Decizia penală nr. 354/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
D. PENALĂ NR.354/R/2012
Ședința publică din 5 martie 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : M. Ș., judecător
JUDECĂTORI : L. M.
ANA C.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror
V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarate de către inculpatul E. I. împotriva sentinței penale nr.9 din 16 ianuarie 2012 a Judecătoriei D., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 al.1 și 2, lit.b și c C.pen., furt calificat prev.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.g și i C.pen., cu aplic.art.41 al.2 C.pen., și violare de domiciliu prev.de art.192 al.2 C.pen., totul cu aplic.art.33 lit.a C.pen., art.37 al.1, lit.a și b C.pen. și art.61 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul E. I., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Purcărin Paul din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și partea vătămată L. T.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul E. I., arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul E. I., arată că recursul a fost formulat pe latură penală, în ce privește cuantumul pedepsei aplicate și sporului de 6 luni închisoare.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a uzitat la fond de dispozițiile art.320/1 C., dând totodată dovadă de sinceritate, ceea ce ar fi trebuit să ducă și la reținerea circumstanțelor atenuante ale lit.c a art.74 și 76 C.pen.
Sub acest aspect, apreciază că instanța putea să aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, astfel încât nici pedeapsa rezultantă să nu fie într-un cuantum atât de ridicat și eventual nici să nu i aplice vreun spor, fapt pentru care solicită reținerea disp.art.74 lit.c și 76 C.pen., diminuarea pedepsei aplicate precum și pedeapsa rezultantă și să nu se mai aplice vreun spor.
În subsidiar, solicită a se înlătura sporul de 6 luni pe care instanța de fond l-a apreciat ca fiind necesar și să se dispună ca inculpatul să execute doar pedeapsa aplicată de către instanța de fond, respectiv 5 ani și 6 luni închisoare.
P. vătămată L. T., arată că nu este mulțumit cu pedeapsa aplicată inculpatului, apreciind că aceasta este prea mică. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că pedepsele sunt aplicate corect și nu există circumstanțe atenuante.
Judecarea cauzei s-a făcut potrivit art.320/1 C., însă aserțiunea instanței că inculpatul prezintă un pericol social ridicat este bazată pe probele dosarului cauzei raportat la antecedența penală a acestuia care are patru condamnări anterioare tot pentru tâlhărie, faptele multiple din prezentul dosar diferite sub aspectul încadrărilor juridice și în concurs și cu aplic.art.41 al.2 C.pen., și nu în ultimul rând, poziția procesuală din faza de urmărire penală, care nu a fost una de sinceritate ci dimpotrivă, inculpatul și-a efectuat o apărare multiplă bazată de circumstanțe nedovedite, în final în fața instanței apelând la art.320/1 C.
Consideră că s-a procedat corect de către instanță pentru că stabilirea unei limite minime și maxime reduse cu o treime, nu obligă instanța să opereze nici la minimul acestor pedepse și nici să aplice circumstanțe atenuante formal.
Apreciază că pedeapsa, inclusiv sporul de contopire și reținerea art.61
C.pen., în forma menținerii beneficiului liberării condiționate, s-au dispus corect și soluția pedepsei finale este legală și temeinică.
Inculpatul E. I., având ultimul cuvânt, arată că partea vătămată are dreptate că a fost bătută dar nu de către el. Și-a asumat fapta pentru că i s- a spus că pedeapsa va fi mai mică. A furat într-adevăr de la partea vătămată ,dar nu l-a băut. Solicită reducerea pedepsei.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.9 din (...) pronunțată de Judecătoria Dej a fost condamnat inculpatul E. I., fiul lui I. și M., născut la (...) în D., CNP 1., necăsătorit, recidivist, stagiul militar satisfăcut, fără loc de muncă, domiciliat în com.C., nr.367, jud.C., în prezent arestat preventiv și deținut în Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de : 5 ani 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie în modalitatea prev.de art.211 al.1 și 2 lit.b și c , Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod proc. penală; 3 ani 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în modalitatea prev. de art. 208, 209 al.l lit. g și i Cod penal cu aplic.art. 3201 Cod proc. penală și art.41 și art.42 Cod penal; 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu în modalitatea prev.de art. 192 al.2 Cod penal cu aplic.art. 3201 Cod proc. penală totul cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal, art.
37 lit.a și b și art.61 Cod penal;
În temeiul art.34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani 6 luni închisoare cu un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, în final va executa 6 ani în detenție.
Potrivit art.61 Cod penal s-a menținut beneficiul liberării condiționate în privința restului de pedeapsă neexecutat de 302 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin D. penală 740/R/(...) a C. de A. C.
În temeiul art.71 Cod penal i s-a interzis inculpatului dreptul prev.de art.64 lit.a Teza a II- a Cod penal pe durata executării pedepsei pronunțate. În temeiul art.350 Cod penal s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și potrivit art.88 Cod penal deduce prevenția începând cu (...) până la zi.
