Decizia penală nr. 357/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.357/R/2012

Ședința publică din 5 martie 2012

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE : M. Ș., judecător

JUDECĂTORI : L. M.

ANA C.

GREFIER : M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T.

C. reprezentat prin

PROCUROR : DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații I. G., C. E., T. A. ANA, C. A., M. R. F., M. F., V. N., S. R., P. G., T. S., C. N. A., Z. L. ȘI P. M. împotriva sentinței penale nr.18/CC din (...) a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect propunere de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul I. G. av.O. T., apărătorul desemnat din oficiu av.B. B. și apărătorul ales av.C. S. din cadrul Baroului B. N., cu delegația la dosar pentru inculpata T. A. Ana, inculpatul S. R. asistat de apărător desemnat din oficiu av.B. M., inculpata C. E. asistată de apărătorul desemnat din oficiu av.T. P. Erzsebet, inculpata M. R. F. asistată de apărătorul desemnat din oficiu av.T. P. Erzsebet, inculpatul C. A. asistat de către apărător desemnat din oficiu av.O. T., inculpata M. F. asistată de către apărător desemnat din oficiu av.R. C., inculpata Z. L. asistată de către apărător desemnat din oficiu av.R. C., inculpata C. N. A. asistată de către apărător desemnat din oficiu av.B. C. E., inculpata T. S. asistată de către apărător desemnat din oficiu av.B. B., inculpata P. M. asistată de către apărător desemnat din oficiu av.C. A., inculpata P. G. asistată de către apărător desemnat din oficiu av.Pașcalău D. și apărător ales Moruțan A. I. din cadrul Baroului B. N. cu delegația la dosar și inculpatul V. N. asistat de către apărător desemnat din oficiu av.B. S., toți apărătorii desemnați din oficiu din cadrul Baroului C. cu delegațiile la dosar, lipsă fiind inculpații I. G. și T. A. A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-a depus de către IPJ B. N. o adresă din care rezultă că inculpații I. G. și T. Ana nu sunt prezenți în fața instanței pentru acest termen de judecată în recurs, deoarece sunt internați în Spitalul Penitenciar Rahova B. pentru anumite probleme medicale.

De asemenea, se constată că apărătorul ales al inculpatei P. G. av.Moruțan A. I., depune la dosar un memoriu și acte în circumstanțiere.

Întrebați fiind de către instanță, inculpații C. E., C. A., M. R. F., M. F.,

V. N., S. R., P. G., T. S., C. N. A., Z. L. și P. M. arată că își mențin recursurile declarate precum și declarațiile date în fața instanței de fond, respectiv urmărire penală și nu au de făcut completări sau precizări la acestea.

La întrebarea instanței, inculpații C. E., C. A., M. R. F., M. F., V. N., S. R., T. S., C. N. A., Z. L. și P. M. arată că sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu.

Apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpatele T. A. și P. G., solicită a se constata că mandatul lor a încetat prin prezența apărătorilor aleși ai inculpatelor, și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații I. G. și C. A., av.O. T., solicită admiterea recursului formulat în cauză de către inculpați, împotriva încheierii prin care s-a dispus arestul preventiv, arest pe care-l apreciază nejustificat și netemeinic. C. că cercetarea penală poate să continue cu inculpații în stare de libertate. In cauza de față, susține că nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică și nu există motive pertinente și suficiente pentru a se justifica arestul la acest moment procesual. Pericolul pentru ordinea publică ce l-ar implica arestul preventiv nu există, fiind vag, inconsistent și pe cale de consecință nu satisface cerințele C..

Pe de o parte, ar încălca prezumția de nevinovăție iar pe de altă parte, ar institui o prezumție de pericol ce echivalează cu prezumția de culpabilitate. Ori, pericolul pentru ordinea publică nu se presupune generic ci el trebuie să fie de ordinul evidenței și prin urmare nu trebuie prezumat ci dovedit.

Tocmai datorită lipsei acestor dovezi, privind pericolul social se impune solicitarea revocării acestei măsuri. Arestarea, așa cum s-a stipulat și în jurisprudența C., nu poate fi justificată numai de rațiuni privind rezonanța negativă socială a faptelor și reacția opiniei publice, deoarece acesta din urmă nu reprezintă un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane, fiind acceptată doar în circumstanțe excepționale și numai în măsura în care se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze indubitabil că punerea în libertate a inculpaților ar tulbura în mod real opinia publică.

Doar simpla referire la rezonanța nefavorabilă în comunitatea locală, cu indicarea nefondată a comiterii de noi infracțiuni, nu corespunde ideii luării măsurii procesuale actuale. In acest sens, Codul de procedură penală, stipulează că trebuie să existe date și nu presupuneri că dacă inculpatul a comis o faptă penală va mai comite și altele odată pus în stare de libertate.

Solicită a se observa că nu se justifică acreditarea ideii de grup infracțional pentru că unii dintre inculpați nu s-au văzut, nu au luat legătura între ei și nici nu au interacționat în vreun fel iar prejudiciul este calculat greșit, nefiind vorba de o sumă cumulată și imputată tuturor inculpaților. De asemenea, nu este dovedit că fiecare inculpat avea cunoștință de faptul că sumele de bani transferate și expediate provin din infracțiuni.

În ceea ce privește inculpații, solicită a se observa că ei au recunoscut faptele ce le sunt imputate și prin urmare apreciază că măsura arestului este exagerată, nejustificată, cercetarea penală putând să continue cu inculpații în stare de libertate, neexistând probe temeinice că lăsarea lor în libertate ar impieta în vreun fel cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești.

Apărătorul inculpaților C. E. și M. R. F., în temeiul art.385/15 pct.2

C.pr.pen., solicită admiterea recursului, revocarea măsurii dispuse prin încheierea penală nr.18 din 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, și, pe cale de consecință, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatelor.

In subsidiar, în măsura în care se va aprecia că se impune luarea față de inculpate a unei măsuri preventive, solicită aplicarea disp.art.136 lit.b ori c C.pr.pen., respectiv să le fie aplicate o măsură mai blândă neprivativă de libertate, aceea de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite în mod cumulativ disp.art.148 lit.f C.pr.pen., nu există date și indicii temeinice care să justifice măsura luată și nu s-a dovedit existența unui pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, din întreg materialul probator, nu rezultă că lăsarea inculpatelor în libertate ar conduce la săvârșirea altor infracțiuni, ori acestea ar încerca să zădărnicească în orice mod aflarea adevărului, din moment ce ele au recunoscut săvârșirea faptei, au dat dovadă de sinceritate și regret pentru faptele reținute în sarcina lor.

Apreciază că trebuie avute în vedere și conduita inculpatelor înainte și după săvârșirea faptei, acestea într-adevăr au săvârșit o faptă, însă au conștientizat pe deplin periculozitatea faptei care li se impută.

Inculpatele nu sunt cunoscute ca fiind persoane care ar prezenta pericol pentru ordinea publică și nu există date că acestea ar fi cunoscute ca fiind sub observația organelor de urmărire penală, pentru comportament periculos pentru societate.

