Decizia penală nr. 25/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.25/R/2012
Ședința publică din 18 decembrie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A.,judecător
JUDECĂTORI : L. H.
: I. M. GREFIER : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de contestatorul M. N. D., împotriva deciziei penale nr.1504/R/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al Curții de A. C.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa contestatorului M. N. D.
Cauza s-a luat fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul Parchetului, apreciază că cererea formulată de contestator nu este admisibilă, sens în care solicită respingerea ei.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 149 din (...) a Judecătoriei V. de Sus, pronunțată în dosarul nr.(...) a fost condamnat inculpatul M. N. D., fiul lui D. și V., născut la 22 noiembrie 1988 în B., jud. Maramureș, CNP 1., cetățean român, studii 7 clase, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale, domiciliat în B., str. V., nr. 175, jud. Maramureș,
- pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice unui autovehicul neînmatriculat prev. și ped. de art. 85 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320 ind. 1 al. 7 C. la 8 (opt) luni închisoare;
- pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice unui autovehicul fără permis de conducere prev. și ped. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.
33 lit. „a"; și art. 320 ind. 1 al. 7 C. la 8 (opt) luni închisoare;
- pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prev. și ped. de art. 293 C. cu aplicarea art. 33 lit. „a"; și art. 320 ind. 1 al. 7 C. la 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 33 lit. „a"; și 34 lit. „b"; C. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare.
În baza art. 81 și 82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
În baza art. 191 al. 1 C. s-a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu pentru av. Iusco V., numită din oficiu, ce s-a suportat din fondul M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că inculpatul, la data de 17 septembrie
2009, a condus pe D. utilitara ROCAR neînmatriculată, fără să posede permis de conducere, iar când a fost oprit de organele de poliție, s-a prezentat sub o identitate falsă.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, nu a solicitat administrarea altor probe și a solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile prev. de art. 320 ind. 1 C.
Din probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale coroborate cu declarațiile de recunoaștere a inculpatului, instanța a reținut în fapt că inculpatul nu este posesor de permis de conducere. La data de 17 septembrie 2009 a condus pe D. din zona
„Șesuri";, unde se afla la munci forestiere, până în pasul Prislop autoutilitara marca Rocar, unde a fost oprit regulamentar de către un echipaj de poliție.
Întrebat fiind cum se numește, inculpatul a declarat că se numește M. I. G., fiul lui D. și V. și este născut la data de 24 octombrie 1987, acestea fiind de fapt datele fratelui său.
Autoutilitara nu figureaza ca fiind înmatriculată.
În drept, s-a retinut că faptele comise de către inculpat au constituit infracțiuni și sunt prevăzute de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, art. 86 alin. 1 din OUG 195/2022 și art. 293 C. pentru care a fost condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței. La individualizarea pedepselor s-a ținut seama de prevederile art.
320 ind. 1 al. 7 C.
S-a făcut aplicarea art. 33 lit. „a"; și 34 lit. „b"; C. cu privire la concursul real de infracțiuni.
Apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi realizat și fără privare de libertate și fiind întrunite și condițiile prev. de art. 81 și 82 C., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare și a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
În baza art. 191 C. s-a obligat inculpatul și la cheltuieli judiciare către stat care vor include și cuantumul onorariului stabilit pentru apărătorul numit din oficiu.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs inculpatul M. N. D.
Prin decizia penală nr. 1504 din 29 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C. a fost respins ca tardiv recursul declarat de inculpatul M. N. D., domiciliat în B., str. V., nr. 175, jud. Maramureș împotriva sentinței penale nr. 149 din 13 iunie 2012 a Judecătoriei V. de S.
S-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce s-a avansat din fondul M.ui
Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B. A.
A fost obligat recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele:
La primul termen de judecată în recurs, Curtea de A. a invocat, din oficiu, excepția tardivității căii de atac promovată de către inculpat.
Analizând excepția invocată instanța de control judiciar a constatat că aceasta a fost fondată și a fost admisă, pentru următoarele considerente.
Sentința penală nr.149 a fost pronunțată de către J. V. de Sus la data (...). După cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată inculpatul M. N. D. a fost prezent în sală, a declarat că dorește să fie judecat în baza procedurii simplificate reglementată de art.3201 C. recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței.