În temeiul art. 346 și 14 lit.b Cod proc. penală coroborat cu art .1357 din noul cod civil a obligat pe inculpat la plata următoarelor despăgubiri civile: pentru partea civilă B. I.- suma de 1500 E. sustrași de către inculpat și 70 lei contravaloarea telefonului sustras cu dobânda aferentă până la acoperirea prejudiciului; pentru partea civilă M. V. suma de 100 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase cu dobânda legală aferentă până la acoperirea prejudiciului; pentru partea civilă L. T. suma de 2.100 lei sustrasă de inculpat; 1.200 E. contravaloarea ghiulul de aur; 1.600 lei contravaloarea verighetei din aur și a inelului din argint sustrase, cu dobânda legală aferentă până la acoperirea prejudiciului, precum și suma de 1.000 E. reprezentând daune morale;
În temeiul art.193 Cod proc. penală a obligat pe inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare părții civile L. T. reprezentând onorariu avocațial. În temeiul art.189 și 191 Cod proc. penală a obligat pe inculpat la 2.000 lei cheltuieli judiciare statului din care 900 lei pentru apărător din oficiu în faza urmăririi penale și 300 lei în instanță.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut următoarele:
1. La data de 21 august 2011, pe timp de zi, inculpatul E. I. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate B. I., din com. C., nr. 256, jud. C. și, profitând de lipsa acesteia de la domiciliu, prin folosirea unei chei adevărate, a pătruns în locuință și a sustras suma de 1500 euro aflată într- o poșetă, un telefon mobil marca Nokia 1680 și suma de 70 lei.
În urma cercetărilor efectuate, a fost identificat autorul faptei în persoana inculpatului E. I., însă acesta a negat inițial comiterea faptei, indicându-l ca autor al acesteia pe numitul T. R. P.
A., în declarațiile inițiale, inculpatul arată că, la data de 21 august
2011, s-a întâlnit cu numitul T. R. P., care susținea că nu are bani la el, astfel încât inculpatul i-a cumpărat o bere. U., arată inculpatul, în cursul aceleiași zile, T. R. P. i-a dat acestuia o sumă de bani, fără a avea vreo datorie iar când inculpatul l-a întrebat pe T. de unde are banii, acesta din urmă i-ar fi răspuns că nu este treaba lui. Totodată, inculpatul, văzând că T. R. are asupra sa două telefoane mobile, mărcile Siemens și Nokia, i-a cerut unul din ele, numitul T. dându-i telefonul marca Nokia.
Inculpatul în seara aceleiași zile a aflat de la oamenii din sat că locuința părții vătămate B. I. a fost spartă și că suspectul principal era T. R.. Inculpatul susține că l-a întrebat pe T. dacă el este autorul furtului comis în dauna părții vătămate iar acesta i-ar fi răspuns să-și vadă de treabă și să aibă grijă de telefon. În acest context, inculpatul a înstrăinat telefonul numitului C. G. F., zis « Momoi », contra sumei de 40 lei. În completarea la declarație, dată în cauză la data de (...) (fila 46), inculpatul E. I. revine parțial asupra declarațiilor inițiale, arătând că, la circa 5 zile de la data comiterii faptei, l-a vizitat pe T. R. și, profitând de starea de ebrietate a acestuia, i-a sustras un telefon mobil marca Nokia, un pachet de țigări și suma de 100 lei. Peste circa o săptămână, auzindu-l pe T. R. spunând că a fost testat poligraf și a ieșit bine rezultatul, precum și că din locuința lui B. R. s-au furat 1500 euro și un telefon mobil marca Nokia de culoare neagră, s-a hotărât să vândă telefonul mobil unei persoane poreclite "Momoi";, contra sumei de 40 lei. De remarcat că, potrivit acestei declarații, ceea ce l-a determinat pe inculpatul E. I. să înstrăineze telefonul mobil nu a fost teama de a fi tras la răspundere pentru că ar fi sustras telefonul respectiv de la T. R. ci teama că ar putea fi bănuit de furtul comis împotriva lui B. I., explicația oferită de inculpat fiind lipsită de rațiune, după cum vom arăta în cele ce succed.
În cauză a fost identificat și audiat martorul F. A., acesta fiind persoana care a achiziționat telefonul mobil marca Nokia, de culoare neagră, fără încărcător, de la C. G. F., zis "Momoi";, achitând prețul de 50 lei.
Totodată, s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a numitului C. G. F., zis "Momoi";, acesta declarând că, spre sfârșitul lunii august, a fost vizitat de inculpatul E. I., zis "Iagu";, care i-a vândut un telefon mobil marca Nokia 1680, de culoare neagră, fără încărcător, contra sumei de 30 lei, după care, în aceeași zi, martorul a revândut telefonul unei persoane domiciliate în satul C., comuna Vad, contra sumei de 50 lei.
Întrucât inculpatul E. I. a fost suspectat de comiterea unei alte infracțiuni de furt, ce a făcut obiectul dosarului nr. 1021/P/2011, conexat la prezentul dosar, în cauză s-a procedat la interceptarea convorbirilor telefonice ale acestuia, astfel încât, la data de (...), ora 17.54, a fost interceptată o convorbire telefonică purtată între utilizatorul postului cu numărul 0757131249 (E. I.) și utilizatorul postului cu numărul
0756282483 (identificat ca fiind C. G. F.). În cuprinsul convorbirii are loc următoarea discuție:
E. I.: Dar nu știi nimic dacă-i ceva, bine?
C. G. F.: ---
E. I.: Cu ală, cu așa...Cu vorbitorul...Ce ți-am dat, știi? Telefon.
C. G. F.: E, no.
E. I.: L-ai expediat?
C. G. F.: Bine măi...
E. I.: Bravo, bravo frătiuc, ești un…No salut.
Din interpretarea materialului probator administrat în cauză, rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul E. I. este autorul faptei, declarațiile acestuia fiind făcute în scopul inducerii în eroare a organelor de cercetare penală.