Totodată, C. a statuat, cu valoare de principiu, că în cursul desfășurării procesului penal inculpatul trebuie să se afle în stare de libertate și numai în cazuri deosebite, trebuie cercetat și judecat în stare de reținere, fără ca privarea de libertate să apară ca o anticipare a pedepsei închisorii.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere și vârsta inculpatelor, consideră că faptele săvârșite constituie doar niște incidente în viața acestora și ținând cont și de sprijinul material și moral de care se bucură, șansele de reeducare și de integrare în societate sunt majore.

În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul ales al inculpatei T. A., arată că dacă se va observa hotărârea atacată, se va constata că se analizează condiția existenței indiciilor temeinice cu privire la săvârșirea faptei. S. că dacă vom observa în concret dosarul, acesta are circa 8 volume de urmărire penală, însă acestea nu o vizează toate pe inculpata T. A.

Trebuie să observăm în concret, dacă există probe care vizează pe inculpată și nu pe altcineva. S. inculpații sunt toți arestați sau alții nu sunt arestați, dar fiecare situație trebuie avută în vedere față de fiecare în parte, pentru că răspunderea penală este una personală.

In concret, se reține de către parchet că inculpata T. A., împreună cu inculpatul I. G., ar fi știut despre proveniența unor sume de bani, respectiv ar fi aderat la un grup infracțional. I. este concubina inculpatului I. A. în declarația olografă din vol.VIII, a arătat că îl cunoaște pe inculpatul I. G., este prietenul său, însă nu cunoaște nimic despre activitatea infracțională a acestuia. Se pleacă de la prezumția că inculpata cunoștea activitatea infracțională a inculpatului I. și să se trage concluzia că a participat și ea la aceste fapte. C. că este exagerat. Pe de o parte, nu este nici o dovadă în acest sens, iar pe de altă parte, dacă am înțelege să acționăm pentru respectarea acestui raționament, ar însemna ca de fiecare dată când soțul sau concubinul, este implicat într-o faptă penală, automat și celălalt știind într- un fel sau altul pe calea existenței unor fapte penale care au legătură cu alte fapte penale, ar atrage și asupra sa consecința, lucru care este greșit.

Din punctul său de vedere, concluzia care se poate trage este că inculpata T. A. nu cunoștea activitatea inculpatului I. G.

Pe cale de consecință, presupunerea nedovedită a parchetului este total nesusținută.

Mai mult, dacă vom observa concret conținutul dosarului, așa cum a arătat și la fond în concluzii depuse, în mod artificial se calculează prejudiciul. Se afirmă că este de peste 2 miliarde. Dacă există un prejudiciu, susține că trebuie să se stabilească care sunt părțile vătămate și prejudiciul care îl reclamă.

În ceea ce privește existența pericolului concret, arată că instanța de judecată în încheierea atacată își motivează decizia arătând că pericolul rezultă din modalitatea de comitere a infracțiunilor și din faptele în sine care sunt încriminate de legiuitor.

Textul legal le încriminează într-un anumit fel. Faptul că au fost săvârșite sau nu, este cu totul altceva. Până la urmă inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție.

Se mai arată de către parchet, și este preluat de către instanță în încheierea atacată, că este necesară măsura arestului preventiv întrucât inculpații nu pot fi supravegheați dacă ar fi lăsați în libertate pentru că au domicilii în orașe diferite, la distanțe mari și pe cale de consecință ar fi prejudiciabil pentru bunul mers al dosarului. Susține că argumentul din partea parchetului este hilar. Pe de o parte, se invocă propria culpă când se spune că nu pot fi supravegheați, pe de altă parte, apreciază că inculpații pot rămâne în libertate. Dacă grupul a fost destructurat, se întreabă care este logica să fie ținuți arestați, în contextul în care cea mai mare parte a inculpaților au dat declarații, nu se cunosc, astfel că susținerile referitoare la existența pericolului social concret pentru ordinea publică sunt simple speculații.

Raportat la situația inculpatei, apreciază că nu există indicii temeinice

și având în vedere vârsta tânără prin rap.la art.136 C.pr.pen., ar fi prejudiciabil pentru ea să fie arestată preventiv.

I. nu are antecedente penale și nu a avut un comportament infracțional care să denote săvârșirea unor fapte penale.

Pe cale de consecință, apreciază că s-ar impune o altă măsură mai puțin restrictivă.

Solicită a se avea în vedere și faptul că inculpata are o stare de sănătate dificilă.

Apărătorul inculpaților M. F. și Z. L., solicită admiterea recursului și casarea încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a celor două inculpate.

Solicită de asemenea, a se dispune punerea în libertate a acestora sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură mai puțin restrictivă

și anume măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Apreciază că măsura arestării preventive luată față de cele două inculpate este nelegală la acest moment, având în vedere faptul că din probele existente la dosarul cauzei, nu rezultă indicii că cele două inculpate ar prezenta un pericol social concret pentru opinia publică sau pentru comunitatea din care fac parte. S. că datorită intervenției mass-media, care a prezentat faptele inculpaților într-un mod specific ca fiind extraordinar de grave, cauza a cunoscut o puternică mediatizare, însă solicită a se avea în vedere și a se raporta măsura ce se va menține sau se va revoca, la faptele inculpatelor din prezentul dosar.

Susține că între inculpați nu a existat nici o înțelegere premeditată pentru a ne afla în situația de aderare la un grup infracțional organizat și constituit.

Referitor la persoana celor două inculpate, arată că inculpata M. F. nu are antecedente penale și are un copil minor pe care-l crește singură. I. Z. L., de asemenea nu are antecedente penale și în acest context apreciază că și din punct de vedere al persoanelor inculpatelor, singura măsura legală și temeinică este cea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Față de aceste considerente, solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârii recurată și în consecință a se dispune punerea în libertate a celor două inculpate.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul V. N., solicită admiterea recursului în temeiul art.395/9 pct.2 lit.d C.pr.pen., cu consecința casării încheierii nr.18/2012 și punerii în libertate a inculpatului, apreciind că nu există nici un temei pentru luarea față de inculpat a măsurii arestului preventiv.

Susține că față de toți inculpații această măsură a fost luată în bloc fără a se vedea situația personală a fiecăruia.

Arestul preventiv, fiind o măsură de excepție, legea procesual penală reglementează riguros și limitativ condițiile pentru luarea acestei măsuri, garantând astfel dreptul fundamental a persoanei prev.de art.23 din Constituția României în deplină concordanță cu prevederile C..

Solicită a se avea în vedere că, așa cum reiese și din declarația dată la fila 207-212 vol.VI de către inculpat, singura legătură a acestuia a fost cu fratele său care se afla în Penitenciarul Slobozia, neavând cunoștință despre proveniența banilor, fiind doar o marionetă în sensul în care doar a ridicat și predat mai departe banii, neavând cunoștință de „. fratelui său";. A raționa punerea în primejdie a colectivității prin lăsarea inculpatului în libertate doar raportat la rezonanța negativă a faptei, pot fi deduse exclusiv din împrejurările în care se consideră că a fost comisă fapta caracterizată de persoana făptuitorului care a mai fost într-adevăr anterior condamnat pentru alte infracțiuni, ar însemna să se pronunțe o hotărâre cu nerespectarea prevederilor legale în materie.

