Decizia penală nr. 349/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

DECIZIA P.Ă NR.349/R/2012

Ședința publică din 5 martie 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător JUDECĂTORI : L. M.

ANA C. GREFIER : M. B.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror V.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către Ministerul Public

- P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, inculpatul B. I. și asigurătorul S. A. împotriva sentinței penale nr.103 din 6 octombrie 2011 a J. C.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.1 și 2 C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. I. asistat de către apărătorul ales av.Todea E. și reprezentantul asigurătorului av.C. L. I., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind partea civilă O. A. R.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului B. I. depune la dosar referatul privind plata onorariului avocațial parțial avansat din

FMJ, pentru apărătorul desemnat din oficiu.

Apărătorul ales al inculpatului B. I., solicită efectuarea unui supliment la raportul de expertiză efectuat în cauză, prin care să se detalieze aspecte legate de locul impactului dintre autoturism și victimă cât și ulterior impactului raportat la mijloace pe care expertul nu le-a avut în vedere. Susține că din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că erau mijloace de probă respectiv acele cioburi care proveneau de la farul mașinii inculpatului și se găseau în zona capului victimei pe o rază de 2 metri iar victima se situa la o distanță de peste 20 metri de marginea trecerii de pietoni. In aceste condiții, cu toate acestea expertul a stabilit locul impactului la o distanță de 3 metri de marginea trecerii de pietoni. Mai solicită ca expertul la acest supliment de expertiză să aibă în vedere și acea pungă de nailon care reiese că se găsea în apropierea victimei. De asemenea, expertul a arătat faptul că impactul autoturismului condus de către inculpat și victimă s-a realizat cu partea laterală față, fapt ce a determinat și spargerea acelui far. In aceste condiții, evident că partea victimei se realizează la o anumită distanță, impactul ar fi fost realizat pe partea frontală astfel cum expertul a avut în vedere. Totodată, în primele declarații date în faza de urmărire penală, atât inculpatul cât și martorul au declarat că în fața lor pe banda din mijloc se găsea un autoturism Audi și care a virat la stânga obturând vizibilitatea. Ori, expertul a avut în vedere că acel autovehicul se afla pe banda din stânga a părții carosabile și nu pe banda din mijloc. Apreciază că aceste aspecte sunt importante.

Curtea acordă cuvântul părților asupra cererii formulate de către apărătorul ales al inculpatului B. I.

Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea acestei cereri ca fiind inutilă, având în vedere că în opinia sa expertul a răspuns în cuprinsul raportului de expertiză aflat și la dosarul cauzei la toate întrebările puse de către instanță la solicitarea inculpatului, fiind determinate toate circumstanțele la care se face referire.

C. că s-au avut în vedere corect datele procesuale rezolvate de cercetarea locului faptei și schița locului faptei întocmită în cauză, neexistând vreo contradicție cu cele consemnate în cuprinsul expertizei, în dosarul cauzei expertiza fiind dispusă ca o probă suplimentară, deoarece există o declarație a unui martor ocular, care arată că accidentul s-a produs pe trecerea de pietoni. C. că nu se mai impune ca expertul să mai răspundă la întrebări. De altfel, aceasta a și fost poziția primei instanțe raportat la susținerile inculpatului. În consecință, apreciază că proba este inutilă.

Apărătorul ales al inculpatului B. I., în replică, depune la dosarul cauzei o schiță a locului accidentului pe care o consideră relevantă.

Curtea, deliberând, respinge cererea în probațiune formulată de către apărătorul ale al inculpatului pentru următoarele considerente :

În paragraful constatări a raportului de expertiză criminalistică, expertul care a fost desemnat în cauză în faza de urmărire penală, a avut la dispoziție toate mijloacele și probele care au fost administrate de organele de urmărire penală. De asemenea, având în vedere că s-au formulat obiecțiuni încă din faza de urmărire penală și acestea au fost soluționate, instanța apreciază că această probă, la acest moment, este inutilă pentru soluționarea prezentei cauzei.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul M.ui P., susține recursul formulat de parchet așa cum a fost depus la dosar, pe care îl supune atenției în această formă.

Solicită casarea parțială a hotărârii atacate, să se intervină asupra procesului de individualizare a sancțiunii aplicate inculpatului în ce privește cuantumul și modalitatea de executare. C. că reținerea de către prima instanță a disp.art.74 și 76 C.pen. este netemeinică deoarece instanța a evaluat nesubstanțial din perspectiva intenției legiuitorului, împrejurări care au fost apreciate ca având caracter atenuant, în condițiile în care, în opinia sa, acestea nu pot fi privite ca atare și în ansamblul circumstanțelor care caracterizează cauza ori elementele care ar putea fi privite din această perspectivă sunt total nesemnificative.

Sub aspectul modalității de executare, aplicarea art.81 C.pen., este insuficient chiar sub aspectul avut în vedere de legiuitor, respectiv din perspectiva creării unei premise sub aspectul pedepsei de a-și realiza funcția de prevenție și reeducare. Din punctul său de vedere, prima instanță a făcut o corectă evaluare a stării de fapt sub aspectul premiselor accidentului și a modului de producere, s-au luat în considerare așa cum a arătat deja toate probele ce caracterizează materialul probator în cauză, inclusiv datele științifice rezultate în urma efectuării acestei expertize criminalistice care viza dinamica accidentului, rezultând cu certitudine și fiind confirmate și pe această cale depoziția martorei oculare N. R., respectiv că accidentul s-a produs în modalitatea care implică culpa exclusivă a inculpatului, respectiv acesta nu a avut în vedere respectarea unor norme elementare ce se referă la siguranța circulației pe drumurile publice, neadaptând viteza condițiilor meteorologice defavorabile de drum și mai ales în zona trecerii de pietoni, marcate corespunzător, accidentând victima și producând decesul acesteia.

Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere că sub aspectul elementelor ce caracterizează persoana inculpatului și conduita sa procesuală, așa cum se reține și în memoriu depus la dosar, inculpatul a avut constant o poziție de nerecunoaștere, procesul derulându-se o perioadă lungă de timp, datorită tocmai acestei conduite a inculpatului care a solicitat administrarea unei probațiuni vaste pentru dovedirea apărărilor sale, în final constatate ca fiind neverificate tocmai prin prisma acestor probe solicitate. Subliniază faptul că accidentul a avut loc în anul 2007, constatându-se că situația victimelor este aceeași ca și la începutul urmăririi penale, astfel încât și din această perspectivă nu există nici un element pentru care să se rețină o circumstanțiere favorabilă în sarcina inculpatului care să determine reducerea pedepsei sub minimul special.

