Decizia penală nr. 356/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.356/R/2012
Ședința publică din 5 martie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător
JUDECĂTORI : L. M. ANA C.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
D. N. A. - S. T. C., reprezentat prin P. : A. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata M. R. B. împotriva încheierii penale f.n. din data de (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatei.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata M. R. B., în stare de arest, asistată de către apărător desemnat din oficiu av. C. A. M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebată fiind de către instanță, inculpata M. R., arată că își menține recursul declarat.
Totodată, susține că are angajat apărător ales în persoana d-nului av.
Herchi Ștefan din cadrul Baroului B., fără însă a fi depusă la dosar împuternicire avocațială.
Instanța, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă inculpata M. R., în stare de arest, asistată de către apărător desemnat din oficiu av. C. A. M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata M. R., arată a luat legătura telefonic cu apărătorul ales al inculpatei, care i-a comunicat că nu are cunoștință de termenul de azi și nu se va prezenta în instanță.
Întrebată fiind de către instanță, inculpata M. R. arată că în aceste condiții, este de acord să fie asistată de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata M. R. solicită în baza art.385/15 pct.2 lit.d C., admiterea recursului declarat de inculpată împotriva încheierii penale prin care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatei.
S. revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii și judecării inculpatei în stare de libertate. A. încheierea recurată ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece consideră că inculpata nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică. De asemenea, în opinia sa, nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și nici nu au apărut probe sau indicii noi la dosar, care să justifice menținerea în continuare a unei măsuri atât de restrictive, cu atât mai mult cu cât, urmărirea penală s-a finalizat, s-a întocmit rechizitoriul și nu poate fi de neglijat faptul că inculpata a avut o poziție procesuală constantă de recunoaștere și de regret a faptelor.
De asemenea, așa cum a arătat inculpata anterior, aceasta nici nu a solicitat și nici nu a dat sume de bani, iar în ceea ce privește denunțul făcut, denunțătorii sunt persoane certate cu legea, fiind trimise în judecată în prezentul dosar cu prejudicii de aproximativ 50.000 euro.
Astfel, consideră că la acest moment procesual ar fi oportună cercetarea și judecarea în starea de libertate a inculpatei, ceea ce nu ar impieta mersul procesului penal, nu ar zădărnici în nici un fel aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât inculpata a avut o poziție procesuală de recunoaștere a faptei.
Subliniază că regula desfășurării procesului penal este cu inculpata în stare de libertate, măsura arestului preventiv fiind una excepțională. Cum în cauză s-au administrat probele, urmărirea penală fiind finalizată, consideră că există riscul depășirii duratei rezonabile a acestei măsuri preventive.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului inculpatei, cu consecința revocării măsurii arestului preventiv și punerii în libertate a acesteia.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de către inculpata M. R. împotriva încheierii penale atacate, apreciind că instanța fondului, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei la primirea dosarului, a constat în mod corect că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispus față de inculpată.
S-a reținut, de asemenea, în mod corect împrejurarea că în cauză există indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că fapta dedusă judecății a fost comisă de către inculpată. Totodată, analiza temeiului care a determinat arestarea, înscris în disp.art.148 lit.f C., este una judicioasă, iar concluzia la care a ajuns instanța este una corectă, în sensul că, raportat la limitele de pedeapsă pentru fapta dedusă judecății și la subzistența pericolului pentru ordinea publică, este necesară privarea de libertate a inculpatei și pentru viitor.
S. a se avea în vedere că acest proces este la debut și că ne aflăm în procedura prev. de art.300/1 al.3 C., și fără a prejudicia fondul cauzei, instanța a reținut în mod corect că există indicii concrete în ceea ce privește presupunerea că s-ar fi săvârșit fapta.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că în raport de acest moment procesual, revocarea măsurii arestului preventiv și luarea unei măsuri mai puțin severe, nu este oportună pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru buna derulare în condiții normale a acestuia, sens în care solicită a fi primite concluziile parchetului, respingându-se recursul inculpatei, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Inculpata M. R. B. având ultimul cuvânt, arată că a fost escrocată și târâtă până în această fază, nu a făcut trafic de influență, nu a luat nici un ban de la nimeni. S. martori care au văzut că a dat bani. A dorit să facă plângere penală și a fost amenințată că, dacă va formula plângeri penale va fi acuzată de înșelăciune. S. a fi judecată în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală f.n. din data de (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), în temeiul art.3001 C., s-a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpata M. R. B. ( fiica lui V. și B., născută la data de 6 martie 1959 în mun. Lugoj, jud. Timiș, dom. în O., str. Meșteșugarilor, nr.79/B, bl. X202, sc. A, et. 2, ap. 12, jud. B., CNP : 2., în prezent deținută în Arestul IPJ B.), este legală și temeinică .