A., după ce în primele declarații inculpatul a arătat că a primit de la T. R. telefonul mobil marca Nokia, sustras de la partea vătămată, ulterior și-a schimbat poziția în sensul de a afirma că a sustras de la T. R. acel telefon mobil. Schimbarea declarației a fost făcută întrucât prima declarație nu justifica vânzarea rapidă a telefonului și grija manifestată pentru pierderea urmei acestuia, inculpatul dobândind (potrivit primei declarații) de bună credință telefonul. A., inculpatul avea nevoie de un motiv pentru a explica graba revânzării telefonului și interesul în pierderea urmei acestuia. Cum inculpatul nu avea niciun interes să recunoască săvârșirea infracțiunii de furt în dauna părții vătămate B. I., având în vedere prejudiciul cauzat (peste 1500 euro), a construit un scenariu potrivit căruia a sustras un bun de relativ mică valoare (telefonul mobil) chiar de la autorul furtului inițial și, de teama de a nu deveni suspect cu privire la comiterea faptei împotriva lui B. I., l-a înstrăinat.
Însă nici cea de-a doua declarație a inculpatului nu este corespunzătoare adevărului. A., nu există nicio rațiune pentru care inculpatul, aflând că T. R. a trecut testul poligraf, să presupună că el va fi persoana suspectată de comiterea furtului în dauna lui B. I. Cum T. nu mai avea calitatea de suspect în comiterea faptei, inculpatul nu ar fi avut nicun motiv să vândă telefonul, întrucât nu existau factori care să-i formeze inculpatului convingerea că telefonul respectiv ar fi fost legat de furtul comis împotriva părții vătămate B. I.
În realitate, telefonul mobil marca Nokia a fost, într-adevăr sustras de la partea vătămată B. I., dar nu de T. R., ci de inculpatul E. I. iar acesta din urmă avea un motiv întemeiat să facă să se piardă urma telefonului: acela de a nu fi identificat ca autor al furtului.
Iar ceea ce l-a determinat pe inculpat să ia legătura cu C. G. F.
(Momoi) în data de (...), la ora 17.54, pentru a se asigura că telefonul a fost
"expediat"; a fost faptul că, în prealabil, în aceeași zi, la ora 14.01, fusese citat telefonic de către lucrători din cadrul Poliției Municipiului D. pentru audieri iar inculpatul a presupus că va fi audiat în legătură cu această faptă.
Audiat în cauză, T. R. P. și-a afirmat nevinovăția în legătură cu comiterea infracțiunii cercetate, exprimându-și acordul în vederea efectuării testării poligraf.
Prin concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr.
422.887 din (...) se arată că "răspunsurile numitului T. R. P. la întrebările cu nr. 3 și 8 (relevante cauzei) nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat, iar la întrebarea nr. 5 (relevantă cauzei) au fost observate ușoare modificări care ar putea fi asociate comportamentului simulat, rezultând astfel că este probabil ca subiectul să fie sincer la întrebările relevante ale cauzei (3,5 și 8). Telefonul mobil ridicat la de martorul F. A. a fost restituit părții vătămate pe bază de dovadă.
Având în vedere că făptuitorul T. R. P. a fost suspectat inițial de comiterea faptei cercetate, urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale în ceea ce îl privește pe acesta, în temeiul art. 10 alin. 1, lit.c C.
2. La data de 31 august 2011, după lăsarea întunericului, inculpatul E. I. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate M. V., din D., str. V., nr. 66, jud. C., unde, profitând de faptul că ușa de acces în locuință era neasigurată, a pătruns fără drept în interiorul locuinței și a început să răscolească și să răvășească bunurile din locuință, în scopul sustragerii de bani sau de alte valori. Întrucât inculpatul nu a găsit bunuri de valoare însemnată, a sustras două sticle de vin și una de coniac, după care a părăsit locuința părții vătămate în același mod în care a pătruns înăuntru.
Fiind audiat în cauză, inculpatul a negat inițial comiterea faptelor, arătând că are cunoștință de împrejurarea că autor al acestora este o persoană cunoscută sub numele de «.. U., în cuprinsul declarației date în cauză în calitate de învinuit, E. I. a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea expusă în prezentul rechizitoriu, arătând că a fost ajutat în comiterea faptei de către un nepot al său, numitul G., poreclit «., care, de altfel, i-a indicat și locuința părții vătămate ca fiind o țintă potrivită pentru comiterea unui furt.
În cauză s-a procedat la audierea complicelui la care inculpatul face trimitere, acesta fiind identificat în persoana numitului K. G. M., însă acesta neagă comiterea faptei și din nici o altă probă administrată în cauză nu se poate desprinde concluzia participației acestuia la fapta comisă de inculpat.