Prin urmare, consideră că raportat la toate aceste elemente se impune a se înlătura art.74 C.pen., care nu are o reflectare substanțială în dosarul cauzei, nici sub aspect probator și nici prin prisma aserțiunilor teoretice care ar putea fi avute în vedere și sub aspectul modalității de individualizare de altfel doar prin prisma practicii constante a instanței, pentru că parchetul își menține poziția că aceste fapte sunt extrem de grave și că ar trebui sancționate cu pedepse privative de libertate, cât timp s-a făcut dovada că victimele au fost surprinse pe treceri de pietoni.

Solicită a se aplica cel puțin modalitatea de executare a pedepsei într-o suspendare sub supraveghere cu aplicarea art.86/3 al.3 lit.e C.pen., referitoare la interdicția dreptului de a conduce, aceasta fiind justificată din perspectiva culpei exclusive a inculpatului.

În consecință, solicită admiterea recursului declarat de parchet.

În ce privește recursul asigurătorului, apreciază că acesta este nefondat, motiv pentru care solicită a fi respins. Susține că prima instanță a acordat despăgubiri corecte părților, care nu se impun a fi reduse sau modificate din nici o perspectivă.

Apărătorul ales al inculpatului B. I., în ce privește recursul declarat de parchet, respectiv solicitarea de a se înlătura circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.a C.pen., arată că aceasta se referă la conduita inculpatului anterior săvârșirii infracțiunii.

Există la dosarul cauzei acea caracterizare a consiliului local, în care se arată că inculpatul este cunoscut în comună cu o atitudine corespunzătoare, ceea ce justifică reținere art.74 C.pen.

Referitor la criticile aduse modalității de executare a pedepsei, solicită respingerea acestora pe considerentul că în speță este vorba de o infracțiune căreia îi lipsește intenția inculpatului iar poziția acestuia de nerecunoaștere a faptei începând de la derularea urmăririi penale și până în prezent, este justificată.

În ce privește recursul declarat de asigurător, solicită a fi respins ca nefondat, arătând că despăgubirile acordate sunt într-un cuantum bine stabilit.

Raportat la recursul inculpatului, solicită admiterea acestuia în temeiul art.385/15 pct.2 rap.la art.385/6 C.pr.pen., desființarea sentinței penale atacate iar în urma rejudecării, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 al.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen., întrucât lipsește culpa inculpatului în producerea acestui accident de circulație.

În susținerea recursului arată că în sentința atacată se stabilește că inculpatul ar fi încălcat prev.art.48 din OUG nr.195/2002, în sensul că acesta nu a respectat regimul legat de viteză în zona trecerii de pietoni. V. a fost stabilită prin raportul de expertiză. Concluziile acestuia se stabilesc printr-o comparație între urmele lăsate de caroseria autovehiculului inculpatului, cu o bază existentă la expert, fără a se avea în vedere grosimea tablei autovehiculului, vârsta victimei care avea 82 ani, înălțimea mașinii și a victimei. S-a stabilit până la urmă faptul că la o viteză de 55 km/h intervine decesul victimei, în condițiile în care victima avea 82 ani. Apreciază că aceste concluzii nu pot fi reținute cu atât mai mult cu cât expertul nu a înlăturat acele mijloace materiale de probă clare și acele cioburi care se regăseau în jurul capului victimei, în condițiile în care s-a spart farul mașinii.

Susține că instanța de fond a dat o valoare acestei expertize și declarației martorului N. A., care a fost dată în faza de urmărire penală, în lipsa unui traducător autorizat deși acesta nu cunoaște limba română.

Tot în faza de urmărire penală, în prezența unui traducător autorizat, în fața instanței de judecată, acesta a arătat o altă stare de fapt, respectiv că în momentul anterior trecerii de pietoni, autoturismul condus de inculpat avea în față un autoturism Audi care se deplasa pe banda din mijloc iar în dreptul magazinului M. acel autoturism a virat stânga fără să semnalizeze. Inculpatul a virat instinctiv dreapta, a mai parcurs o distanță și a lovit victima.

Pe de altă parte, în ce privește distanța de proiectare a victimei, arată că expertul are în vedere impactul frontal.

Mai mult, expertul s-a aflat în eroare, în ce privește faptul că în fața autoturismului condus de inculpat circula un autoturism Audi. Acesta a plasat autoturismul Audi pe partea stângă, ignorând faptul că rezultă din toate probele că acel autoturism se afla pe partea din mijloc.

Susține că instanța de fond avea de ales între mijloacele de probă raportat la concluziile raportului de expertiză și acele mijloace materiale de probă ce rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului. Instanța a optat să dea eficiență raportului de expertiză care însă se bazează doar pe niște statistici.

În consecință, solicită admiterea recursului declarat de către inculpat.

Reprezentantul asigurătorului S. A., prezent după începerea dezbaterilor, arată că achiesează întru totul motivelor expuse în fața instanței de către apărătorul inculpatului.

În opinia sa, nu există nici o justificare să fie înlăturate probele administrate în întreg dosarul penal, ci mai degrabă acestea trebuiau coroborate cu raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză. Apreciază că raportul de expertiză și concluziile acestuia, pornesc de la niște presupuneri, de la acea ipoteză privind posibila viteză anterior producerii accidentului rutier. Totodată, apreciază că declarațiile martorilor și urmele care s-au găsit după producerea accidentului rutier nu pot fi înlăturate, ci eventual coroborate cu concluziile raportului de expertiză.

În opinia sa, inculpatul nu este în culpă de producerea accidentului rutier, aspect care în mod evident are influență și asupra laturii civile a cauzei. Dacă se va aprecia că totuși acesta este în culpă, că nu a respectat vreo prevedere legale, apreciază că aceasta este redusă și raportat la aceste aspecte solicită în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen. să fie casată hotărârea atacată și rejudecând cauza, în ce privește latura civilă, să se constate că nu este cazul acordării despăgubirilor civile în situația achitării inculpatului iar în situația în care se va stabili culpa concurentă, să se reducă proporțional daunele acordate părții civile.

Cu privire la recursul parchetului, solicită respingerea acestuia.

Reprezentantul M.ui P., referitor la recursurile declarate de asigurător și inculpat, solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea soluției primei instanțe sub aspectul condamnării. C. că instanța a făcut o corectă interpretare a întregului material probator și că nu se poate înlătura concluziile expertizei științifice dispuse în cauză, pe considerente pur subiective. Apreciază că experții au făcut o analiză a situației probelor constatate pe baza tuturor elementelor materiale. De altfel, se constată acest fapt prin simpla vizionare a schițelor anexă depuse și la dosarul cauzei, au fost efectuate analize pe baza calculelor matematice și a unor studii referitoare la impact în cazurile respective, studii existente și acceptate de comunitatea experților la nivel internațional, fără a exista vreun demers pe care să îl aprecieze ca necorelat cu vreo altă probă.