În baza art. 300 ind. 1 alin. 3 C., s-a menținut starea de arest a inculpatei M. R. B. (cu datele personale anterior menționate), începând cu data de (...).
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 98/P/2011 al M.ui P. - Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA - S. T. O. a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata M. R. B. ( fiica lui V. și B., născută la data de 6 martie 1959 în mun. Lugoj, jud.Timiș, dom. în O., str. Meșteșugarilor, nr.79/B, bl. X202, sc. A, et. 2, ap. 12, jud. B., CNP : 2.) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și înșelăciune prev. de art. 257 alin. 1 cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1 și 2
C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen..
Prin același rechizitoriu au fost trimiși în judecată în stare de libertate, inculpații G. M. - sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 alin. 1 cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și S. A. - sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. 1 cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Sub aspectul stării de fapt, în sarcina inculpatei M. R. B. s-a reținut că în cursul lunii octombrie 2011 l-ar fi abordat pe martorul denunțător Ciuciu M., pe care, în schimbul unei garsoniere pentru sine și a sumei de 20.000 euro pentru magistrați, l-ar fi asigurat că îl va pune în legătură cu prim- procurorul P. de pe lângă Tribunalul Bihor și cu judecători de la Curtea de A. O., care sunt în măsură să îl ajute să obțină soluții favorabile în dosarele penale ale fratelui acestuia, Ciuciu D., iar în cazul în care în dosarele aflate în faza de urmărire penală ar apărea indicii și cu privire la implicarea denunțătorului Ciuciu M. în comiterea faptelor cercetate, va facilita prin cunoștințele și prin influența pe care o are printre procurori, obținerea unor soluții favorabile și față de acesta.
S-a mai reținut în sarcina inculpatei că în cursul lunii octombrie 2011 ar fi indus-o în eroare pe partea vătămată T. L. E. prin folosirea de mijloace frauduloase, obținând de la aceasta suma de 9000 euro, reprezentând contravaloarea garsonierei situate în mun. O., str. Mioriței nr. 32, ap. 1, jud.
B..
Întrucât prin încheierea penală nr. 180 din (...) a Înaltei Curți de C. și
Justiție a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, DNA - S. T. O., sens în care în baza art. 61/1 C. a fost desemnată instanța T. C. ca instanță egală în grad desemnată să judece cauza în primă instanță, cauza a fost înregistrată pe rolul T. C. la data de 20 februarie 2012 sub nr. (...), în sistem aleatoriu cauza fiind repartizată pentru termenul din 13 martie 2012.
Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei, la primirea dosarului, instanța învestită, în modalitatea anterior menționată, cu judecarea fondului cauzei, a constatat că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpata M. R. B., în sensul că există indicii temeinice că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpată.
Fără a face la acest moment procesual, o analiză în detaliu a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, s-a constatat că în cauză subzistă indicii temeinice că inculpata a săvârșit faptele care i se impută, în acest sens fiind declarațiile date de martorii denunțători Ciuciu M. și Ciuciu D., declarațiile părții civile T. L. E., ale inculpatei M. R. B. însăși, prin care aceasta recunoaște săvârșirea traficului de influență, a martorilor Moș G., A. M. L., a raportului de constatare tehnico - științifică nr. 423.387 din (...) și, nu în ultimul rând, procesele-verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice și a înregistrărilor ambientale depuse la dosar.
Nu în ultimul rând, subzistă în continuare și temeiul prevăzut de art.
148 lit. f C., inculpata fiind acuzată că a comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de peste 4 ani, cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat fiind îndeplinită.