Cu ocazia cercetării locului faptei s-au ridicat mai multe urme papilare, printre care și cea prezentată la fila nr. 15 din planșa fotografică (filele 6-13), aceasta fiind ridicată de pe partea exterioară a ușii unui dulap situat în locuința părții vătămate.
Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 4. din (...). întocmit în cauză, urma papilară descoperită și ridicată de la fața locului - foto 15 în planșa fotografică anexă - în cauza privind furtul comis la data de (...) din locuința părții vătămate M. V. a fost creată de către degetul inelar de la mâna stângă a numitului E. I.
3. În data de 27 septembrie 2011 inculpatul E. I. împreună cu partea vătămată L. T. (cunoscut sub porecla de «. ») au consumat băuturi alcoolice în diverse locații din municipiul D., amândoi ajungând în stare de ebrietate. Cum partea vătămată a achitat consumația amândurora pe parcursul întregii zile, inculpatul E. I. a observat faptul că L. T. deține asupra sa o sumă importantă de bani, remarcând totodată și inelul mare din aur (ghiul) pe care îl purta partea vătămată, atsfel că a luat hotărârea de a sustrage aceste bunuri. În vederea comiterii faptei prefigurate, inculpatul a atras-o pe partea vătămată într-un loc viran situat în zona autogării D., situată pe strada B., sub pretextul de a întreține raporuri sexuale cu prostituatele aflate în zonă. Ajunși în zona dorită, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în zona feței părții vătămate, determinând căderea acesteia. Profitând de faptul că știa unde partea vătămată își ține banii, inculpatul i-a sustras acesteia suma de 2100 lei, ghiulul de aur de pe deget, o verighetă din argint și un telefon mobil marca Nokia.
După comiterea infracțiunii, inculpatul s-a deplasat în localitatea C., de unde, împreună cu martorul L. A., a revenit în D., în zona gării.
Inculpatul i-a dat martorei C. S. suma de 100 lei, după care a cumpărat mai multe produse alimentare și s-a deplasat cu un taxi până pe raza localității C., comuna M., jud. B.-N., la concubina sa de la acea dată, martora Pal E., deplasându-se înapoi la un restaurant din D., pentru ca în jurul orei 04.00 dimineața să se întoarcă în C.. Toată această deplasare din noaptea de 2. septembrie 2011 inculpatul a efectuat-o cu taxiul condus de martorul G. I., achitând pentru transport suma de 185 lei.
În dimineața zilei de 28 septembrie 2011 inculpatul împreună cu martora Pal E. s-au deplasat la o casă de amanet din B., unde inculpatul a încercat să valorifice ghiulul sustras în noaptea precedentă, fără a reuși acest lucru, motivat de faptul că funcționarul de la societatea respectivă a devenit suspicios, în momentul în care a constatat greutatea inelului.
Nereușind să valorifice inelul, inculpatul a contactat-o pe învinuita P.
D., cerând să vorbească cu soțul acesteia, învinuitul P. C. La scurt timp P. C. a sosit la locul în care se afla inculpatul și împreună s-au deplasat, cu autoturismul învinuitului, la domiciliul acestuia din Ciceu-Mihăiești, jud. B.-N.. Cei doi au convenit ca ghiulul să fie cumpărat de învinuitul P. C. cu suma de circa 800 lei, o parte din preț compensând o datorie mai veche pe care o avea inculpatul fță de învinuit iar diferența de preț, în cuantum de
300 lei, fiind achitată de către învinuit cu bani lichizi. În momentul achiziționării ghiulului, învinuitul avea la cunoștință despre faptul că acesta a fost însușit de inculpat prin comiterea unei infracțiuni, inculpatul indicându-i învinuitului și numele părții vătămate. De menționat că, potrivit susținerii inculpatului E. I., la momentul la care i-a vândut ghiului învinuitului P. C., acesta a afirmat : «. ăsta e pușcărie ». U., învinuitul P. C. i-a comunicat și soției sale proveniența ilicită a bunului.
În dimineața zilei de (...), învinuita P. D. a înstrăinat ghiulul de 21 grame dobândit de la inculpat la o casă de amanet din D. (SC NET HOLD SRL), primind 85 lei pe gramul de aur. U., ghiulul respectiv a fost înstrăinat în vederea topirii către SC DOREMAVIX SRL N..
Audiat în cauză, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, arătând și de această dată că a participat la comiterea acesteia împreună cu o altă persoană, numitul P. Ș.,care ar fi fost inițiatorul comiterii infracțiunii de tâlhărie, dându-i inculpatului informații despre suma mare de bani pe care partea vătămată o are asupra sa și locul unde aceasta își ține banii, P. Ș. fiind și cel care a pus la punct planul infracțional, în sensul inventării pretextului sub care urma să fie atrasă partea vătămată în zona autogării, în vederea tâlhăririi. Mai mult, E. I. arată că, împreună cu partea vătămată, s-a deplasat cu un taxi din centrul municipiului D. până în autogară
(distanța fiind de circa 2 kilometri), pentru ca la scurt timp să-și facă apariția și P. Ș., acesta urmărindu-l pas cu pas pe inculpat în scopul supervizării activității infracționale acestuia. În fine, inculpatul arată că P. Ș. a fost de față la comiterea tâlhăriei, stând la 10-15 metri depărtare, după care, în gara D., a primit de la inculpat circa 450 lei din banii sustrași de acesta. În afară de declarația inculpatului, implicarea numitului P. Ș. în comiterea faptei cercetate nu este confirmată de nici o altă probă, nici chiar de declarația părții vătămate, nefiind recunoscută nici de P. Ș.