Pe de altă parte, instanța a făcut o cenzură din perspectiva dispozițiilor legale și a celorlalte concluzii, coroborându-le corect cu datele care rezultau din probatoriul testimonial și cu elementele rezultate din raportul medico-legal. Se arată că există o corespondență deplină între constatările experților criminalistici și constatărilor medicilor legiști raportat la leziunile victimei.

În opinia sa, circumstanțe ca cele precizate de apărare, inclusiv vârsta victimei și altele asemenea, nu-și au nici locul și nici cadrul procesual de expunere pentru că nu interesează vârsta victimei în astfel de situații și impactul generator al morții nu are la bază nici un element care să diferențieze victimele după o vârstă. Apreciază că este discriminatoriu și absolut neavenit.

Pe de altă parte, cât timp din probele dosarului se stabilește această culpă a inculpatului referitoare la neluarea măsurilor minime de prevedere se raportează la această trecere de pietoni unde obligația este de reducere a vitezei din timp pentru a evita situațiile de punere în pericol a celorlalți participanți pietoni la trafic, până la reducerea vitezei autovehiculului și cât se face dovada că impactul a fost pe trecerea de pietoni, consideră că aspectul legat de viteză în momentul impactului este nerelevant pentru că inculpatul conducător auto care a observat sau ar fi trebui să observe marcajele și indicatoarele pietonale, trebuie să ia măsuri de conduită prevăzute de lege, astfel încât, în măsura în care pietonii trec pe trecerea de pietoni cu respectarea de asemenea a regulilor din aceste acte normative, să poată în timp util opri pentru a le da prioritate.

Prin urmare, aspectul vitezei, interesează doar pentru a concretiza mai bine modul de producere a accidentului și nu din perspectiva culpei.

Apreciază că s-a făcut o corectă analiză a situației din dosarul cauzei și că această conduită a inculpatului este cât se poate de evidentă, din coroborarea probelor existente în dosar.

În ce privesc daunele morale acordate, le consideră absolut rezonabile având în vedere pretențiile părții, caracterul de daune morale și suma acordată de 10.000 lei față de prejudiciul moral produs persoanei constituite ca parte civilă și raportat la practica instanței.

Inculpatul B. I., având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 1103 din data de 6 octombrie 2011 a J. C.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art.178 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a) raportat la art.76 lit.d) Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatul B. I., fiul lui B. Ș. și B. I., născut la data de (...) in mun. C.-N., jud.C., cu domiciliul in sat V., comuna S., nr.392, jud. C., cetătean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, 1 copil minor, CNP

1., fără antecedente penale, la 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În temeiul art.71 alin.1 și 2 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art.81 alin.1 raportat la art. 82 alin.1 Cod P. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 8 luni, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, iar în baza art.71 alin.5 Cod P. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării conditionate a executării pedepsei principale.

În baza art.359 Cod Procedură P.ă raportat la art.83 și art.84 Cod P. s-a atras atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate in cazul săvârsirii unei infracțiuni in cursul termenului de încercare.

În temeiul art.14, 15 și art.346 Cod procedură penală raportat la art.

998-999 cod civil s-a admis in parte acțiunea civilă formulată de partea civilă

O. A. R., cu dom in mun.C.-N., C. F., nr.6, ap.85, jud.C. și a fost obligat inculpatul la plata in favoarea părtii civile a sumei de 10000 Ron cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 55 din Legea nr.136/1995 modificată coroborate cu

În baza art. 191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata 2100 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

1300 Ron reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 800

Ron cheltuielile efectuate pe parcursul judecății.

Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta reprezentând taxa de expertiză criminalistică achitată conform mandatului postal nr.21924/(...).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin R.

P. de pe lângă Curtea de A. C. nr.395/P/2010 emis la data de (...) și înregistrat pe rolul J. C.-N. sub nr.2159/211/(...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecată in stare de libertate a inculpatului B. I. sub aspectul comiterii infractiunii de ucidere din culpă prev și ped de art.178 alin.1 și 2 Cod penal.

În actul de inculpare și de sesizare al instanței s-a reținut, in esență, sub aspectul stării de fapt că, in data de (...), in jurul orei 17,40 conducând autoturismul marca For Escort cu nr de inmatriculare (...) pe DN1 E60 dinspre C.-N. spre localitatea F. , ajuns in dreptul magazinului M. neadaptând viteza de deplasare la spațiul frontal de vizibilitate a autoturismului la trecerea de pietoni existentă pe acel segment de drum, trecere de pietoni prevăzută cu indicator și marcaj (încălcând astfel dispozitiile art.48 din OUG nr.195/2002 R si ale art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R )inculpatul a lovit victima Ilyes C.a, angajată in traversarea străzii prin acel loc, cauzându-i acesteia leziuni ce au condus la deces.

Situația de fapt reținută a fost probată de către organul de urmărire penală prin procese verbale, declarații inculpat, declarații martori, plângerea și declarația părtii civile, probe științifice constând in raport de constatare medico legală, testare alcotest, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, raport de expertiză criminalistică.

În faza de urmărire penală învinuitul B. I. nu a recunoscut comiterea infracțiunii arătând că nu are nici o culpă in producerea accidentului.

În aceeași fază procesuală nepotul victimei numitul O. A. R. a solicitat tragerea la răspundere penală a învinuitului și a formulat pretenții civile fată de acesta, cuantumul acestora urmând a fi comunicat in fata instantei de judecată.

În cursul judecății instanța a audiat inculpatul (declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, f.20 dosI), reaudiat martorii B. L., N. R. și N. A. declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar(f.33, f.44, f.43 dosI) și a încuviința proba cu înscrisuri, efectuându-se demersuri la C. pentru a se comunica dacă de la data comiterii faptei (...) s-au petrecut modificări cu privire la trecerea de pietoni situată pe DN 1 E 60 la km 482-610 , relații comunicate prin adresa nr.1418/(...)(f.49-50 dosI).

Prin înscrisul depus prin S. R. al instantei la data de (...) numitul O. A. R., nepotul victimei, s-a constituit parte civilă in cauză cu suma de 3000 Ron daune materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare ale victimei Ilyes Catarina, suma de 15000 Ron daune morale și suma de 1500 Ron, cheltuieli judiciare (f.18-19 dosI).

În sedinta publică din data de (...) instanța a respins ca nefiind concludentă soluționării cauzei cererea in probațiune privind completarea la raportul de expertiză criminalistică efectuat in cauză, pentru motivele arătate in încheierea de ședință de la acea dată (f.34-35 dosI), iar in sendinta publică din data de (...), solicitarea inculpatului prin apărătorul sau ales privind efectuarea unei cercetări la fata locului (f.55-56 dosI).