Mai mult, prin încheierea atacată, instanța de fond nu înțelege să explice în ce constă efectiv acel pericol concret pe care inculpatul V. l-ar putea prezenta dacă ar fi lăsat în libertate.

Nu în ultimul rând, vis-a-vis de egalitatea de tratament față de toți inculpații, solicită a se avea în vedere că în total a fost un număr de 20 inculpați, cercetați pentru aceleași fapte, respectiv aderare, constituire grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune însă doar 13 dintre aceștia se află în arest.

Astfel, consideră că și inculpatul V. N. poate fi cercetat în stare de libertate.

In subsidiar, solicită luarea față de acesta a unei alte măsuri neprivativă de libertate prev.de art.145 sau 145/1 C.pr.pen., respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. R., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe cale de consecință, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de acest inculpat, pentru următoarele considerente.

Susține că lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nu s-au depus nici un fel de probe în susținerea faptului că lăsarea în libertate ar constitui un pericol pentru ordinea publică și solicită a se avea în vedere și implicarea acestui inculpat la întreaga operațiune. Acesta nu a făcut altceva decât de două ori, în urma unor telefoane primite de la cunoștințe, persoane din Penitenciarul Slobozia, a mers și a ridicat niște sume de bani pe care apoi le-a predat persoanelor care erau indicate de către persoane din penitenciar. Nu au avut nici un beneficiu, nu a primit nici o sumă de bani pentru serviciul pe care l-a făcut, singurul beneficiu fiind două sticle de wisky pe care le-a primit de la persoanele cărora le-a predat banii, în semn de mulțumire pentru ceea ce dânsul a făcut.

Nu se poate reține în sarcina acestuia că ar fi participat efectiv la săvârșirea infracțiunii pentru care este trimis în judecată.

Mai mult, acesta nu cunoștea proveniența banilor pe care i-a ridicat de la W. U.

In subsidiar, consideră că se impune luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitate, fiind mai mult decât suficientă. Măsura arestării preventive este o măsură care ar trebui luată doar în cazuri excepționale, în cazul inculpatului de față această măsură neimpunându-se.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul ales al inculpatei P. G., solicită admiterea recursului formulat de inculpată și pe cale de consecință să fie casată hotărârea atacată. Solicită ca situația inculpatei să fie analizată particular și nu în grup așa cum a fost analizată de către instanța de fond în momentul în care s-a luat măsura arestării.

În ce privește primul motiv reținut de către instanța de fond în justificarea măsurii arestării inculpaților, arată că se dovedește clar că instanța nu are probe certe privind pericolul pentru ordinea publică deoarece se motivează că reacția ce ar putea fi generată în rândul societății. Dacă ar exista probe certe că într-adevăr există o reacție care în prezent aduce atingere ordinii publice, atunci am putea vorbi de o probă concludentă.

C. că luarea acestei măsuri are scop, ținerea în arest preventiv a inculpaților, pentru a se pregăti alte probe sau a se aduce probe în defavoarea inculpaților.

Susține că ar trebui să judecăm cauza la ora actuală și nu la alte probe ce s-ar putea să mai apară.

C. s-a pronunțat în situații similare, sens în care depune practică judiciară.

Referitor la al doilea motiv, se spune că datorită faptului în care se acționa și că inculpații s-ar afla în strânsă legătură, ar trebui să fie arestați pentru fapta imputată. Susține că nu sunt probe și nu se justifică nici această perioadă scurtă sau lungă de timp. Mai mult, inculpații din prezentul dosar se află în stare de detenție. I. a acționat în calitate de „. fără a exista vreo dovadă că avea cunoștință despre proveniența banilor și fără a se dovedi că și-a însușit sau că a beneficiat de sume de bani de pe urma acestor activități. Neexistând probe în acest sens, nu există nici o dovadă pentru a se menține măsura arestării.

I. a ridicat banii și le-a depus în conturile celorlalți inculpați, conform solicitărilor persoanelor care se aflau în detenție. Nu există nici indicii și nici probe că ar putea să zădărnicească sau să îngreuneze cercetările care se desfășoară, pentru că nu există dovezi că ar putea să influențeze vreun martor sau cercetările ce urmează a fi efectuate în dosar.

În ceea ce privește faptul că ar trebui împiedicată inculpata de la săvârșirea altor infracțiuni, o consideră total nefondată. Nu există dovezi și probe că ar mai fi săvârșit anterior alte infracțiuni, nu are cazier judiciar, este fără antecedente penale și nici probe că în viitor urmărește să săvârșească alte infracțiuni.

Mai mult, se menționează că inculpații nu ar desfășura muncă licită prin care să-și asigure existența. A depus la dosarul cauzei o adeverință de la locul de muncă care dovedește că inculpata este angajată pe perioadă nedeterminată. A susține că nu desfășoară activități licite sunt răsturnate.

In ce privește supravegherea inculpaților, așa cum s-a arătat, există multe măsuri și atât parchetul cât și organele de urmărire penală, au la îndemână multe măsuri care se pot lua față de inculpați.

Raportat la ultimul motiv în baza căruia s-a luat măsura arestării preventive, în sensul că nu s-au stabilit circumstanțele concrete, consideră că cercetarea în libertate a inculpatului nu ar îngreuna audierea persoanelor ce urmează a fi audiate.

Solicită a se avea în vedere următoarele circumstanțe personale ale inculpatei : are domiciliul cunoscut, desfășoară muncă licită, nu are antecedente penale, este implicată în societatea civilă, având un comportament corespunzător, are un copil în întreținere care așa cum reiese din sentința civilă depusă este încredințat spre creștere și educare doar inculpatei. În prezent minorul are vârsta de 7 ani și este lăsat în grija unui văr, în vârstă de 19 ani. I. s-a angajat în fața organelor de urmărire penală că se va prezenta ori de câte ori va fi chemată.

C. că pe fondul celor expuse anterior cât și a actelor depuse la dosar, se poate lua o măsură mai puțin restrictivă, respectiv de a nu părăsi țara sau localitatea.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata T. S., solicită admiterea recursului formulat de aceasta, în temeiul art.149/13 rap.la art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., și pe cale de consecință să se procedeze la respingerea propunerii de arestare preventivă și la punerea de îndată în libertate a inculpatei.

Trecând peste aspectul că motivarea instanței de fond a fost una în bloc, aspect pe care l-au dezvoltat colegii săi, arată că este de aceeași părere.

Instanța de fond nu s-a referit la fiecare inculpat în parte și la aportul pe care aceasta și l-a adus la așa zisul grup infracțional.

Se referă în concret la inculpata pe care o reprezintă și la pericolul social concret pe care aceasta l-ar prezenta odată lăsată în libertate.

C. că simpla invocare a existenței unui pericol pentru ordinea publică, raportat la orice inculpat, nu este suficientă dacă nu este fundamentată pe probe că odată lăsată în libertate, inculpata prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În opinia sa, este necesar a se arăta care este acel pericol și în ce constă el în concret. Raportat la practica C. și dacă privind din prisma celor patru motive cadru acceptate pentru detenția unei persoane până la judecată, respectiv pericolul sustragerii de la cercetarea judecătorească, adică pericolul ca aceasta odată lăsată în libertate să nu mai colaboreze cu organele de urmărire penală sau să încerce să se sustragă, consideră că din actele dosarului rezultă clar că acesta nu subzistă. Câtă vreme inculpata a dat declarații în fața organelor de urmărire penală, recunoscându-și faptele

și regretându-le, arătând că nu se aștepta ca faptele comise de ea în concret să aibă o asemenea gravitate.