Referitor la probele din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatei, instanța a reținut că starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității locale asupra căreia și- a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs
Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp. De aceea, în situația de față, se impune o astfel de reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publică și crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității. Or în speță, inculpata este cercetată pentru comiterea unor infracțiuni grave, gravitatea rezultând nu numai sub aspectul caracterului aspru al sancționării de legea penală, ci mai ales, prin prisma conotației negative pe care o astfel de faptă o are asupra opiniei publice. Astfel, inculpata M. a lăsat să se înțeleagă faptul că magistrați procurori și judecători cu atribuții de decizie sunt coruptibili, fapta fiind de natură a zdruncina încrederea publică în actul de justiție și în caracterul corect al înfăptuirii acestuia, toate acestea în scopul obținerii unor foloase materiale considerabile.
Fără îndoială, pericolul concret al faptei nu se confundă cu pericolul pentru ordinea publică la care se referă art. 148 lit. f C.p.pen., dar nici nu este posibil ca acesta să nu fie avut în vedere de către judecătorul sesizat cu o asemenea propunere.
Dimpotrivă, acesta este chemat să facă o evaluare a faptelor comise, a circumstanțelor și urmărilor comiterii lor, pentru ca apoi și prin raportare la circumstanțele personale ale celui în cauză, să decidă dacă este necesară privarea de libertate a acestuia.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță socială a acelei fapte, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, care considerăm că în acest caz este evidentă dacă avem în vedere natura infracțiunilor de comiterea cărora este acuzată inculpata, modalitatea concretă de săvârșire, rezonanța faptei în rândul opiniei publice, dar și atitudinea procesuală a acesteia - declarațiile date de inculpată fiind oscilante și contradictorii, inclusiv la momentul verificării legalității și temeiniciei măsurii arestului, când, cu ocazia ultimului cuvânt inculpata a negat orice responsabilitate penală.
Nu se poate reține nici necesitatea egalității de tratament cu ceilalți doi inculpați din prezenta cauză, având în vedere implicarea preponderentă a inculpatei M. R. B., precum și numărul și gravitatea infracțiunilor sesizate
- din care una în dauna unei persoane apropiate, care a apelat cu încredere la ajutorul inculpatei.
Toate aceste temeiuri, coroborate și cu cele indicate la art. 136 C. - privind scopul măsurilor preventive, impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art. 3001 alin.3 Cod procedură penală, s-a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpata M. R. B., este legală și temeinică și a fost menținută.
Totodată, instanța a apreciat că la momentul de față, când încă cercetarea judecătorească nu a fost declanșată, revocarea arestării preventive și luarea unei alte măsuri preventive mai puțin severă, nu este oportună pentru buna derulare a procesului penal și pentru desfășurarea în condiții normale a anchetei penale.
Împotriva încheierii penale din data de (...) a T. C., în termen legal, inculpata M. R. B. a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală de către apărător și, personal, de către inculpată, în esență, s-a solicitat în baza art.385/15 pct.2 lit.d C., casarea încheierii penale prin care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatei
și, pe cale de consecință, revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii și judecării inculpatei în stare de libertate.
S-a apreciat că inculpata nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, astfel că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive și nici nu au apărut probe sau indicii noi la dosar, care să justifice menținerea în continuare a unei măsuri atât de restrictive, cu atât mai mult cu cât, urmărirea penală s-a finalizat, s-a întocmit rechizitoriul și nu poate fi de neglijat faptul că inculpata a avut o poziție procesuală constantă de recunoaștere și de regret a faptelor.
La acest moment procesual, s-a considerat că judecarea în starea de libertate a inculpatei nu ar impieta mersul procesului penal, nu ar zădărnici în nici un fel aflarea adevărului. Regula desfășurării procesului penal este cu inculpatul în stare de libertate, măsura arestului preventiv fiind una excepțională. Cum în cauză s-au administrat probele, urmărirea penală fiind finalizată, s-a considerat că există riscul depășirii duratei rezonabile a măsurii preventive.
Inculpata, personal, în ultimul cuvânt, a arătat că nu este vinovată de faptele de care este acuzată, nu a făcut trafic de influență, nu a beneficiat de nicio sumă de bani.
V erif ic ân d h o tăr âre a a tac a tă , în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art.300/1 C., după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei acestei măsuri, iar dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive - conform art.160/b alin.3 C.
Această procedură a fost realizată și în speța de față de Tribunalul
Cluj, la 27 februarie 2012, când în mod corect, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și necesitatea menținerea acestei măsuri, față de inculpata M. R. B., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și înșelăciune prev. de art. 257 alin. 1 cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
Astfel, în mod întemeiat s-a reținut că subzistă în cauză temeiurile arestării preventive a inculpatei, măsură dispusă prin încheierea penală nr.2/(...) a T. B., respectiv cele prev. de art.143 și art.148 lit.f C.