Inculpatul a mai depus la dosar caracterizare (f.54 dosI) și concluzii scrise (f.58-61 dosI).

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Din declarațiile inculpatului date in faza de urmărire penală și in faza cercetării judecătorești coroborate cu declarațiile martorului ocular N. A., pasagerul din dreapta al autovehiculului condus de inculpat reiese că în data de (...) în jurul orei 17:40 inculpatul B. I. conducea autoturismul marca „Ford Escort"; cu numărul de înmatriculare (...) pe DN1 E60 dinspre mun. C.-N. înspre sat V., comuna S.

Ajuns pe raza localității F. aproximativ la km 482+610 m în zona trecerii de pietoni din fața magazinului „. inculpatul a observat târziu în lumina farurilor prezența victimei Ilyes C.a, angajată în traversarea străzii de la stânga la dreapta în raport cu sensul său de mers astfel că a lovit-o pe aceasta cu partea frontală a vehiculului, după care a proiectat-o pe carosabil.

Ca urmare a traumatismelor suferite victima Ilyes C.a, în vârstă de 84 de

ani a decedat. A. cum rezultă din concluziile raportului de constatare medico legală nr.7567/III/682/(...) intocmit de IML C.-N. că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat edemului medular ascendent cu luxatie atlanto occipitală, aceste leziuni tanatogeneratoare putându-se produce prin mecanismul de lovire proiectare in cadrul unui accident rutier, intre leziuni si deces existând raport de cauzalitate (f.25-28dosUP). De asemenea, potrivit aceluiasi raport, s-a concluzionat că leziunile de la nivelul coapsei stângi și gambei stângi și a coapsei drepte sunt leziuni de lovire, iar cele de la nivleul capului, cotului drept și mâinii stângii sunt de proiectare și rostogolire.

Sesizate fiind în legătură cu producerea accidentului rutier organele de politie s-au deplasat la fata locului pentru a determina condițiile in care evenimentul rutier s-a petrecut și efectuarea activităților specifice de constatare a împrejurărilor comiterii faptei. A. cum reiese din procesul verbal de cercetare la fata locului încheiat la data de (...) și plansele fotografice efectuate cu aceeași ocazie (f.7-10, f.11-23 dosUP) accidentul de circulație s-a produs pe timp de noapte, cer înnourat, fără precipitații, vizibilitate redusă, fără ca iluminatul public stradal să funcționeze, locul producerii accidentului nesuferind modificări până la sosirea echipajului de poliție ce a efectuat constatările și măsurătorile.

S-a constatat că la locul incidentului , respectiv, DN 1 E60 km 482 +

610 m circulația se desfășura în două sensuri, pe sensul de deplasare C.-N.-O. existând două benzi. Până la locul producerii accidentului, circulația se desfășura pe direcția C.-N. - O., pe trei benzi, banda 1 și 2 pentru mersul înainte, iar banda nr.3 reprezenta banda de selectare a vira la stânga la magazinul „.. In intersecția cu intrarea la magazinul „. se afla trecerea de pietoni semnalizată atât cu indicatoare, cât și cu marcaj, anterior acesteia existând indicatoare de presemnalizare a trecerii pentru pietoni, iar în aceasta zonă existau restricții de viteza la 50 km/h. Z. producerii accidentului este după trecerea de pietoni la aproximativ 6-8 metri.

Pe banda nr.1 a direcției de mers C.-N. -. in apropierea marcajului care separă cele două benzi de mers a fost găsită victima accidentului rutier care a decedat .

La fata locului s-au găsit și au fost fixate mijloace materiale de probă: cioburi de sticlă provenite de la farul stânga al autoturismului (...) împrăștiate pe o rază de aproximativ 2,00 m situate in zona capului victimei, un telefon mobil marca Alcatel aflat pe acostamentul din partea dreapta a direcției de mers spre O. la o distantă de 14,9 m de borna hectometrică și 2,1 m fată de marginea părtii carosabile, un încărcător de telefon pe același acostament la o distantă de 0,90 m de telefon și 1,90 m fată de marginea părtii carosabile, o lentilă de ochelari aflată pe același acostament la o distantă de 14,60 de borna hectometrică și

3,20 fată de marginea părții carosabile, o cizmă de damă picior stâng pe banda a doua a direcției de mers spre O. la o distantă de 2,1 m de borna hectometrică și 8,3 m de marginea părtii carosabile, o pungă de material plastic in care se afla o chiflă situată pe marginea părtii carosabile la o distantă de 7,8 m fată de borna hectometrică , un sal situat pe banda 1 la o distantă de 11,4 m fată de borna hectometrică și 1,00 m fată de marginea părtii carosabile, portmoneu situat pe marginea părtii carosabile la o distantă de 11,4 m.

S-au constatat de asemenea avarii la autoturismul condus de inculpat pe bara fată, masca fată, capota fată, far stânga , parbriz.

În momentul producerii evenimentului rutier inculpatul nu se afla sub influența alcoolului, acesta fiind testat cu aparatul alcotest la ora 20.22 rezultatul testului nr.8/(...) fiind 0,00 mg/l (f.57 dosUP). De asemenea, inculpatul s-a supus și prelevării probelor de sânge, rezultatul buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.2545/(...) indicând o valoarea a alcoolemiei la momentul primei prelevări -ora 20,26 de 0,00 (f.58 dosUP).

Atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată inculpatul B. I. a declarat că este nevinovat, întrucât a respectat regulile de circulație aplicabile în zonă, circulând cu o viteză de 50 km/h. A. , acesta a susținut că vina în producerea accidentului revine exclusiv victimei care a trecut strada prin loc nemarcat la 10-15 m de trecerea de pietoni, fără să se asigure, precum și șoferului autoturismului are circula în fața sa și care a virat stânga pentru a intra la magazinul M. de pe banda a doua, fără să semnalizeze, obturându-i astfel vederea. De asemenea inculpatul a arătat că o vină poartă și șoferul care conducea autoturismul ce circula din sens contrar și care avea pornită faza lungă a farurilor.