În ceea ce privește pericolul săvârșirii de noi infracțiuni, arată că la volumul VI la filele 140-144, în declarația dată de inculpată, se arată exact care a fost mersul evenimentelor, că a fost convinsă de inculpatul P. V. zis

„Beață"; care a sunat-o și i-a cerut în nenumărate rânduri să se deplaseze la un oficiu poștal din Constanța spunându-i că o persoană i-a pus bani prin mandat online, urmând ca aceasta să-i pună prin poștă unor prieteni a inculpatului.

Prin urmare, inculpatul a asigurat-o că nu este vorba de nici o infracțiune, de înșelăciune, că banii nu sunt primiți de la nici o victimă și că toată situația este perfect legală.

A doua oară când a săvârșit din nou aceste acțiuni, a fost prinsă de poliție, aflând că poate fi complice la o înșelăciune și atunci a încercat să se desisteze. I-a spus inculpatului P. V. că nu mai dorește să fie sunată de el și nu mai dorește să-l ajute. În acel moment inculpatul a început să o amenințe cu denunțul, prin urmare inculpata a dat dovadă de o slăbiciune de caracter continuând activitatea infracțională, fiindu-i teamă de eventuale repercusiuni pe care un eventual denunț l-ar avea asupra ei.

În ce privește acest grup infracțional, constituit pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, arată că inculpatul nu a avut reprezentarea că ar putea face parte dintr-un asemenea grup, pentru că atât timp cât aceasta a avut doar reprezentarea că îl ajută pe acest inculpat, acesta fiind în detenție și apoi fiind într-un mod constrânsă, nu consideră că i se poate reține în sarcină și aderarea la un grup infracțional așa cum prevede art.8 din Legea nr.39/2003.

În ce privește pericolul influențării martorilor sau părților, consideră că nici acesta nu subzistă câtă vreme atitudinea inculpatei a fost una de recunoaștere și regret, a dat declarații amănunțite și regretă săvârșirea faptelor.

Referitor la pericolul pentru ordinea publică, consideră că nici acesta nu subzistă raportat la persoana inculpatei care este o tânără fără antecedente penale și care a colaborat cu organele de urmărire penală.

C. că față de inculpată se poate lua o măsură mult mai blândă, mai puțin restrictivă și anume măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, pentru că art.145 C.pr.pen., oferă posibilitatea instanței și organelor de urmărire penală, să îi pună în sarcină o multitudine de obligații care să asigure prezența acesteia în fața organelor de cercetare penală, astfel încât cercetarea și judecarea cauzei să nu fie prejudiciate.

In consecință, solicită admiterea recursului și acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata C. N., susține recursul formulat în cauză, solicitând a fi admis, casată încheierea atacată prin care s-a admis propunerea de arestare formulată de parchet, cu consecința punerii în libertate a inculpatei.

In situația în care se va aprecia că în cauză se impune luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, solicită a se orienta instanța spre obligarea de a nu părăsi țara.

Apreciază că pericolul social concret este unul mult diminuat activităților existente la dosar și de asemenea consideră că inculpata aflându-se în stare de libertate nu va împiedica buna desfășurare a procesului, având în vedere faptul că a recunoscut și a dat declarații atât în faza de urmărire penală.

Mai mult, consideră că instanța este obligată să analizeze și posibilitatea luării unei măsuri neprivative de libertate, măsură care va institui în sarcina inculpatei obligațiile impuse de lege iar în situația în care nu le va respecta cu rea credință, va atrage obligatoriu revocarea acelei măsuri.

C. că trebuie să se aibă în vedere și faptul că inculpata este fără antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei și se obligă să se prezinte ori de câte ori va fi solicitată de către instanța de judecată.

Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că nu avea cunoștință de proveniența banilor respectiv că aceștia erau obținuți în urma săvârșirii unor infracțiuni.

Raportat la faptul că măsura arestului preventiv este o măsură de excepție regula fiind cercetarea și judecarea în stare de libertate, solicită admiterea recursului și acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata P. M., pune concluzii de admitere a recursului formulat de către inculpată. Își întemeiază recursul pe prev.art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., solicitând casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să se pronunțe o nouă soluție prin care să se dispună în principal respingerea propunerii parchetului de luare a măsurii arestului preventiv iar în subsidiar, să se ia față de inculpată măsura obligării de a nu părăsi țara prev.de art.145 /1 C.pr.pen.

Așa cum au arătat și colegii săi anterior, consideră încheierea penală prin care s-a admis propunerea de luare a măsurii arestului preventiv ca fiind nelegală și netemeinică. C. că instanța a făcut o apreciere în bloc a pericolului social concret pe care l-ar prezenta inculpații, nefăcând referire în concret la pericolul social pe care l-ar prezenta fiecare inculpat în parte. Ori, această analiză consideră că este obligatorie. Nu se poate afirma pur și simplu că datorită unei activități infracționale mari, datorită faptului că există mai mulți inculpați în cauză, aceștia ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică. Instanța trebuie să stabilească în concret pericolul social concret pe care-l prezintă inculpata P. M. C. că trebuie avute în vedere și circumstanțele personale ale acesteia, faptul că inculpata este o persoană fără antecedente penale, se află la prima confruntare cu legea penală și de asemenea poziția sa procesuală de recunoaștere întru totul a faptelor reținute în sarcina sa și regretul pe care îl manifestă. C. că având în vedere poziția inculpatei, aceasta nu ar avea cum să impieteze asupra bunei desfășurări a procesului penal, să zădărnicească în vreun fel aflarea adevărului atâta vreme cât a recunoscut fapta. De asemenea, odată lăsată în libertate consideră că nu ar prejudicia în nici un mod buna desfășurare a procesului penal. Totodată, apreciază gravă susținerea din motivarea tribunalului cum că nu s-ar putea asigura supravegherea inculpaților deoarece locuiesc în localități diferite. A. situație nu poate fi imputată inculpaților și nici să prejudicieze acestora. C. că organele abilitate au suficiente posibilități să asigure supravegherea inculpaților.

În măsura în care se va da curs solicitării inculpatei, se vor lua față de aceasta anumite obligații pe care le va respecta.

Pentru toate aceste considerente, apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev.de art.143 C.pr.pen., și cele prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., chiar dacă este îndeplinită teza I a art.148 lit.f și art.143 C.pr.pen. C. că nu s-a dovedit cu probe faptul că inculpata ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică.

Astfel, solicită a fi admis recursul așa cum a fost formulat, să fie casată încheierea penală recurată și să se dispună respingerea propunerii de luare a măsurii arestului preventiv.