P. vătămată, audiată fiind în faza actelor premergătoare, nu a putut preciza detalii legate de comiterea infracțiunii a cărei victimă a fost, din cauza stării de ebrietate. Cu toate acestea, partea vătămată și-a amintit totuși că la un moment dat în cursul zilei de (...) i-a cumpărat lui E. I. zis Iagu băuturi alcoolice, după care își mai amintește doar că s-a trezit în autogară, lovit și deposedat de bani și celelalte bunuri.
U., reaudiată fiind la data de (...), partea vătămată relatează că în cursul zilei de (...) a consumat alcool în mai multe localuri, într-unul din ele fiind împreună cu inculpatul E. I., învinuitul P. C., P. Ș. și L. A. P. vătămată arată că în acest local a surprins o discuție purtată între inculpatul E. I. și învinuitul P. C., cel de-al doilea spunându-i primului :";dacă îi iei inelul de aur te port toată noaptea cu mașina unde vrei";. P. vătămată arată în continuare că între aceasta și învinuitul P. C. existau relații de prietenie, învinuitul cunoștea inelul pe care îl purta partea vătămată, cerându-i acesteia în repetate rânduri să i-l vândă. Totodată, partea vătămată susține că în data de (...) a schimbat în două momente câte 500 euro în lei, încasând de fiecare dată câte 2130 lei iar din primii 2130 lei partea vătămată a achitat materiale de amenajări interioare în sumă de circa 1400 lei.
Potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală nr.
7914/II/a/213 din (...), numitul L. T. a prezentat leziuni corporale care s- au putut produce prin lovire cu corp dur, acestea necesitând 8-9 zile de îngrijiri medicale și putând data din (...).
U. partea vătămată depune la dosarul cauzei certificatul medico-legal nr. 2584/I/a/774 din (...) eliberat de S. J. de medicină L. B.-N., în concluziile căruia se arată că leziunile suferite de către partea vătămată au necesitat 15-16 zile de îngrijiri medicale.
Martorii audiați în cauză confirmă starea de fapt expusă în prezentul rechizitoriu, declarațiile lor coroborându-se cu cele ale inculpatului și ale părții vătămate. A., martorul J. G. confirmă că i-a schimbat părții vătămate, în data de (...), suma de 500 euro, achitându-i 2130 lei, însă nu poate preciza dacă i-a mai schimbat încă 500 euro, fiind totuși posibil acest lucru. M. mai afirmă că în momentul în care s-a desfășurat tranzacția, a observat că partea vătămată mai avea asupra sa bancnote în monedă euro, în afara celor schimbate. Martorele C. M. și B. S. P., care se aflau în zona autogării din D. în scopul practicării prostituției, arată că, în seara zilei de
27 septembrie 2011, în jurul orelor 23.00 - 23.30, au auzit strigătele de ajutor ale unei persoane iar când s-au apropiat au descoperit-o pe partea vătămată, care prezenta urme de agresiune, având sânge pe față. M. L. A. declară că, în data de 27 septembrie 2011, s-a aflat în compania inculpatului și a lui P. Ș. până în jurul orei 14.00, când s-a despărțit de aceștia, lăsându-i pe cei doi în restaurantul din incinta autogării D..
M. a arătat P. Ș. a fost cel care a achitat consumația, întrucât E. I. nu avea bani la el. În seara aceleiași zile, matorul a fost contactat telefonic de către inculpat, care l-a informat că are bani mulți asupra sa și i-a cerut să-l însoțească în localitatea C., jud. B.-N., la concubina sa, urmând totodată să-l aducă și pe copilul concubinei sale, din Lechința, jud. B.-N.. M. a acceptat, astfel încât inculpatul a venit cu un taxi la domiciliul său din C., cei doi întorcându-se apoi în gara D. pentru a lua de acolo un taxi mai încăpător. Pe drum, inculpatul, aflat în stare de ebrietate, i-a relatat martorului că "l-a făcut pe un fraier"; și "i-a luat cașcavalul";. Ajunși în fața gării, inculpatul l-a observat pe P. Ș., s-a deplasat la acesta și a discutat ceva cu el, fără ca martorul să poată preciza ce anume, după care a purtat o discuție cu martora C. S. M. confirmă deplasarea pe care a efectuat-o împreună cu concubina sa și cu inculpatul E. I., în noaptea de 2. septembrie, în localitatea C. și faptul că în prealabil inculpatul a achiziționat produse alimentare pe care i le-a dus concubinei sale.