Martorul ocular și direct la producerea accidentului N. A., pasager al locului din dreapta din autovehiculul condus de către inculpat a confirmat in cursul urmăririi penale varianta susținută de inculpat, arătând că inculpatul a fost susprins de manevra autovehiculului Audi care a virat brusc la stânga, inculpatul fiind nevoit să tragă dreapta de volan, pătrunzând astfel pe banda de lângă marginea drumului, ia in momentul imediat următor i-a apărut pe carosabil la cca 10-15 metri in fată o femeie in vârstă care se afla angajată in traversarea străzii. Inculpatul a acționat pedala de frână, insă a alunecat înainte întrucât asfaltul era umed și alunecos, rezultând astfel impactul cu victima (f.42-43 dosUP). Cu toate acestea, cu prilejul declarațiilor preliminare date imediat după producerea evenimentului rutier același martor a arătat că autovehiculul Audi din fata autovehiculului condus de inculpat a semnalizat si a virat stânga, intrând la M., inculpatul continuându-și drumul, după 6-7 metri după trecerea de pietoni, martorul auzind o bubuitură, in fata și observând o femeie care a apărut pe parbriz după care a căzut in partea stângă a autovehiculului, conducătorul auto (inculpatul) frânând și oprindu-se la cca

8-10 metri (f.40-41 dosUP).

În fata instanței de judecată martorul N. A. a arătat că autovehiculul

Audi a virat brusc la stânga cu toate că se afla in fata mașinii condusă de inculpat, insă nu isi mai aduce aminte dacă conducătorul acestui autovehicul a semnalizat sau nu. După aproximativ 7 metri, a rezultat impactul cu victima, pe banda di n dreapta martorul arătând că a auzit doar o bubuitură , nevăzând momentul impactului (f.43 dosI).

De asemenea martorul B. L., prieten al inculpatul, persoană care a sosit la fata locului după producerea evenimentului rutier, a arătat atâta in cursul urmăririi penale (știind de la inculpat) cât si in fata instantei de judecată, că după ce acesta a trecut de trecerea de pietoni autovehiculul ce se deplasa in fata lui a efectuat virajul la stânga pentru a intra la M. și dintr-o dată a apărut victima in fata sa in momentul in care aceasta traversa din partea stânga înspre partea dreapta (f.35 dosUP, f.33 dosI).

Martora N. Ana R., pasagera autobuzului care se deplasa pe banda din dreapta din spre mun.C.-N. înspre localitatea F., a arătat in cursul urmăririi penale că, chiar dacă nu a văzut momentul impactului a observat că victima era căzută in aproprierea trecerii de pietoni(f.37 dosUP), iar in fata instanței de judecată a arătat că mașina roșie condusă de inculpat circula cu viteză pe banda din stânga autobuzului in care se afla, dar si anterior impactului, o persoană de sex feminin care venea dinspre magazinul M. si traversa strada pe trecerea de pietoni situat in dreptul magazinului M. (f.44 dosI.)

In cauză, in faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice ce a pornit de versiunea prezentată de inculpat cu privire la condițiile în care s-a petrecut evenimentul rutier, pe considerentul că orice dubiu trebuie să îi profite acestuia, ținând cont și de urmele găsite la fața locului. Cu toate acestea experimentul științific a concluzionat că inculpatul este culpabil de producerea accidentului rutier.

A., în lipsa urmelor de frânare nu s-a putut stabili viteza inițială de deplasare a autoturismului condus de inculpat, însă analizându-se urmele de contact create pe caroseria autovehiculului, prin comparație cu o bază de date existentă pe piața și care cuprinde autovehiculele implicate în evenimentele rutiere pentru care vitezele de impact sunt cunoscute, s-a stabilit o valoare probabilă a vitezei de deplasare a acestuia în momentul impactului de 50-55 km, inculpatul aratând de altfel că circula cu o viteză de 50-55 km/h în declarația sa olografă din data de (...). Inculpatul prin apărătorul său ales a contestat această viteză apreciind că aceasta este prea mare, expertul criminalist in răspunsul la obiecțiunile formulate arătând că la calcularea acesteia a avut in vedere elementele reliefate cu prilejul cercetării la fata locului apreciate ca fiind relevante dar si metoda analizei comparative cu autovehiculele implicate in coliziuni pentru care vitezele de impact au fost cunoscute, atâta timp cât viteza inițială de deplasare a autoturismului condus de inculpat nu a putut fi stabilită in mod obiectiv datorită lipsei urmelor de frânare.

Având stabilită viteza autoturismului condus de inculpat din momentul impactului (de 50-55 km) expertul criminalist a stabilit cu probabilitate că în plan longitudinal al drumului impactul a avut loc cu circa 18-21 metri anterior poziției în care a fost găsită victima pe carosabil, respectiv într-o zonă cuprinsă între limita dinspre mun. O. a marcajului pietonal și circa 3 m în raport cu acesta, iar pe plan transversal, pe sensul de mers C.-N. - O., la circa 4 m în raport cu marginea părții carosabile.

Această explicație științifică combate categoric susținerile inculpatului și a martorilor N. A. și B. L. potrivit cărora impactul a avut loc la 10-15 m de trecerea de pietoni.

Mai mult, expertiza criminalistică ca și probă științifică se coroborează cu o altă proba probă științifică, respectiv, raportul de constatare medico-legală

(singurele probe obiective) în care se concluzionează că o parte din leziunile pe care le prezenta victima erau leziuni de proiectare și rostogolire.

Aceste două probe științifice se coroborează cu declarațiile martorei N. R., care a precizat că victima a fost lovită in apropierea trecerii de pietoni, dar si cu declaratiile olografe ale inculpatului si ale martorului N. A., care inițial au plasat locul impactului tot în aproprierea trecerii de pietoni.

In privinta locului producerii impactului, expertul menționează că distanța de proiectare depinde de decelerația medie a autoturismului din momentul coliziunii și din faza de contact anterioară proiectării, astfel încât, în ipoteza în care a avut loc o sesizare tardivă a pietonului sau autoturismului nu a fost frânat intensiv pe perioada impactului, distanța de proiectare creste. A. la o viteză de impact de 54 km/h cu vehicul nefrânat în momentul impactului viteza de proiectare longitudinală este de 28,8 m, ceea ce în cazul de față ar poziționa victima înainte de impact chiar pe trecerea de pietoni, sau în partea acestuia dinspre C., adică din direcția din care venea inculpatul. Nu trebuie omis că dispersoarele autoturismului erau murdare, astfel că spațiul de vizibilitate era redus considerabil.

Toate aceste probe o plasează pe victimă în zona trecerii de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, astfel că în sarcina acesteia nu se poate reține vreo culpă, în schimb inculpatul se face vinovat de încălcarea dispozițiilor art.48 din OUG nr.195/2002R privind circulația pe drumurile publice.

Potrivit art.48 din OUG nr.195/2002 „conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevra în condiții de siguranță.

