Decizia penală nr. 255/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 255/R/2012
Ședința publică din data de 15 februarie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. R.
JUDECĂTORI : A. D. L.
I. C. M.
GREFIER : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr. 426 din 9 decembrie
2011 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul N. E. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av. D. Ida, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul N. E.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta P.ui arată că susține recursul declarat în cauză solicitând în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței penale atacate și rejudecând, constarea că în mod greșit s-a aplicat inculpatului sancțiunea de 5.000 lei amendă pentru infracțiunea săvârșită, acestea fiind necorespunzătoare din punct de vedere al capacității de asigurare a scopului pedepsei și disproporționat redusă având în vedere infracțiunea săvârșită. Solicită a se reține că valoarea alcoolemiei stabilită în cauză este de 0,90 grame la mie, aceasta justificând aplicarea unei pedepse cu închisoarea în limitele legale, iar în urma aplicării art. 320/1 C.pr.pen., solicită orientarea pedepsei spre minim, însă nu amendă penală, mai ales că, cuantumul sancțiunii stabilite de instanța de fond este derizoriu. Mai consideră că modalitatea de soluționare stabilită de instanța de fond este inaptă a realiza scopul pedepsei, scopul sancționator nefiind corespunzător gradului de pericol social al faptei.
Pentru aceste motive solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în limite reduse conform art. 320/1 C.pr.pen. și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 C.pen. Cu cheltuieli judiciare în sarcina statului.
Apărătorul inculpatului N. E. solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale atacate, apreciind că în mod corect s-a reținut de prima instanță că inculpatul a fost sincer și a colaborat și că a avut această conduită și în fața instanței de fond. C., de asemenea, că trebuie avută în vedere valoarea alcoolemiei, care este aproape de limita prevăzută de lege pentru a fi o infracțiune, astfel că pericol social al faptei este mai redus. Mai arată că în mod corect s-a avut în vedere că inculpatul nu posedă antecedente penale, iar la pronunțarea sentinței penale s-a reținut atitudinea corespunzătoare și de recunoaștere și regret a acestuia, inculpatul solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320/1
C.pr.pen., precum și că nu a fost implicat într-un eveniment rutier. Totodată, inculpatul este pe deplin integrat în societate, iar pedeapsa este conformă și proporțională cu fapta săvârșită. Cu onorariu din FMJ.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.426 din 9 decembrie 2011 pronunțată de
Judecătoria Zalău în dosarul nr.(...), în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal și art.76 lit.e) teza I Cod penal, având în vedere și prevederile art. 3201 al. 7
Cod de procedură penală a fost condamnat inculpatul N. E., la pedeapsa de
500 lei (cincisutelei) amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală
Amenda penală s-a executat conform prevederilor art.425 Cod procedură penală.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.631 Cod penal.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul N. E. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. S. M., va fi avansată din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S.
Pentru a pronunța această soluție instanța reținut că în data de (...), în jurul orei 23,00 inculpatul, potrivit propriei declarații, a consumat băuturi alcoolice constând în 1 litru de bere cu alcool și țuică, fără aport alimentar, în timp ce se afla la locuința sa din loc. B., după care s-a culcat. În dimineața zilei următoare, (...) inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare (...) pe care l-a condus pe drum public, respectiv E 81, din localitatea B. cu intenția de a ajunge în localitatea P. În localitatea B. inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliție aflate în supravegherea și controlul traficului rutier, fiind testat în prezența martorului asistent Onuțiu Szasz E. cu aparatul etilotest, iar în urma testării a rezultat o alcoolemie de 0,44 mg/l alcool. Inculpatul a fost condus la C. M. de M. de familie B., unitate autorizată, unde i s-au recoltat două probe de sânge la interval de o oră conform procesului verbal de prelevare încheiat în acest sens (f.13). În urma efectuării analizelor toxicologice s-a stabilit că inculpatul a avut o alcoolemie de 0,90 g/l, alcool pur în sânge la proba recoltată la ora 840 și 0,80 g/l la proba recoltată la ora
940 , așa cum reiese din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 275,
276 din (...) (f.15).
Pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și nu a contestat valoarea alcoolemiei rezultată din buletinul de analiză toxicologică. De asemenea prin declarația dată în fața instanței de judecată inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, însușindu-și probatoriul administrat în faza de urmărire penală.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei date de inculpat se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv cu declarația martorului asistent și cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 166, 167 din (...) (f.17).
În drept, fapta inculpatului N. E., care la data de (...) în jurul orei 700 s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare (...) și a condus autoturismul pe drumul public E81, având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, respectiv de 0,90 g/l la prima probă și 0,80 g/l la proba doua, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe un drum public în condițiile în care avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. C. pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o alcoolemie peste limitele legale este o infracțiune de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri"; pe drumurile publice a acestuia. În acel moment are loc și consumarea infracțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că a consumat cu 8 ore anterior o cantitate însemnată de alcool fără aport alimentar a avut reprezentarea faptului că alcoolemia sa este crescută și poate fi peste limita prevăzută de lege, dar a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea sa de a conduce în aceste condiții și deși nu a urmărit, a acceptat producerea unei asemenea stări de pericol pentru siguranța traficului rutier.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.
La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere art.52 Cod penal, dispozițiile art.72 alin.1 și art.181 alin.2
Cod penal, și s-a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului.