În măsura în care se consideră necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, o altă măsură solicită aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Reprezentantul M.ui P., solicită ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b

C.pr.pen. să se respingă ca nefondate recursurile formulate de către inculpați împotriva încheierii penale nr.18 din (...), încheiere prin care

Tribunalul Bistrița Năsăud, a luat față de aceștia măsura arestării preventive pentru următoarele motive:

In opinia sa, așa cum a arătat și instanța de fond, referitor la fiecare dintre inculpații aflați în boxă și care nu sunt prezenți, subzistă temeiurile pentru luarea măsurii arestării preventive, respectiv sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev.de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii și probe că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și de asemenea sunt întrunite cumulativ și condițiile prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestora, în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În ce privește disp.art.143 C.pr.pen, respectiv existența acelor indicii și probe, solicită a se avea în vedere că sunt expuse în detaliu la pag.29 și 30 din hotărârea recurată de către inculpați. Cu privire la aceste indicii și probe, solicită a se avea în vedere că inclusiv jurisprudența C. a statuat că atunci când se pune în discuție luarea, menținerea sau prelungirea măsurii arestării preventive, aceste indicii și probe nu trebuie să aibă forța juridică care să ducă la condamnarea unei persoanei ci doar la bănuiala rezonabilă că ar fi săvârșit acele fapte sancționate de legea penală.

Din materialul probator administrat în dosarul cauzei rezultă cu prisosință o bănuială legitimă că fiecare dintre inculpați a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat în acest moment, respectiv asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, înșelăciune sau după caz spălare de bani.

În ceea ce privește disp.art.148 lit.f C.pr.pen., în mod evident prima condiție este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații este mai mare de 4 ani închisoare.

Susține că este îndeplinită și cea de a doua condiție, respectiv lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și tulbură grav această opinie.

Este adevărat că răspunderea penală este personală, dar în această cauză nu putem extrage pericolul social concret sau nu putem face abstracție de contextul în care au fost săvârșite aceste fapte și cum apare întreaga activitate infracțională desfășurată atât de către inculpați cât și de persoanele care la momentul săvârșirii faptelor erau în stare de detenție.

Pornind de la complexitatea faptelor, de la prejudiciile care au fost generate în dauna părților vătămate, prejudicii din ce în ce mai mari, implicarea unui număr tot mai mare de persoane în aceste activități infracționale, apreciază că cercetarea în stare de libertate a inculpaților în acest moment tulbură grav ordinea publică, pe de o parte prin sentimentul de nesiguranță pe care-l creează în conștiința fiecărui membru a comunității raportat la modalitatea în care organele de cercetare penală, parchetele și instanțele găsesc de cuviință să răspundă la săvârșirea unor infracțiuni atât de grave, iar pe de altă parte, tulbură ordinea publică pentru că ar încuraja alte persoane să săvârșească astfel de fapte în ideea că tratamentul și modalitățile în care se desfășoară cercetarea și judecata este unul extrem de blând.

Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursurilor formulate.

I. C. E., având ultimul cuvânt, arată că regretă tot ceea ce a făcut și faptul că se află în această postură. Intr-adevăr are un copil, a pierdut absolut tot, nu mai are pe nimeni, știa că este încarcerat la Penitenciarul Mărgineni, dar de când este arestată nu știe ce s-a întâmplat cu el.

Solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul C. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise și solicită cercetarea în stare de libertate.

I. M. R. F., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul V. N., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.

Inculpatul S. R., având ultimul cuvânt, de asemenea lasă soluția la aprecierea instanței.

I. P. G., având ultimul cuvânt, arată că are un copil în întreținere și solicită cercetarea în stare de libertate.

I. T. S., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.

I. C. N. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită judecarea în stare de libertate.

I. Z. L., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise. Lasă soluția la aprecierea instanței.

I. P. M., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise și solicită judecarea în stare de libertate.

C U R T E A :

Prin Încheierea penală nr.18/CC din (...) pronunțată de T. B.-N. s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N., în dosarul nr. 1 D/P/2012, ca fiind întemeiată și în consecință:

S-a dispus arestarea preventivă a inculpaților:

- I. G., zis „Ciocolată";, fiul lui Ș. și G., născut la data de (...) în municipiul B., S. 6, studii 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii, domiciliat în municipiul B., S. 5, strada P., nr. 3, bl. Z2, sc. A, et. 4, ap. 43

CNP - 1., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art.

215 alin. (1) și (2) C.p. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.p., ambele cu aplicarea art.

37 lit. a) C. p. și art. 33 lit. a) C.p.;

- C. E., zisă „R.";, fiica lui N. și P., născută la data de (...) în F.eștii de

T., județul Prahova, studii 10 clase, căsătorită, fără copii minori, fără ocupație, domiciliată în Câmpina, strada I., nr. 6, ap. 6, județul Prahova, CNP - 2., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.pen.și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 41 alin. (2) C.p., art. 33 lit. a) C.p.;

- T. A.-Ana, fostă A.ache, fiica lui I. și M., născută la data de (...) în

B., Sector 2, studii postliceale, divorțată, fără copii, recidivist, domiciliată în

B., Sector 5, Șoseaua Alexandria, nr. 112, bl. M1, sc. 1, et. 4, ap. 30, CNP -

2., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p., ambele cu aplic. art. 37 lit. a) C.p. și art. 33 lit. a) C.p.;

- C. A., fiul lui I. și M., născut la data de (...) în Măneciu U.eni, județul Prahova, studii postliceale, fără ocupație, fără loc de muncă, divorțat, fără copii minori, domiciliat în Câmpina, strada I., nr. 6, ap. 6, județul Prahova, CNP - 1., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p., art. 33 lit. a) C.p.;

- M. R.-F., fiica lui natural și M., născută la data de (...) în Ploiești, județul Prahova, fără studii, necăsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în Ploiești, Șoseaua Ghighiului, nr.17, județul Prahova, CNP - 2., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art.

215 alin. (1) și (2) C.p., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p. și art. 33 lit. a) C.p.;

- M. F., zisă „ȘORICA";, fiica lui natural și M., născută la data de (...) în Ploiești, județul Prahova, fără studii, fără ocupație, necăsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în Ploiești, Șoseaua Ghighiului, nr. 17, județul Prahova, CNP - 2., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 41 alin. (2) C.p., art. 33 lit. a) C.p.;

- V. N., fiul lui I. și I., născut la data de (...) în R., județul Ialomița, studii 10 clase, necăsătorit, 2 copii minori, ziler, stagiul militar satisfăcut, recidivist, domiciliat în comuna R., sat M. cel Bătrân, strada E., nr. 27, județul Ialomița și fără forme legale în B., str. Cisla, nr. 3D, sector 5, CNP -

1., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art.

215 alin. (1) și (2) C.p., ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) C.p., art. 33 lit. a) C.p.;

- S. R., fiul lui I. și L., născut la data de (...) în Hilișeu-Horia, județul B., studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în Fetești, strada P. G., nr. 6, bl. F6, sc. A, et. 2, ap. 10, județul Ialomița, CNP - 1 7., pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C.p. a infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p.;

- P. G., fiica lui M. și M., născută la data de (...) în Medgidia, județul

Constanța, studii 12 clase, căsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în Medgidia, strada S., nr. 18, bl. I., sc. B, et. 1, ap. 9, județul Constanța, CNP 2., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ) cu aplicarea art.