Or, inculpatul trebuia să reducă viteza de deplasare corespunzător spațiului frontal de vizibilitate, astfel încât acesta să-i permită oprirea în siguranță în interiorul spațului de vizibilitate pentru a putea acorda prioritate pietonului angajat în traversare, mai ales că apariția unui pieton în acea zonă nu era o împrejurare imprevizibilă. A. cum se retine în expertiza criminalistică efectuată, chiar dacă impactul a avut loc la 3 m după marcajul pietonal, nu se poate reține că victima Ilyes C.a ar fi putut preveni producerea accidentului dacă ar fi traversat exact pe marcaj, rezultatul producându-se cu aceiași intensitate cât timp viteza de deplasare a autoturismului a fost una care nu a permis oprirea în spațiul de vizibilitate.

De altfel, chiar victima nu ar fi traversat strada exact prin locul marcat în acest sens, inculpatul ar avea o culpă majoră în producerea accidentului având în vedere faptul că acesta se deplasa cu o viteză neadaptată spațiului frontal de vizibilitate a autoturismului pe acel sector de drum și în condițiile meteo și de trafic existente în acel moment.

În acest sens dispozitiile art.72 alin.4 din OUG nr.195/2002R prevăd că pietonii surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise poartă întreaga răspundere a accidentării lor, dacă conducătorul vehiculului a respectat prevederile legale privind circulația prin acel sector, ceea ce nu este cazul în speță.

Instanța de fond a apreciat apărările inculpatului potrivit cărora ar fi produs accidentul rutier datorită conduitei autovehiculului Audi care a circulat in fata lui și care a virat brusc la stângă fără a semnaliza, fiind astfel nevoit să vireze stânga, dar si datorită autovehiculelor care veneau din sens opus și foloseau farurile astfel încât il incomodau ca fiind neîntemeiate, atitudinea acestora in trafic neavând nici o legătură cu producerea evenimentului rutier. A., in condițiile art. 51 din OUG nr.195/2002 R inculpatul era obligat ca si conducător al autovehiculul ce circula in spatele autovehiculului Audi să păstreze o distantă suficientă fată de acesta pentru evitarea coliziunii. Or, s-a întrebat instanța, în conditiile in care inculpatul circula cu viteză redusă la o anumită distanta fată de autovehiculul din fata sa, astfel cum a susținut acesta, de ce a mai fost surprins in momentul in care autovehiculul Audi a virat stânga și s-a încadrat spre magazinul M. fiind chiar nevoit să vireze spre stânga pentru a evita impactul .

Or, în conditiile in care, astfel cum rezultă din chiar procesul verbal de cercetare la fata locului, condițiile atmosferice și de trafic erau dificile, pe timp de noapte, cer înnourat, fără precipitații, vizibilitate redusă, fără ca iluminatul public stradal să funcționeze, inculpatul avea obligația adoptării unei conduite preventive și trebuia să păstreze distanța față de autoturismul care circula în fața sa, de asemenea, inculpatul văzând că din sens opus veneau autoturisme care circulau cu faza lungă a farurilor, trebuia să reducă viteza în mod corespunzător pentru a putea efectua orice manevră în condițiile de siguranță in conformitate cu prevederile art.48 din OUG nr. 195/2002R.

Fată de ansamblul materialului probator administrat s-a concluzionat că inculpatul a încălcat și prevederile art.72 al.2 din OUG 195/2002 conform cărora pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule, când sunt angajați în traversarea drumurilor publice, prin locuri special amenajate, marcate și semnalizare corespunzător. Aceasta întrucât din probele științifice coroborate cu declarațiile olografe ale inculpatului și ale martorului N. A. și martorei N. R., reiese cu certitudine că victima se afla in momentul impactului in zona trecerii de pietoni (marcată si semnalizată corespunzător). Pe cale de consecință, s-a apreciat că inculpatului îi revine întreaga culpă in producerea accidentului rutier întrucât a circulat cu o viteză neadaptată spațiului frontal de vizibilitate a autoturismului la trecerea pentru pietoni existentă pe segmentul de drum .

În acest context, susținerile inculpatului potrivit cărora vinovăția sa in producerea accidentului rutier este înlăturată in proporție de 1., întrucât întreaga culpă ar aparține victimei care a traversat in mod neregulamentar sau în proporție de 80%, nu sunt fundamentate pe probe certe si concludente in acest sens, in acest sens fiind doar declarațiile inculpatului date in faza de urmărire penală după aducerea la cunoștință la învinuirii si declarațiile martorilor N. A. și B. L. (care provin din spusele inculpatului), declarațiile martorilor au fost înlăturate insă ca fiind făcute pro cauza, tocmai pentru a susține versiunea inculpatului, iar declarațiile inculpatului au fost înlăturate ca nesincere, întrucât din perspectiva art.69 Cod procedură penală, nu se coroborează cu alte fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate in cauză.

Fată de ansamblul materialului probator administrat in cursul procesului, instanța de fond a apreciat că prezumția de nevinovăție garantată de dispozițiile art.5/2 Cod procedură penală și art.66 Cod procedură penală de care se bucură inculpatul a fost răsturnată, fapta și vinovăția acestuia rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă din declarația olografă a acestuia, declarația olografă a martorului N. A., declarația martorei N. R., elementele de fapt consemnate in procesul verbal de cercetare la fata locului și planșele foto aferente și probele științifice constând in raportul de constatare medico legală, expertiza criminalistică și răspunsul la obiecțiunile formulate de inculpat de către expertul criminalist, putând concluziona astfel pe baza unor probe certe că inculpatul B. I., ca urmare a încălcării dispozițiilor legale ce îi reveneau pentru desfășurarea in bune condiții a traficului rutier (art.48 și art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R), fiind la volanul autovehiculului marca Ford Escort a lovit victima Ilyes C.a, angajată in traversarea regulamentară a străzii, producând decesul acesteia.

În drept, fapta inculpatului B. I. care, în data de (...), in jurul orei 17,40 conducând autoturismul marca For Escort cu nr. de înmatriculare (...) pe DN1

E60 dinspre C.-N. spre localitatea F., ajuns in dreptul magazinului M. neadaptând viteza de deplasare la spațiul frontal de vizibilitate a autoturismului la trecerea de pietoni existentă pe acel segment de drum, trecere de pietoni prevăzută cu indicator și marcaj (încălcând astfel dispozitiile art.48 din OUG nr.195/2002 R si ale art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R ) a lovit victima Ilyes C.a, angajată în traversarea regulamentară a străzii prin acel loc, cauzându-i acesteia leziuni ce au condus la deces, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpa prev și ped de art.178 alin.1 și

2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, instanța a retinut existenta atât a elementul material - uciderea unei persoane ca urmare a acțiunii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice de către inculpat dar și a urmăririlor imediate produse, respectiv, rezultatul produs-moartea victimei. De asemenea, există legătura de cauzalitate intre acțiunea inculpatului care a condus autovehiculului nesocotind dispozitiile art.48 din OUG nr.195/2002 R si ale art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R și decesul victimei, astfel cum rezultă din raportul de constatare medico legală efectuat in cauză.