Raportat la pericolul social concret al faptei, atâta vreme cât inculpatul acționând cu intenție a condus autoturismul pe drumuri publice după ce a consumat băuturi alcoolice, pe artere importante, intens circulate mai ales la ora respectivă, cu intenția de a conduce pe o distanță mare, starea de pericol pentru traficul rutier prezumată de lege s-a și creat, fără a putea afirma că acest pericol este unul foarte redus sau că s-a adus o atingere lipsită de importanță siguranței traficului rutier, astfel încât fapta să nu constituie infracțiune așa cum a formulat concluzii în apărare apărătorul inculpatului. A. în vedere cele expuse mai sus, dar și împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și valoarea alcoolemiei apropiată de limita de la care fapta constituie infracțiune, instanța apreciază că pericolul social concret al faptei nu este unul foarte ridicat dar se circumscrie pericolului social specific infracțiunii.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului, care este în vârstă de 57 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut de la început o atitudine sinceră, a recunoscut fapta, a colaborat cu organele de urmărire penală și s-a prezentat în fața instanței de judecată.
Față de lipsa antecedentelor penale și atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptei sale, având în vedere și împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și valoarea alcoolemiei apropiată de limita de la care fapta constituie infracțiune, instanța apreciază că periculozitatea faptei în concret și a inculpatului nu este una foarte ridicată iar răspunderea acestuia poate fi angajată prin raportare la limite de pedeapsă mai mici decât cele prevăzute în textul incriminator, pe aceste considerente, instanța urmează a reține în beneficiul inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) C.
La stabilirea pedepsei instanța a dat eficiență și prevederilor art.3201 alin. 7 C. precum și prevederilor art. 76 alin. 1 lit. e) teza I Cod penal.
Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce privește cuantumul pedepsei instanța a apreciat că, raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, în condițiile aplicării art.3201 alin. 7 C. și a art. 76 alin. lit. e) teza I C.p se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 500 lei amendă penală apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că executarea pedepsei va avea rol în atenționarea și îndreptarea comportamentului inculpatului, în consecință s-a dispus ca pedeapsa amenzii să fie executată în conformitate cu dispozițiile art.425 Cod procedură penală, inculpatul având obligația de a depune recipisa de plată integrală a amenzii la instanța de executare în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
I-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.631
Cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea de e conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, reduse în condițiile art.3201 alin. 7 C.p, în ipoteza sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii.
Instanța a constatat că inculpatul a fost asistat de către apărător desemnat din oficiu av. S. M., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei (f.26)
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul N. E. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. S. M., a fost avansată din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Zalău, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică.
În motivarea recursului său, P. de pe lângă Judecătoria Zalău a învederat faptul că se impune , raportat la gradul de pericol social concret al faptei comise, reindividualizarea pedepsei, modificarea felului acesteia din amendă în închisoare și suspendarea condiționată a executării pedepsei astfel stabilite. P. a criticat clemența deosebită a instanței de fond care nu numai că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă pecuniară dar a și orientat-o spre minimul prevăzut de lege, în acest context scopul sancționator prevăzut de art.52 C. nu se poate realiza.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Prin declarația dată în fața instanței de fond la data de (...), inculpatul a arătat că recunoaște comiterea faptei descrise în actul de sesizare a instanței solicitând să fie judecat conform art.320 ind.1 C.
Curtea constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, probatoriu administrat în faza de urmărire penală conturează în mod cert și indubitabil faptul că, inculpatul, la data de (...) în jurul orei 700 s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare (...) și a condus autoturismul pe drumul public E81, având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, respectiv de 0,90 g/l la prima probă și 0,80 g/l la proba doua.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art.72 C., gradul de pericol social concret al faptei comise nefiind unul extrem de ridicat raportat la alcoolemia inculpatului, aflată la limita inferioară prevăzută de lege, dar și de persoana inculpatului, care se află la prima confruntare cu legea penală și care a avut o atitudine sinceră și cooperantă cu organele de cercetare penală, justificându-se reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea acestuia.
Cu toate acestea, cuantumul pedepsei amenzii stabilit de prima instanță este însă unul mult prea mic, orientat spre minimul general prevăzut de lege și nu poate realiza scopul sancționator prevăzut de art.52
C.
Așa fiind, apreciem fondat în parte recursul promovat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău și raportat la toate considerentele amintite mai sus, conchidem că o pedeapsă de 2000 lei amendă penală este în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatului.
Față de cele de mai sus, în baza art. 385 ind. 15 pct.2 lit.d Cod proc.penala va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr. 426 din 9 decembrie 2011 a Judecătoriei Z., pe care o va casa doar cu privire la cuantumul amenzii penale aplicate inculpatului.
Rejudecând, în aceste limite, îl va condamna pe inculpat la o pedeapsa de 2.000 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod proc.penala, art. 74 lit.a, 76 lit.e Cod penal.
Va menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Va stabili onorariu apărător din oficiu in suma de 200 lei ce se va avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 385 ind. 15 pct.2 lit.d Cod proc.penala admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.
426 din 9 decembrie 2011 a Judecătoriei Z., pe care o casează doar cu privire la cuantumul amenzii penale aplicate inculpatului N. E. ( cu datele personale la dosar ).
Rejudecând, în aceste limite, condamnă pe inculpatul N. E. la o pedeapsa de 2.000 lei amendă penală pentru comiterea infractiunii prev. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod proc.penala, art. 74 lit.a, 76 lit.e Cod penal.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește onorariu apărător din oficiu in suma de 200 lei ce se va avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. A. D. L. I. C. M.
T. G.
GREFIER
Red.M.R./S.M.D.
3 ex./(...). Jud.fond.M. D.E.
| ← Decizia penală nr. 730/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 208/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