Martora T. V., concubina martorului L. A., confirmă aceeași stare de fapt, relatând că pe drumul dinspre C. spre D. L. A. l-a întrebat pe inculpat de unde a făcut rost de bani, acesta răspunzându-i că "s-a descurcat";. De asemenea, martora confirmă că între inculpat și P. Ș. s-a purtat o discuție într-un gang de lângă clădirea gării, dar nu cunoaște conținutul acesteia. Totodată, martora confirmă deplasarea făcută în localitatea C., faptul că urma să-l aducă și pe copilul ei din Lechința precum și faptul că inculpatul a făcut o serie de cumpărături, pe care le-a achitat personal. În fine, se arată în cuprinsul declarației martorei, că în cursul zilei de 27 septembrie
2011 s-a aflat pentru un timp, împreună cu concubinul său, în compania inculpatului și a lui P. Ș., ultimii doi rămânând în restaurantul autogării. Martora C. S. confirmă faptul că, în noaptea de 2. septembrie 2011, a primit suma de 100 lei de la inculpatul E. I., în timp ce se afla în gara D.. Martora I. M., fosta concubină a lui E. I. confirmă faptul că, în data de 27 septembrie 2011, în jurul orei 18.00, inculpatul E. I., învinuitul P. C. și martorul P. Ș. se aflau în același local cu partea vătămată L. T., inculpatul E. I., învinuitul P. C. stând, la un moment dat, chiar la aceeași masă cu partea vătămată.
Audiat fiind în cauză în calitate de martor, P. Ș. a confirmat faptul că în prima parte a zilei de 27 septembrie 2011 s-a întâlnit cu E. I. și cu L. T. în restaurantul din autogara D. iar inculpatul nu avea bani pentru a-și achita consumația. M. arată că, în seara aceleiași zile, în jurul orelor 21.00-
21.30, în timp ce o aștepta pe concubina sa în fața cinematografului "Arta"; din D., a văzut-o pe partea vătămată fiind însoțită de inculpatul E. I., amândoi fiind în stare avansată de ebrietate. Inculpatul și partea vătămată s-au așezat pe scările cinematografului, unde au consumat împreună bere, după care martorul a plecat, întrucât sosise concubina sa. În jurul orei
23.00 - 23.30 a zilei de (...), în gara D. Călători, martorul s-a întâlnit din nou cu inculpatul E. I., a constatat că acesta are o sumă mare de bani asupra sa și l-a întrebat de unde a făcut rost de bani. Cum inculpatul i-a răspuns că nu e treaba lui, martorul a presupus că l-a tâlhărit pe L. T., în compania căruia îl văzuse mai devreme, comunicându-i inculpatului atât bănuiala sa cât și faptul că anterior îi văzuse împreună. M. susține că E. I. i-a replicat că el este singurul care îl văzuse pe inculpat cu partea vătămată. Inculpatul i-a dat numitei C. S. suma de 100 lei, după care s-a urcat într-un taxi împreună cu L. A. și concubina acestuia și au plecat.
La data de (...), la ora 21.55 a fost interceptată o convorbire telefonică purtată între utilizatorul postului cu numărul 0757131249 (E. I.) și utilizatorul postului cu numărul 0752633907 (necunoscut). În cuprinsul convorbirii, are loc următoarea discuție:
E. I.: Am bani mulți!
F: Ai bani mulți?
E. I.: E.
F: No bine, nu mai vorovi prin telefon.
În continuarea convorbirii telefonice, E. I. solicită să vorbească cu A. (L.), căruia îi spune să se pregătească întrucât urmează să meargă după copil (copilul martorei T. V., concubina lui L. A.).
La data de (...), la ora 22.09 a fost interceptată o convorbire telefonică purtată între utilizatorul postului cu numărul 0757131249 (E. I.) și utilizatorul postului cu numărul 0747984102 (L. A.). În cuprinsul convorbirii, are loc următoarea discuție:
E. I.: Stăm pe undeva prin B., ne distrăm și noi în noaptea asta, că-i mult tare!
L. A.: Să stau pă...
E. I.: Îi mult omule, îi mult.
L. A.: Îi mult? E. I.: E!
În concluzie, analizând materialul probator existent la dosarului cauzei, a fost demonstrată dincolo de orice dubiu vinovăția inculpatului E. I. în sensul comiterii infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 și alin.
2, lit. b și c din Codul penal, acesta, în data de 27 septembrie 2011, în timpul nopții, mai precis în jurul orei 21.45 - 21.50, deposedându-l prin exercitarea de violențe pe L. T. de o sumă de bani și de diferite bunuri, în loc public, respectiv în zona autogării D..
Ipoteza participării martorului P. Ș. la comiterea faptei nu este sprijinită de niciuna din probele administrate în cauză, cu excepția declarației incriminatoare a inculpatului E. I., insuficientă însă (și, pe alocuri, neverosimilă) pentru a trage vreo concluzie cu caracter de certitudine sub acest aspect.
În ceea ce îi privește pe învinuiții P. C. și P. D., cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de tăinuire, prev. de art. 221 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. b Cod penal, în privința primului și tăinuire, prev. de art. 221 Cod penal, cu aplicarea art. 85 alin. 1 Cod penal, în privința celei de-a doua, apreciem că se impune completarea urmăririi penale în ceea ce îi privește, prin reaudierea acestora.