În ceea ce privește vinovăția inculpatului, prima instanță a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea din culpă, din întregul material probator administrat in cauză rezultând că inculpatul chiar dacă nu a prevăzut rezultatul, putea si trebuia să-l prevadă, moartea victimei producându-se ca urmare a nerespectării/încălcării de către inculpat a dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice.

Pentru considerentele anterior expuse, reținându-se că fapta există, a fost săvârsită de inculpat si constituie infracțiune in sensul art.17 din Codul penal, instanța, în temeiul art. 345 alin.2 din C.pr.pen. l-a condamnat pe inculpatul

B. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev și ped de art.178 alin.1 și 2 Cod penal.

La individualizarea cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită instanța, în conformitate cu art. 72 din C.pen. a avut în vedere, limitele speciale de pedeapsă (2 la 7 ani) pericolul social concret al faptei săvârșite, apreciat ca fiind unul ridicat raportat la împrejurările in care s-a produs accidentul rutier și rezultatul produs, în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În acest sens, instanța a reținut, în temeiul art.74 lit.a) din C.pen. cu titlul de circumstanțe atenuante judiciare conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, conduita anterioară a inculpatului urmând a se raporta la lipsa de antecedente penale a acestuia, fapt ce reiese din fișa de cazier acestuia, odată reținute circumstanțele atenuante judiciare, instanța fiind obligată să le acorde și eficiență legală.

Pe cale de consecință, raportat la prevederile art.76 lit.d) din C.pen., instanța a coborât pedeapsa sub minimul special, urmând a aplica inculpatului pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev și ped de art.178 alin.1 și 2 Cod penal, apreciindu-se că o astfel de pedeapsă constituie un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor, ce corespunde scopului coercitiv, sancționator și preventiv(special și general) edictat de dispozitiile art.52 Cod penal.

În temeiul art.71 alin.1 Cod penal s-a interzis inculpatul exercițiul dreptului prev de art. 64 lit.a) teza II Cod penal, constatându-se, fată de natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora s-a interzis pe perioada executării pedepsei principale aplicate.

In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate constatând că de la data comiterii faptei -(...) inculpatul nu mai comis alte infracțiuni, ceea ce denotă că procesul de reeducare a început, precum și faptul că, astfel cum rezultă din caracterizarea depusă la dosar din partea primarului comunei S., localitatea de domiciliu a inculpatului, inculpatul are un comportament corespunzător in societate la nivelul comunității locale, din anul 2008 fiind ales consilier in cadrul comunei (f.54 dosI), instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului și executarea pedepsei aplicate in regim de detenție, fiind astfel suspendată condiționat executarea pedepsei, conform art.81 din C.pen. pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 8 luni, potrivit art.82 din C.pen., constatându-se îndeplinirea conditiilor legale impuse de dispozitiile art.81 alin.1 Cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin.5 din C.pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii, iar în baza art.359 din C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 din C.pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate.

In ceea ce priveste latura civilă a cauzei, judecătoria a constatat că în cauză a formulat pretentii civile nepotul de fiică al victimei O. A. R. (singurul moștenitor in viata al victimei care a întreținut-o pe aceasta și a achitat cheltuielile de înmormântare ale bunicii sale), acesta solicitând obligarea inculpatul la plata sumei de 3000 Ron cu titlu de despăgubiri civile constând in daune materiale respectiv cheltuielile de înmormântare ale victimei precum și suma de 15000 Ron cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale suferite(f.18-19 dosI).

In privinta despăgubirilor civile constând în daunele materiale, instanta de fond a constatat că, cu toate că s-a pus in vedere in mod expres mandatarului părtii civile ca in conformitate cu prevederile art.1169 Cod civil și art.129 Cod procedură civilă să se depună la dosar înscrisuri sau alte probe cu privire la realitatea și cuantumul acestora, astfel de probe nu au fost produse, motiv pentru care solicitarea părtii civile in acest sens a fost respinsă ca neîntemeiată.

In privința despăgubirilor civile constând in daunele morale cauzate, s-a retinut că prejudiciul moral este distinct de cel material si se refera la vătămarea intereselor extrapatrimonial ale victimei, fiind o latura a drepturilor personalității si privind vătămarea ideilor, a concepțiilor, pudorii, sensibilității sau afecțiunii, dar putând rezulta si din vătămarea corporală a victimei sau a celor apropiați ori decesul acestora. A. că, raportat la gradul de rudenie al părtii civile cu victima instanța in temeiul art.14, 15 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art.998-999 Cod civil a admis in parte acțiunea civilă formulată de partea civilă O. A. R. și l-a obligat pe inculpat la plata in favoarea părtii civile a sumei de 10000 Ron cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 55 din Legea nr.136/1995 modificată coroborate cu

Decizia RIL nr.I/2005 s-a constatat calitatea de asigurător a SC U. A. SA, cu sediul in mun.B. sector 1, B-dul Dacia, nr.30, urmând ca aceasta să răspundă în limitele contractului de asigurare seria RO/12/S5/BA nr.000591401 încheiat (f.10 dosI) raportat la plafonul maxim stabilit prin O. CSA nr. 1. /28 noiembrie 2006 in vigoare la data producerii accidentului rutier.

În baza art. 191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata 2100 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

1300 Ron reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 800

Ron cheltuielile efectuate pe parcursul judecății.

În temeiul art.189 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 138,9 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariul traducătorului Koszta E., iar în temeiul art.193 alin.6 Cod procedură penală la plata în favoarea părtii civile O. A. R. a sumei de 880 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta reprezentând taxa de expertiză criminalistică achitată conform mandatului postal nr. 21924/(...) (f.63 dosI).

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs în termen legal P. de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca, inculpatul B. I. și A. SC U. A. SA B.

P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat admiterea recursului, cu consecința înlăturării circumstanțelor atenuante și condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum mai mare.

Inculpatul a solicitat achitarea sa conform art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât nu consideră că s-a aflat în culpă, accidentul rutier având loc din culpa exclusivă a victimei, care nu a traversat pe trecerea de pietoni.

A. a solicitat să se constate că nu este cazul acordării despăgubirilor civile în situația achitării inculpatului iar în situația în care se va stabili culpa concurentă, să se reducă proporțional daunele acordate părții civile.