S-a constatat așadar, că în continuare sunt prezente în cauză indicii temeinice în sensul dispoz. art.68/1 C., respectiv date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata ar fi comis faptele pentru care a fost trimisă în judecată, constând în aceea că în cursul lunii octombrie 2011 l-ar fi abordat pe martorul denunțător Ciuciu M., pe care, în schimbul unei garsoniere pentru sine și a sumei de 20.000 euro pentru magistrați, l-ar fi asigurat că îl va pune în legătură cu prim-procurorul P. de pe lângă Tribunalul Bihor și cu judecători de la Curtea de A. O., care sunt în măsură să îl ajute să obțină soluții favorabile în dosarele penale ale fratelui acestuia, Ciuciu D., iar în cazul în care în dosarele aflate în faza de urmărire penală ar apărea indicii și cu privire la implicarea denunțătorului Ciuciu M. în comiterea faptelor cercetate, va facilita prin cunoștințele și prin influența pe care o are printre procurori, obținerea unor soluții favorabile și față de acesta; că în cursul lunii octombrie 2011 ar fi indus-o în eroare pe partea vătămată T. L. E. prin folosirea de mijloace frauduloase, obținând de la aceasta suma de 9000 euro, reprezentând contravaloarea garsonierei situate în mun. O., str. Mioriței nr. 32, ap. 1, jud. B..
În sensul presupunerii comiterii faptelor reținute în sarcina inculpatei, sunt probele reținute cu ocazia arestării preventive, precum și cele administrate ulterior acestui moment și care, au fundamentat apoi trimiterea în judecată, probe menționate și în încheierea atacată.
Apoi, judicios s-a reținut că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art.148 lit.f C., respectiv că infracțiunile de care este acuzată inculpata sunt pedepsite de lege cu închisoarea de peste 4 ani, iar lăsarea acesteia în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, pericol care derivă din natura și gravitatea faptelor presupus comise de inculpată; rezonanța socială a acestor fapte, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale; importanța relațiilor sociale presupus lezate prin faptele inculpatei - în contextul în care, există bănuiala că aceasta a lăsat să se înțeleagă că magistrați procurori și judecători cu atribuții de decizie sunt coruptibili, astfel de mesaje în rândul societății fiind de natură a zdruncina încrederea publică în actul de justiție și în caracterul corect al înfăptuirii acestuia.
Curtea constată că starea de detenție provizorie în care se află inculpata este în concordanță și cu exigențele dispozițiilor legislației europene în materie - art.5 par.1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - inculpata fiind arestată pentru aducerea în fața autorității judiciare competente, existând în cauză, așa cum s-a arătat, motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune.
În consecință, față de toate aceste motive, precum și față de împrejurarea că cercetarea judecătorească nu a fost declanșată, în mod corect a apreciat instanța că, pentru desfășurarea în bune condiții a judecății, nu este oportună punerea în libertate a inculpatei, cel puțin, nu în acest moment procesual, cu atât mai mult cu cât, poziția sa procesuală a fost una oscilantă și contradictorie, negând inițial faptele, ulterior recunoscând parțial, pentru ca apoi, din nou să nege orice activitate ilicită.
Nu există riscul, la acest moment, ca durata arestării preventive să depășească un termen rezonabil, chiar în accepțiunea jurisprudenței europene în materie, în condițiile în care, măsură preventivă a fost dispusă doar cu 2 luni în urmă, timp în care, temeiurile arestării nu au suferit nici un fel de modificări, care să reclame revocarea sau eventuala înlocuire a măsurii cu alta, mai puțin restrictivă.
Pentru toate aceste considerente, recursul în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției (avocat C. A. M.).
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligată inculpata recurentă să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata M. R. B. ( fiica lui V. si B., nasc. la 6 martie 1959, deținută în Penitenciarul Gherla), împotriva încheierii penale din 27 februarie 2012 a T. C..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției (avocat C. A. M.).
Obligă inculpata recurentă să plătească în favoarea statului suma de
300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. Ș. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.A.C.
4 ex./(...)
Jud. fond: L.M.F.
| ← Decizia penală nr. 11/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 573/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