Însă, cum soluționarea cauzei penale privindu-l pe inculpatul E. I. ar fi astfel întârziată, ținând cont de faptul că acesta se află în stare de arest preventiv și urmărind soluționarea cu celeritate a cauzelor în care sunt cercetați inculpați în stare de arest, precum și în vederea unei mai bune desfășurări a urmăririi penale, s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îi privește pe P. C. și P. D. și trimiterea dosarului Poliției Municipiului D., în vederea continuării cercetărilor.
4. În dosarul 1071/P/2011 al P.ui de pe lângă Judecătoria Dej s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul E. I., cu privire la comiterea infracțiunii de furt calificat, fapta constând în aceea că, în data de (...), prin escaladarea unui geam de la baie, pe timp de zi, a pătruns în interiorul locuinței părții vătămate F. Z., de unde a sustras mai multe bijuterii și un telefon mobil marca Nokia, cauzând un prejudiciu în sumă de
7.500 lei.
Pe parcursul cercetărilor s-au desprins indicii potrivit cărora autorii faptei cercetate sunt Rostaș Oșorvan, Ricsi Romeo și Rostaș D., ultimii doi fiind actualmente cercetați în stare de arest preventiv într-un dosar înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Aiud.
Starea de fapt așa cum a fost reținută, se dovedește cu probe și mijloace de probă: declarațiile inculpatului (filele 36-38, 43-46, 49-51, 125-
126, 129-131, 166, 169-170, 188-190, 234, 235); declarațiile părților vătămate-civile (filele 13-17, 109, 153); planșe foto (filele 26-28, 114-120,
155-162) ; declarațiile martorilor (filele 60-91, 132-134, 139-140) ;fișă cazier (fila 39-41);dovezi ridicare bunuri (filele 35, 135) ;dovezi restituire bunuri (filele 18, 108) ;raport de constatare medico-legală (19-20) ;certificat medico-legal (fila 21) ;înscrisuri (filele 22-23, 187) ;procese verbal transcriere convorbiri telefonice (filele 99-102, 148-149) ;procese verbale de cercetare la fața locului (filele 110 - 112, 151-152) ;raport de constatare tehnico-științifică poligraf - T. R. P. (filele 143-147) ;raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică (filele 175-182) ;procese verbale de investigații (fila 185-186).
În drept:
1. Faptele inculpatului E. I., care, în data de 21 august 2011, pe timp de zi, prin folosirea unor chei potrivite, a pătruns în locuința părții vătămate B. I., de unde a sustras suma de 1500 euro, suma de 70 lei și un telefon mobil marca Nokia 1680, după care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de (...), în timpul nopții, a pătruns în locuința părții vătămate M. V., de unde a sustras mai multe sticle cu băuturi alcoolice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
2. Fapta inculpatului E. I., care, în data de (...), în tiompul nopții, a pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate M. V. în locuința acesteia din D., str. V., nr. 66, jud. C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal.
3. Fapta inculpatului E. I., care, în timpul nopții de 2. septembrie
2011, mai precis în data de 27 septembrie, ora 21.45 - 21.50, în loc public, prin exercitarea de violențe, a deposedat-o pe partea vătămată L. T. de suma de 2100 lei, ghiulul de aur de pe deget, o verighetă din argint și un telefon mobil marca Nokia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 și 2, lit. b și c Cod penal.
Având în vedere faptul că inculpatul E. I. a comis cele trei infracțiuni înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză se va face aplicarea art. 33, lit. a din Codul penal, privind concursul real de infracțiuni.
Totodată, raportat la faptul că inculpatul E. I. a mai fost condamnat anterior la numeroase pedeapse cu închisoare, dintre care pedeapsa aplicată prin decizia penală nr. 740/R/(...) a C. de A. C. nu fusese executată sau considerată ca executată la data comiterii faptelor cercetate în prezentul dosar, în cauză se vor reține atât dispozițiile art. 37 alin. 1, lit. a din Codul penal, privind recidiva postcondamnatorie cât și dispozițiile art.
37 alin. 1, lit. b din Codul penal, privind recidiva postexecutorie.
P. vătămată B. I. a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu sumele de 1500 euro și 70 lei și contravaloarea telefonului sustras. Însă, așa cum s-a precizat mai sus, telefonul mobil marca Nokia 1680 a fost restituit părții vătămate-civile, întocmindu-se dovadă în acest sens, restul prejudiciului rămânând nerecuperat. P. vătămată M. V. a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 100 lei, reprezentând contravaloarea băuturilor alcoolice sustrase din locuința sa, prejudiciul nefiind recuperat. P. vătămată L. T. a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 10.000 lei, din care suma de 4.500 lei reprezintă despăgubiri materiale constând în contravaloarea bunurilor sustrase iar suma de 5.500 lei reprezintă daune morale. Părții vătămate-civile i s-a restituit suma de 350 lei ridicată de la inculpat, întocmindu-se dovadă în acest sens, restul prejudiciului nefiind recuperat.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicatinculpatului E. I. s-a ținuteama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni, împrejurarea concretă în care au fost săvârșite, gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatului care este recidivist, are vârsta de 42 de ani, necăsătorit. Audiat în cauză, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor cu privire la care a apreciat că sunt dovedite, ținând cont și de cuantumul prejudiciului cauzat. Prin declarațiile date, inculpatul a încercat să-și diminueze sau să-și nege, după caz, vinovăția, prezentând alte persoane ca fiind inițiatorii activității infracționale (K. G. M. - pct. 2 și P. Ș. - pct. 3) ori autorul faptei (T. R. P. - pct. 1).