41 alin. (2) C.p., art. 33 lit. a) C.p.;

- T. S., fiica lui M. și L., născută la data de (...) în Constanța, județul Constanța, studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorită, fără copii, domiciliată în N. Bălcescu, strada F., nr. 66, județul Constanța, CNP - 2., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p., art. 33 lit. a) C.p.;

- C. N.-A. (căsătorită Z.), fiica lui G. și E., născută la data de (...) în B., județul B.-N., studii 7 clase, fără ocupație, căsătorită, fără copii, domiciliată în oraș A., strada V., bl. B, ap. 6, județul Hunedoara, CNP - 2., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p. și art. 33 lit. a) C.p.;

- Z. L., fiica lui V. și F., născută la data de (...) în Pitești, județul

Argeș, studii 10 clase, menajeră, căsătorită, fără copii minori, fără antecedente penale, domiciliată în oraș O., strada M., nr. 43, jud. Constanța, CNP 2., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.p., art.

33 lit. a) C.p.;

- P. M., fiica lui P. și A., născută la data de (...) în Vaslui, județul

Vaslui, studii 8 clase, vânzătoare la S. E. G. S. B., divorțată, domiciliată în

B., Aleea Parcul Tineretului, nr. 6, sc. A, et. 4, ap. 33, județul B. și fără forme legale în B., str. Slt. I. Elefterescu, nr. 15, sc. A, ap. 13, județul B., CNP - 2., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.p., art. 33 lit. a) C.p.; fapte pedepsite cu închisoare între 3 și 15 ani și respectiv, între 3 și 12 ani, fiind îndeplinite cerințele art. 143 C.p.p., 148 lit. f) C.p.p., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de (...) și până în data de (...) (inclusiv).

S-a dispus emiterea în mod corespunzător a mandatelor de arestare preventivă pentru fiecare dintre inculpați.

S-a stabilit în favoarea avocat C. C. 400 lei onorar avocat din oficiu pentru apărarea inculpatelor M. F., M. R. F., C. N. A. și P. M. iar în favoarea avocat C. S. suma de 700 lei pentru apărarea inculpaților C. E., T. A. Ana, V.

N., T. S., Z. L., I. G. și C. A., sume care s-au suportat din fondurile M.ui

Justiției.

Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că prin R. din (...) emisă de procuror în dosarul nr. 1 D/P/2012 al Direcției de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N., aflată la filele nr. 270-271 volum VI, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpații C. E. și I. G. privitor la infracțiunile de constituire în grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p., de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p. și de șantaj prev. de art. 194 alin. (1) C.p., fapte săvârșite în dauna părții vătămate G. V.

Prin R. emisă de procuror în același dosar, la data de (...), aflată în vol. VI la filele nr. 260-269, pentru fapte similare, a fost începută urmărirea penală împotriva inculpaților I. G. ( zis „Ciocolată"; ), C. E. ( zisă „R."; ), T. A. Ana, C. A., M. R.-F., M. F., V. N. și S. R.. Prin aceiași rezoluție s-a început urmărirea penală și față de inculpatele P. G., T. S., C. N. A., Z. L., P. M., precum și față de învinuiții N. G. V., E. N., C. M. V., Z. C., S. A. N., M. R., C. I. N., T. V., T. G. F., S. I., C. Jan A., privitor la comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

656/2002 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p..

Ulterior, prin O. emise de procuror la data de 24 februarie 2011 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de: inculpatul I. G., zis „Ciocolată"; ( f. 15-16, vol. VI ), pentru comiterea infracțiunilor de constituire în grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și art. 37 lit. a) C.p. și de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C.p. și art. 37 lit. a) C.p.; inculpata C. E. ( f. 29-30, vol. VI ) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.

323 alin. (1) C.p. și respectiv a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (2)

C.p., art. 41 alin. (2) C.p.; C. A. ( f. 63-64, vol. VI ), pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1)

C.p. și respectiv, a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 41 alin. (2) C.p.; M. R. F. ( f. 81-82, vol. VI ) pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 41 alin. (2) C.p.; M. F. ( f. 92-93, vol. VI ) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 41 alin. (2) C.p.; T. A. Ana ( f. 103-104, vol. VI ), pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p., art. 37 lit. a) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ), art. 41 alin. (2) C.p., art. 37 lit. a) C.p.; P. G. ( f. 135-136, vol. VI

) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ), art. 41 alin. (2) C.p.; T. S. ( f. 148-

149, vol. VI ) pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ) cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C.p.; Z. L. ( f. 189-190, vol. VI ) pentru comiterea infracțiunii prev. de art.

8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p.; S. R. ( f. 203-204, vol. VI ) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 41 alin. (2) C.p.; V. N. ( f. 221-222, vol. VI ) pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p., art. 37 lit. a) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C.p., art. 37 lit. a) C.p..

Prin O. din 23 februarie 2012 ( f. 46-47, vol. VI ) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata C. N.-A. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1)

C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

(modificată), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p..

În fine, prin O. din 23 februarie 2012 ( f. 122-123, vol. VI ) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și față de inculpata P. M. pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C.p. a infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.p. și a infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ( modificată ), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.p..

În sarcina inculpaților s-a reținut, în esență, că începând cu anul

2011 și până în prezent, s-au constituit într-un grup infracțional împreună cu alți coînvinuiți ( cercetați în acest dosar, față de care s-a început urmărirea penală ) aflați în stare de libertate și cu mai mulți deținuți încarcerați în Penitenciarele Poarta Albă, M. și Slobozia - precum P. B. M.,

Cobănică C. zis „Ciobi";, Z. Florin, Spridon S.-V. zis „Sida";, S. M. I.uț, N. M. zis „Tagaie";, P. V.-G. zis „Bearța";, Dumitrache M.-I.uț zis „Florin";, V. V.-M. zis „Piciu"; și alții, grup infracțional al cărui scop era acela de a păgubi, prin inducere în eroare, folosind mijloace frauduloase, cât mai multe persoane și de a împărți între membrii grupului sumele de bani obținute, însușindu-și în acest mod câștigul realizat.

În cadrul grupului persoanele aflate în stare de detenție ( menționate mai sus ) și-au asumat rolul de a contacta și induce în eroare prin convorbiri telefonice cât mai multe persoane vătămate. În acest scop, învinuiții aflați în detenție, în convorbirile telefonice, își atribuiau nume și calități mincinoase ( ex: director de companie de telefonie mobilă „M. A."; - f. 8, vol. I, director al BCC - Mocanu Sorin - f. 182 și 189, vol. II, director al BCR - Sucursala Constanța „Adamarcu M."; - f. 193, vol. III, directorul C. Bavaria, care pune la dispoziție ca premiu C. C. un autoturism marca BMW - f. 19, vol. III, directorul firmei din B. - dl. Raicu - f. 11, vol. I, etc. ) și convingeau persoanele contactate telefonic că au fost desemnate drept câștigătoare ( ex: invocându-se uneori că ar fi fost desemnate câștigătoare în baza unor extrageri publice, difuzate pe postul de televiziune A. 1) a unor premii substanțiale în EURO sau a unor autoturisme marca BMW ori Ford. Persoanele din penitenciar foloseau în conversația cu părțile vătămate un limbaj oficial și le cereau, pentru a intra în posesia pretinsului premiu, să achite anumite sume de bani cu titlu de taxe, comisioane sau impozite, în anumite situații invocând că sumele ce le vor plăti le vor fi ulterior restituite sau că banii vor fi „redirecționați în contul fundației Salvați Copii"; - f. 56, vol. III ).

