă S. M. B. a sumei de 80,68 lei cu titlu de despagubiri materiale.

Pretențiile unităților spitalicești sunt probate prin deconturile atașate dosarului.

În baza art. 191 alin 1, 3 C.proC.. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. S. B.-str. P. nr.13, jud. B., la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2555 lei reprezintă onorariu expertiză.

Prezenta este opozabila asiguratorului SC A. T. A. SA.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea responsabilă civilmente S. P. S. B., criticând solutia instantei de fond ca fiind nelegală si netemeinică si a solicitat pronuntarea unei decizii prin care să se dispună achitarea sa în temeiul art. 10 lit. e C.proc.pen. pentru faptele reținute în sarcina sa, în speță fiind incident cazul fortuit.

În ceea ce priveste latura civilă, solicită reducerea cuantumului daunelor morale pe care le consideră exagerate si că mențiunea făcută în dispozitivul sentinței privitoare la „. este opozabilă asigurătorului S. Ț. A. fată de D. nr. 1. și nr.29/2009 ale Înaltei Curți de C. și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii, este nelegală deoarece instanța de fond trebuia să oblige în mod direct asigurătorul la suportarea prejudiciului cauzat prin producerea accidentului, în limitele contractuale stabilite prin plafonul anual de răspundere civilă deoarece răspunderea în baza căreia este ținută răspunderea materială a asigurătorului este una de natură contractuală.

Cu privire la latura penală s-a arătat că în cauză au fost efectuate trei expertize de către șapte experți care susțin punctul de vedere privind incidența în cauză a temeiului prev. de art. 10 lit. e Cod pr.pen. În cuprinsul acestor expertize se evidentiază că inculpatul se deplasa în momentul premergător producerii accidentului cu o viteză regulamentară de 60 km/oră, că nu putea fi evitată coliziunea prin manevra de frânare, că era posibilă devierea spre stânga a autoutilitarei ca urmare a ruperii bridei și a acționării sistemului de frânare a acestuia datorită ruperii anterioare producerii accidentului a bridei respective, iar rezerva că nu ar fi existat probe materiale în sensul existenței acestei devieri reprezintă un răspuns neprofesionist.

Procedând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanta de fond a efectuat o cercetare judecătorească extrem de laborioasă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, ajungând în final la concluzia corectă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, iar culpa în producerea accidentului îi aparține în exclusivitate.

Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care Curtea și-o însușește în întregime, se va sublinia cu privire la apărările invocate de către inculpat următoarele:

Potrivit art. 47 C., definind cazul fortuit, arată că nu constituie infractiune fapta prevăzută de legea penală al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.

Ipoteza existenței unei defecțiuni tehnice, anterioare evenimentului rutier si care fi survenit în momentul aflării în trafic, defectiune care ar fi generat pătrunderea pe contrasens a autoturismului condus de inculpat nu a fost confirmată.

Instanța de fond a reținut în mod corect că raportat la ansamblul probatoriului administrat nu poate fi reținută teza potrivit căreia anterior evenimentului rutier a survenit ruperea bridei deoarece expertizele efectuate în cauză au arătat că nu a putut fi identificată, în antecedența cauzală, nici o defecțiune tehnică a autovehiculului, neputându-.se stabili dacă ruperea bridei a avut loc ca urmare a accidentului ori era un defect preexistent si că forța de impact a fost în măsură a conduce la ruperea bridei.

T. se mentionează că producerea accidentului s-a datorat deplasării autospecializatei conduse de inculpat cu o viteză neadaptată spațiului frontal disponibil și pătrunderii acesteia pe contrasens, în condițiile în care din sens opus se apropiau alte vehicule.

Desi expertul M. I. a afirmat că „ direcția autoutilitarei conduse de inculpat a fost influențată de deplasarea spre înapoi a roții stânga față concomitent cu o deplasare spre stânga față a direcției autoutilitarei";, în declaratia data în instanta a recunoscut că afirmatia a fost introdusă în urma unei discuții cu o persoană de la atelierul la care a fost reparată autospecializata, Curtea concluzionând că această afirmatie nu a rezultat în urma unor constatări personale ale expertului, cu atât mai mult cu cât acesta a recunoscut că nu se poate stabili momentul la care a fost ruptă acea bridă si că în situația în care are loc o deplasare a axei față spre spate sunt create urme de rulare forțată pe carosabil (urme de pneu de culoare neagră sau altă culoare închisă), urme care nu au fost constatate la locul producerii accidentului.

A. cum corect a reținut instanța de fond în cauză s-a demonstrat fără putință de tăgadă că la originea evenimentului rutier s-a aflat încălcarea flagrantă de către inculpat a unor norme elementare privind circulatia pe drumurile publice, respectiv: art.

48 al.l din OUG 1. potrivit căruia conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în funcție de caracteristicile drumului și de intensitatea traficului", art.49 din OUG 1. (actualmente art. 51) privind obligativitatea păstrării unei distante suficiente fată de autovehiculul din fata, precum si art. 152 al. 1 lit.i din Regulamentul de aplicare a OUG 1. potrivit căruia se interzice depășirea vehiculelor când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circulă pe contrasens.

Așa fiind, atâta timp cât inculpatul nu a respectat dispozițiile legale mentionate, a căror necunoaștere nu o poate invoca - dispoziții care constituie reguli de conduită în situații ca aceea în care s-a aflat și în același timp avertizează asupra pericolelor la care se expun cei ce nu le respectă - el nu se poate prevala de dispozițiile art. 47 C.

Cu privire la cuantumul daunelor morale, Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.

În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. A., la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.

S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.

Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.

În prezenta speță este vorba si de repararea unui prejudiciu de afecțiune invocat de victimele indirecte, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin R. C. de M. al C. E. nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";.

În speța dedusă judecății este dincolo de orice îndoială că s-au produs consecințe dramatice, care vor marca psihic pentru totdeauna pe victimele care au supraviețuit accidentului.

În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partile civile au suferit o traumă psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat, - moartea sotului, respectiv, tatal părtilor civile. T., Curtea reține și consecințele extrem de grave cauzate celor două părți vătămate. A., victima O. M. a suferit leziuni care i-au pus în primejdie viața și care au necesitat peste 60 zile de îngrijiri medicale, iar victima O. T. a suferit leziuni corporale care au necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații astfel că acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat.

Cu privire la sumele acordate cu titlu de daune morale Curtea apreciază că aceastea reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partile civile și proporționale culpei inculpatului, iar soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).

În final, nu poate fi primita nici critica privind răspunderea asiguratorului deoarece dispozitia instantei de fond este în acord cu deciziile pronuntate de instanta suprema în recursurile în interesul legii.

Pentru aceste motive în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar partial pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Potrivit art. 193 al. Ultim C.proc.pen. se va obliga recurenta la plata către părțile civile O. a sumei de câte 496 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocatial.

Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va dispune obligarea recurentei la plata în favoarea statului a sumei de 500 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de partea responsabilă civilmente S. P. S. B. împotriva sentinței penale nr. 528 din 30 noiembrie 2011 a J. T..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe recurentă să plătească părții civile O. suma de câte 496 lei cheltuieli judiciare.

Obligă pe recurentă să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 februarie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. H. D. P. M. R.

GREFIER, M. V. G.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...)

Jud.fond. V.-M. B.

← Decizia penală nr. 166/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 204/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 244/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 244/2012, Curtea de Apel Cluj