Inculpatul se caracterizează printr-o perseverență infracțională deosebită, fiind condamnat până în prezent de 8 ori, dintre care 4 condamnări fiind pronunțate pentru săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie. Față de aceste elemente de individualizare, l-a condamnat pe inculpatul E. I., în prezent arestat preventiv și deținut în Penitenciarul Gherla.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul E. I. solicitând instanței de control judiciar reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată apreciind că este într-un cuantum prea mare raportat la poziția sinceră pe care a avut-o pe parcursul procesului penal, iar în subsidiar să-i fie înlăturat sporul de 6 luni care i-a fost aplicat prin hotărârea de condamnare.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a disp. art.3856 alin.3 C., Curtea constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent probe suficiente pentru a dovedi fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului raportat și la poziția procesuală exprimată de acesta în ședința publică din
14 ianuarie 2012 de recunoaștere în totalitate a faptelor descrise în rechizitoriu și de judecare în baza probelor administrate de organele de urmărire penală, a făcut o corectă aplicare a disp.art.320/1 C.
Din probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv: din declarațiile părților vătămate L. T., B. I., F. Z. și M. V., a inculpatului E. I., a martorilor C. M., G. I., Pal E., B. S. P., L. A., T. V., C. S., I. M., P. S. și J. G. precum și din dovezile de ridicare și restituire a bunurilor, din rapoartele de constatare tehnico-științifică dactiloscopică și poligraf, din raportul de constatare medico-legală și certificatul medico-legal, precum și din procesele verbale de cercetare la fața locului rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul E. I. la data de 21 august 2011, pe timp de zi, prin folosirea unor chei potrivite, a pătruns în locuința părții vătămate B. I. de unde a sustras suma de 1500 euro, 70 lei și un telefon mobil marca Nokia 1680, ca apoi în baza aceleiași rezoluții infracționale în 31 aug.2011 pe timp de noapte să pătrundă în locuința părții vătămate M. V. de unde a sustras mai multe sticle cu băuturi alcoolice, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev.de art.208 alin.1 , art.209 alin.1 lit.g și i C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p. Același inculpat a pătruns, în data de 31 august 2011 în timpul nopții, fără a avea consimțământul părții vătămate M. V., în locuința acestuia din Mun. D. săvârșind astfel infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2
C.p. Același inculpat, în data de 2. sept.2011, prin exercitarea de violențe, a deposedat-o pe partea vătămată L. T. de suma de 2100 lei, un ghiul de aur, o verighetă de argint și un telefon mobil marca Nokia, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 ain.1 și 2 lit.b și c C.p.
Aceste fapte au fost comise atât în stare de recidivă postcondamnatorie, cât și în recidivă postexecutorie, raportat la împrejurarea că faptele deduse judecății au fost comise după liberarea condiționată a inculpatului și înainte de împlinirea duratei pedepsei aplicată prin dec.pen. 7. a C. de A. C.
Pedepsele aplicate inculpatului au fost corect individualizate raportat la gradul de pericol social concret al acestuia, la împrejurările în care au fost comise, respectiv pe parcursul unei singure luni, la prejudiciul extrem de mare cauzat prin acțiunile sale ilicite, prejudiciu care nu a fost recuperat, la perseverența infracțională de care acesta a dat dovadă suferind multiple condamnări până în prezent unele pentru comiterea unor infracțiuni de tâlhărie, ceea ce dovedește o periculozitate sporită a acestuia, tâlhăriile constituind în opinia legiuitorului român infracțiuni cu un grad de pericol sporit.
Raportat la starea de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie reținută în sarcina inculpatului în mod corect și legal i-a fost aplicată acestuia un spor de 6 luni închisoare care s-a adăugat la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare.
Dacă nu ar fi procedat de această manieră instanța fondului nu ar fi dat eficiență dispozițiilor art. 39 alin.1 și 4 C.p. care permit magistraților aplicarea unui spor de până la 7 ani închisoare în atarii situații, tocmai în scopul de a descuraja perseverența infracțională.
Vom mai observa că inculpatul nu a avut o poziție sinceră cu privire la toate faptele încă din faza de cercetare penală, unele dintre ele recunoscându-le nuanțat ,iar în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie în permanență a încercat să conducă organele de anchetă pe piste false, abia în fața instanței de judecată a apelat la disp.art.320/1 C. recunoscând în întregime faptele descrise în rechizitoriu. În aceste condiții nu este posibilă reținerea de circumstanțe atenuante prev.de art.74 lit.c C.p. așa cum a solicitat inculpatul.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie ale hotărârii recurate Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat conform dispozitivului cu consecința obligării inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul E. I. - poreclit I.
- fiul lui I. si M., născut la 31 decembrie 1968 , aflat in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 9 din 16 ianuarie 2012 a Judecătoriei D..
Potrivit articolului 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, in favoarea av. Paul Purcărin.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 martie 2012 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |
M. Ș. L. M. | ANA C. | M. B. |
Red.MS Dact.SzM/3ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 1138/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1126/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