În cadrul discuțiilor telefonice purtate cu părțile vătămate persoanele încarcerate le convingeau pe acestea să expedieze sumele de bani de la diferite agenții sau oficii „W. Union"; sau oficii poștale. Sub diferite pretexte, pentru a avea controlul asupra tranzacției, persoanele încarcerate le cereau părților vătămate să lase telefonul deschis ( amăgindu-le că în acest fel vor avea parte de „. S. - f. 223, vol. III ) și să depună banii într-un cont comunicat ( ex.: declarația de la fila nr. 207, vol. III ) sau să comunice de îndată „. M., împreună cu alte date personale, cu ajutorul cărora personale aflate în libertate puteau retrage de îndată sumele de bani. În strategia adoptată figura și convingerea părților vătămate de a nu discuta cu nimeni despre pretinsul premiu precum și amăgirea acestora că vor fi asistate de un notar sau avocat la care să se prezinte „pentru a întocmi documentația de înmânare a premiului"; - f. 79, vol. III. Imediat însă, după ce aveau certitudinea că părțile vătămate induse în eroare au depus banii, persoanele din penitenciare luau legătura cu inculpații din anturajul lor și le comunicau codul MTCM și eventual alte date cu ajutorul cărora aceștia ridicau banii.

În acest timp, inculpații din prezentul dosar, aflați în stare de libertate, și-au asumat rolul de a ridica ( în calitate de „. ) de la diferite agenții sau oficii „W. Union"; sau oficii poștale sumele de bani trimise de părțile vătămate induse în eroare, din care o cotă parte le revenea lor, drept răsplată, precum și rolul de a efectua redistribuirea sumelor de bani obținute în mod fraudulos. Este de menționat că inculpații prezentați cu propunere de arestare, sunt soțiile, concubinele, prietenele, rudele sau alte persoane din anturajul deținuților încarcerați în penitenciare, care la solicitarea acestora din urmă ( primită telefonic ), au acceptat să primească și să ridice bani, deși știau că provin din săvârșirea de infracțiuni ( și să trimită ulterior o parte din sume altor persoane, conform indicațiilor primite prin comunicări telefonice de la membrii grupului încarcerați în penitenciare).

În fine, o altă strategie la care au recurs persoanele din penitenciar pentru a le constrânge pe părțile vătămate să depună în continuare bani, a fost aceea de a le amenința cu amenzi contravenționale ( ex.: f. 118, vol. III și f. 11, vol. I ) sub pretextul că „ar fi fost pusă în mișcare comisia de validare a premiului";.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că există probe și indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, în modalitatea descrisă detaliat în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale și în referatul procurorului.

Sub aspectul îndeplinirii cerințelor art. 143 Cod procedură penală și al vinovăției inculpaților sunt relevante următoarele probe: declarațiile părților vătămate A. C. O. ( f. 6-12, vol. II ), însoțită de dovezile expedierii banilor ( f. 13, 14, vol. II ); Fripcea Laurențiu M. ( f. 19-21 ), M. L. C. (f. 22-

25,vol.II), însoțită de dovezile expedierii banilor (f. 26-27, vol.II), T. G.l (f. 29, vol. II), Crăciunescu C. (f.34-36), însoțită de dovada expedierii banilor (f. 41-

51), Cristescu Ana M. ( f. 58-64 ), însoțită de dovada expedierii banilor ( f.

64, 67-68, vol.II ), declarația martorului I. I. (f. 76-77), declarația părților vătămate S. D. G. (f.78 ) însoțită de dovada depunerii banilor (f.80), partea vătămată I. F. (f. 84-85 ) și dovada depunerii banilor (f.89-91, vol.II), Bodnar Svetlana (f. 99-102, vol. II ), partea vătămată O. I. (f.103-107), partea vătămată L. M. (f.108-112), Holobiuc C. I. ( f. 118-120 ) însoțită de dovezile depunerilor banilor (f. 121-125), Miculescu Ana (f.131-133) însoțită de dovada transferului banilor (f.134), Ciortan S. (f.147-149) însoțită de dovada depunerii banilor (f.151, vol. II), Tănase M. (f. 150) însoțită de dovada transferului banilor.153,vol II), partea vătămată N. B. E. (f.159-160) însoțită de dovada transferului (f.161-162, vol. II), Dîmbaiu Ciprian florin (f.163-

164), Kiraly A. A. (f. 175 - 177), V. C. I. (f.182-186) însoțită de dovada transferului banilor, Cordoș I. ( f. 198) însoțită de dovada transferului (f.

202-205 ), Silisteanu M. (f. 249) la care se adaugă dovada transferului banilor (f. 251-256 ), Roman D. (f. 256-258, vol.II), Dallinger Viliam (f.259, vol. II) la care se adaugă dovada transferului (f. 263), Valea florica ( f. 6-8, vol. III) însoțită de dovada transferului ( f. 9-10, vol. III ), partea vătămată I. I. (f. 13-15, vol. III), partea vătămată M. M. (f. 16-17, vol. II ), Iancu L. ( f. 26, vol. III ), Gal Emoke ( f. 28-31 ), însoțită de dovada transferului sumelor (f.

32-35,vol. III), Mălaimare G. ( f. 36-39 ), însoțită de dovada transferului banilor (f. 40-41), declarația părții vătămate P. A. V. ( f.42-43, vol. III), Ferhes C. (f. 55, vol. III), partea vătămată T. C. (f. 57 9 însoțită de dovada depunerii banilor (f. 58, vol. III ), Nita M. ( f. 63-68 ) însoțită de dovada transferului banilor (f. 72-74, vol. III ), P.arus E. D. (f. 76-77, vol. III) însoțită de dovada transferului ( f. 80 ), declarația martorei T. E. ( f. 87-91, vol. III ), G. L. ( f. 98

) însoțită de dovada transferului, partea vătămată C. P. C. ( f. 100-101 ) însoțită de dovada transferului banilor ( f. 103-110 ), Gasu V. Dragoș ( f.

115, vol. III ), Mavroe Midis D. ( f. 120-126 ), Mitrea Rozina ( f. 127-130 ),

Iroaia E. ( f. 131, vol. III ), Rizea E. ( f. 134-135, vol. III ), Ladan L. ( f. 144-

148, vol. III ), Simata Olimpiu A. și Stefănescu Catinca ( f. 166-170, vol. III ),

Loboda C. ( f. 172 ), însoțită de dovada depunerii banilor ( f. 174-179, vol. III

), Crasanda Ana M. ( f. 181), însoțită de dovada depunerii banilor ( f. 188, vol. III ); Lera E. ( f. 189-191 ) însoțită de dovada depunerii banilor ( f. 192, vol. III ), Dobre Ghinuța ( f. 193-196, vol. III ) însoțită de dovada transferului ( f. 199-203, vol. III ), Lungan C. Alice (f.204-208 ) însoțită de dovada depunerii banilor (f. 210-212), Rizea E. (f.217-221 ), Dabu Florin (f.222-226, vol. III), G. V. ( f.6-15, vol. I ).