Susținerile recurenților din ședința publică din data de 5 martie 2012 sunt redate pe larg mai sus, în practicaua hotărârii.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală curtea constată că recursul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca este fondat și îl va admite, iar recursurile inculpatului și al asiguratorului sunt nefondate și vor fi respinse, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

A. se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză, stabilind în mod corect vinovăția inculpatului B. I. în comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 alin.1 și 2 Cod penal.

A rezultat din ansamblul probator că în data de (...), in jurul orei 17,40 conducând autoturismul marca For Escort cu nr. de înmatriculare (...) pe DN1

E60 dinspre C.-N. spre localitatea F., ajuns in dreptul magazinului M. neadaptând viteza de deplasare la spațiul frontal de vizibilitate a autoturismului la trecerea de pietoni existentă pe acel segment de drum, trecere de pietoni prevăzută cu indicator și marcaj (încălcând astfel dispozitiile art.48 din OUG nr.195/2002 R si ale art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R) inculpatul recurent B. I. a lovit victima Ilyes C.a, angajată în traversarea regulamentară a străzii prin acel loc, cauzându-i acesteia leziuni ce au condus la deces.

Vinovăția inculpatului a fost dovedită prin probele administrate în cauză, respectiv declarația olografă a acestuia, declarația olografă a martorului N. A., declarația martorei N. R., elementele de fapt consemnate in procesul verbal de cercetare la fata locului și planșele foto aferente, probele științifice constând in raportul de constatare medico legală, expertiza criminalistică și răspunsul expertului criminalist la obiecțiunile formulate de inculpat.

A., pe baza unor probe certe în mod corect a concluzionat instanța de fond că inculpatul B. I., ca urmare a încălcării dispozițiilor legale ce îi reveneau pentru desfășurarea in bune condiții a traficului rutier (art.48 și art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R), fiind la volanul autovehiculului marca Ford Escort a lovit victima Ilyes C.a, angajată in traversarea regulamentară a străzii, producând decesul acesteia.

De asemenea, în mod corect s-a stabilit că există legătura de cauzalitate intre acțiunea inculpatului care a condus autovehiculului nesocotind dispozitiile art.48 din OUG nr.195/2002 R si ale art.72 alin.2 din OUG nr.195/2002R și decesul victimei, astfel cum rezultă din raportul de constatare medico legală efectuat in cauză.

La individualizarea judiciară a pedepsei însă instanța de fond a dat dovadă de o prea mare clemență față de inculpat, reținând în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.a Cod penal și dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Este adevărat că inculpatul nu posedă antecedentelor penale, însă se constată că nu a avut un comportament sincer, iar împrejurările în care a fost comisă fapta denotă un grad de pericol social ridicat al acesteia.

Pedeapsa trebuie să reflecte nu doar datele referitoare la persoana inculpatului, ci și pe acelea care țin de gradul de pericol social al faptei.

Din acest ultim punct de vedere se constată că fapta inculpatului B. I. prezintă un grad ridicat de pericol social raportat la împrejurările în care a fost comisă, inculpatul conducând pe timp de zi, la o oră - 17,40, când traficul este aglomerat, cu o viteză neadaptată condițiilor de vizibilitate frontală și nereducând corespunzător viteza de deplasare la trecerea de pietoni din dreptul magazinului M. din localitatea F., lovind astfel victima Ilyes C.a care se afla angajată în traversarea străzii prin acel loc și cauzându-i leziuni care au determinat decesul acesteia.

În consecință, curtea consideră că pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită la nivelul minimului special prevăzut de lege ca efect al înlăturării circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.a Cod penal este mai în măsură să conducă la atingerea scopului pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal, realizând totodată un just echilibru între gravitatea faptei și pedeapsa aplicată.

Tot pentru atingerea scopului pedepsei curtea consideră că cea mai adecvată modalitatea de executare a pedepsei este cea a suspendării sub supraveghere, modalitate care permite ca pe durata termenului de încercare inculpatului să îi fie interzis și dreptul de a mai conduce vreun vehicul, situație de natură a-l face mai responsabil în privința conduitei pe care trebuie să o adopte în calitate de conducător auto.

Referitor la cuantumul despăgubirilor civile curtea constată că acestea au fost stabilite la un nivel mai mult decât rezonabil, suma de 10.000 lei daune morale neputând fi în nici un caz caracterizată ca o sursă de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă.

Ca urmare, în baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală curtea va admite recursul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr.1103 din (...) a J. C.-N., pe care o va casa în parte, în ce privește cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a pedepsei.

Rejudecând cauza va majora pedeapsa aplicată inculpatului B. I., fiul lui

B. Ș. și B. I., născut la data de (...), CNP 1., domiciliat în com.S., sat V., nr.392, jud.C., de la 1 an și 8 luni închisoare la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 Cod penal, înlăturând circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.a Cod penal.

În baza art.86/1 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conforma art.86/2 Cod penal.

În baza art.86/3 Cod penal va impune inculpatului B. I., ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, potrivit programului ce i se va întocmi; b) să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcere; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență; e) să nu conducă nici un vehicul.

În baza art.359 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpatului, conform art.86/4 alin.1 rap.la art.83, 84 Cod penal asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare, precum și referitor la neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, inclusiv cele civile, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul B. I. și asiguratorul U. A. SA B. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Codrean D. C., sumă ce se va avansa din FMJ.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpatul și asiguratorul să plătească sumele de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs vor rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

I. În baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 1103 din (...) a J. C.-N., pe care o casează în parte, în ce privește cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a pedepsei.

Rejudecând cauza, majorează pedeapsa aplicată inculpatului B. I., fiul lui B. Ș. și B. I., născut la data de (...), CNP 1., domiciliat în com.S., sat V., nr.392, jud.C., de la 1 an și 8 luni închisoare la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 Cod penal, înlăturând circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.a Cod penal.

În baza art.86/1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conforma art.86/2 Cod penal.

În baza art.86/3 Cod penal impune inculpatului B. I., ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, potrivit programului ce i se va întocmi; b) să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcere; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență; e) să nu conducă nici un vehicul.

În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului, conform art.86/4 alin.1 rap.la art.83, 84 Cod penal asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare, precum și referitor la neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, inclusiv cele civile, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

II. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul B. I. și asiguratorul U. A. SA B. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Codrean D. C., sumă ce se va avansa din FMJ.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat și pe asigurator să plătească sumele de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 5 martie 2012.

PREȘEDINTE		JUDECĂTORI	GREFIER
M. Ș. L. M.	ANA C.	M. B.

Red.L.M. Dact.H.C./4 ex./(...) Jud.fond: P.-Pușcaș T.L.;

← Încheierea penală nr. 1185/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 149/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 349/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 349/2012, Curtea de Apel Cluj