Urmare a prezenței inculpatului la dezbateri, conform și prevederilor art.3853 coroborat cu art.363-365 C. termenul de declarare a căii de atac a recursului a început să curgă de la pronunțare, deci din data de 13 iunie 2012, urmând a se împlini la data de 25 iunie 2012.
Inculpatul a declarat recurs la data de 20 august 2012, depășind cu mult termenul prevăzut de lege, ceea ce potrivit art.185 alin.1 C. atrage decăderea din exercițiul dreptului și actului făcut peste termen.
Pe cale de consecință, constatând excepția invocată ca fiind fondată, aceasta a fost admisă cu consecința respingerii recursului declarat de către inculpatul M. N. D., în baza art.38515pct.1 lit.a C., conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri, prin mandatar, a formulat contestație în anulare contestatorul M. N. D., solicitând rejudecarea recursului cu motivarea că la solutionarea acestei căi de atac a fost în imposibilitatea de a se prezenta deoarece se afla în Franța, că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute de art. 10 C. și nu a beneficiat de apărare.
Procedând la solutionarea cauzei Curtea constată următorele:
Potrivit prevederilor art.386 C.p.p.,împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f)-i), cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă. e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art.
385 14 alin. 11 ori art. 385 16 alin. 1.
Potrivit cazului de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. b) C. proc. pen., partea poate face contestație în anulare dacă dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare, cele două cerințe impuse de legiuitor fiind cumulative, așa cum rezultă pe calea interpretării gramaticale, în condițiile folosirii conjuncției „și.";
Din analiza cauzei ce a avut ca obiect recursul inculpatului M. N. D. rezultă că la termenele de judecată a recursului de la (...) și (...) s-a prezentat mandarul contestatorului, care este si taăl acestuia, dar care însă nu a invederat instanței că susnumitul ar avea un al domiciliu sau o altă reședință așa cum acesată obligatie îi revenea contestatorului potrivit art. 177 al. 3 C. astfel că instanța de recurs a efectuat citarea la adresele cunoscute și prin afisare, aceasta cu atât mai mult cu cât în declaratia de recurs nu este precizată existența unui alt loc de citare decât cel cunoscut până în acel moment procesual.
În contextul prezentei cauzei, față de condițiile impuse de legiuitor pentru incidența cazului de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. b) C. proc. pen. și în raport cu motivul efectiv invocat de contestatorul condamnat, Curtea constată nu sunt îndeplinite condițiile legale ale cazului de contestație în anulare menționat, deoarece cerința dovezii imposibilității de prezentare și de încunoștințare a instanței despre această împiedicare la termenul la care s-a judecat cauza la instanța de recurs nu s-a produs.
Altfel spus, contestatorul în raport cu temeiul contestației în anulare invocat, respectiv art. 386 lit. b) C. proc. pen., nu a făcut dovada că în calitatea de părte pe care o avea, respectiv recurent inculpat la data judecării cauzei, acesta personal s-ar fi aflat în imposibilitate de prezentare și de încunoștințare a instanței despre această împiedicare.
Referitor la cazul 386 lit. c) C. proc. Pen. Curtea constată că în cauză nu este incident niciunul din cazurile prevăzute de art. 10 lit. f-i C. deoarece infracțiunile pentru care a fost condamnat contestatorul, respectiv cele prev. de art.85 al. 1 și 86 al.1 din OUG nr. 195/2002 si art. 293 C. au fost comise la data de (...), sunt infracțiuni pentru care actiunea penală se pornește din oficiu, nu au fost aministiate sau gratiate și nici nu s-a dispus înlocuirea răspunderii penale.
În final, referitor la lipsa de apărare invocată Curtea observă sunumitul contestator a fost reprezentat de apărător desmenat din oficiu, aspect consemnat în încheirea de amânare a judecăți și practicaua deciziei contestate. Mai mult, madatarului i s-a admis cererea de amânare a judecătii chiar pentru motivul angajării unui apărător, obligație care însă nu a mai fost îndeplinită.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat constatând că motivele invocate nu sunt întemeiate.
Potrivit art. 192 al. 2 C. se va obliga contetatorul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondată contestatia în anulare formulată de contestatorul M. N. D. împotriva deciziei penale nr. 1504/R din 29 octombrie 2012 a Curtii de A. C.
Obligă pe contetator să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 decembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER, L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
3 ex./(...) Jud.fond.Toader Hojda Jud.recurs. M.Ș./L.M./A.C.
| ← Decizia penală nr. 742/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 96/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