La declarațiile părților vătămate și dovezile transferului/depunerii banilor de către acestea pe numele inculpaților se adaugă: procesele verbale de localizare a convorbirilor pe telefoanele mobile (f. 55-78, vol. I ), procesele- verbale de transcriere a convorbirilor telefonice din data de (...) și (...) referitoare la partea vătămată G. V. (f. 80-91, vol.I), Adresa C. Naționale Poșta Română S.A. - Sucursala Servicii Financiare nr. 121/633/(...)/R.74 însoțită de copii xerox (f.95-220 , procesul-verbal de la (f.223-232, vol.I) referitor la sinteza tranzacțiilor în care este implicat inculpatul I. G. (f.223-

232 ), C. E. (f. 233-236 și 237-238), inculpata P. G. (f.239-243), procesul- verbal din data de 08 februarie 2012 privind verificarea tranzacțiilor în care a fost implicată inculpata P. M. (f. 244-245 ), procesele-verbale din 07 februarie 2012, în care este implicată inculpata C. N. A. și N. G. V. (f.246-

248, vol.I), Datele și Informațiile comunicate de Administrația Națională a

Penitenciarelor (f.254-264, vol. I) privind pe persoanele din grupul infracțional care au acționat din detenție, datele furnizate de P. B. R. privind tranzacțiile efectuate de inculpați (f.278-281,vol.I ), datele furnizate de B. (f.285-286) privind tranzacțiile referitoare la inculpați, adresa din partea Raiffeisen B. (f. 290-299), Banca Transilvania și Garanti B. (f.303-308) referitoare la tranzacțiile efectuate de inculpați, procesele-verbale întocmite în urma analizării informațiilor rezultate în urma punerii în aplicare a Autorizațiilor de interceptare a convorbirilor telefonice aflate în volumul V.

La probele menționate mai sus se adaugă declarațiile inculpaților care au recunoscut comiterea faptelor, cu mențiunea că unii dintre ei au susținut fără nicio justificare, că nu cunoșteau proveniența banilor.

Față de fiecare dintre inculpați sunt incidente dispozițiile art.148 lit.f) Cod procedură penală, ale cărui cerințe sunt îndeplinite cumulativ.

Astfel, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din amploarea deosebită a activității infracționale, inițiată de persoane aflate în detenție în executarea unor pedepse aplicate pentru fapte extrem de grave (omor, lovituri cauzatoare de moarte, tâlhărie, etc. ).

Activitatea infracțională concertată desfășurată de persoanele aflate în stare de deținere, nu ar fi fost posibilă, fără participarea inculpaților din prezenta cauză, prin intermediul cărora, după inducerea părților vătămate în eroare, s-a reușit păgubirea acestora și redistribuirea rapidă a sumelor între membrii liberi și încarcerați ai grupului. Prin intermediul inculpaților s-a reușit păgubirea unui număr mare de persoane, existând posibilitatea ca în realitate numărul acestora să fie mult mai mare dat fiind că din diferite motive personale nu toate persoanele vătămate au formulat plângere penală.

La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică s-a avut în vedere și modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia precum și reacția ce ar putea fi generată în rândul societății civile prin faptul că împotriva unor asemenea infracțiunii organele judiciare nu acționează prompt și eficient.

Raportat la numărul mare de persoane componente ale grupului infracțional în care potrivit datelor dosarului, rezultă că se acționa structurat, pe „., și că fiecare dintre inculpați se afla în legătură strânsă cu unii dintre deținuți, instanța apreciază că cel puțin pentru un timp se justifică privarea de libertate a inculpaților cu scopul de a nu se prejudicia cercetările penale. În acest context este de observat că inculpații au domicilii răspândite pe o mare parte a teritoriului țării astfel că este aproape imposibilă supravegherea lor în libertate într-o manieră care să permită împiedicarea săvârșirii unor noi infracțiuni, având în vedere că nu au loc de muncă și nu desfășoară activități licite prin care să-și asigure existența decent.

Pe de altă parte, în cauza de față nu s-a reușit transferarea spre audiere a persoanelor aflate în detenție pentru a se stabili circumstanțele concrete în care au reușit să inițieze activitatea infracțională care face obiectul dosarului.

Pentru considerentele de mai sus, instanța a apreciat că la acest moment procesual, când urmărirea penală este încă la început, nu este oportună o altă măsură preventivă față de inculpați.

Așa fiind, în baza art. 1491 alin. (9) Cod procedură penală instanța a admis propunerea de arestare preventivă formulată de D. de I. a I. de C. O.

și T. - B. T. B.-N. în dosar nr. 1 D/P/2012, ca fiind întemeiată.

Împotriva mai sus menționate încheieri au delcarat recurs în termenul legal inculpații I. G., C. E., T. A. ANA, C. A., M. R. F., M. F., V. N., S. R., P. G., T. S., C. N. A., Z. L. ȘI P. M. solicitând în principal revocarea măsurii arestului preventiv dispuse prin încheierea atacată cu consecința punerii de îndată în libertate. În subsidiar s-a solicitat aplicarea unei măsuri preventive neprivative de libertate.

Apărătorul inculpaților I. G. și C. A. a învederat instanței că cercetarea penală poate să continue cu inculpații în stare de libertate, neexistând probe din care să rezulte că lăsați liberi aceștia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

S-a mai arătat că arestarea preventivă nu poate fi justificată numai de rațiuni privind rezonanța negativă socială a faptelor și reacția opiniei publice deoarece acestea nu prezintă un temei pentru lipsirea de libertate a unei persoane.

S-a solicitat instanței să observe că inculpații au recunoscut faptele care le sunt imputate și ca atare cercetarea penală poate continua cu inculpații în stare de libertate deoarece nu vom influența urmărirea penală sau cercetarea judecătorească.

Apărătorul inculpatelorr C. E. și M. R. F., în temeiul art.385/15 pct.2

C.pr.pen.,a solicitat admiterea recursului, revocarea măsurii dispuse prin încheierea penală nr.18 din 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, și, pe cale de consecință, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatelor.

In subsidiar, în măsura în care se va aprecia că se impune luarea față de inculpate a unei măsuri preventive, a solicitat aplicarea disp.art.136 lit.b ori c C.pr.pen., respectiv o măsură mai blândă neprivativă de libertate, aceea de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite în mod cumulativ disp.art.148 lit.f C.pr.pen., nu există date și indicii temeinice care să justifice măsura luată și nu s-a dovedit existența unui pericol concret pentru ordinea publică.

În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Avocatul ales al inculpatei T. A. apreciază că se impune revocarea măsurii arestului preventiv deoarece nu există indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptei și că există probe care vizează pe inculpată și nu pe altcineva.

Din punctul său de vedere, concluzia care se poate trage este că inculpata T. A. nu cunoștea activitatea inculpatului I. G.

S a mai invederat instanței de control judiciar că în mod artificial se calculează prejudiciul. Se afirmă că este de peste 2 miliarde lei. Dacă există un prejudiciu,se susține că trebuie să se stabilească care sunt părțile vătămate și prejudiciul care îl reclamă.

Apărătorul inculpatelor M. F. și Z. L. a solicitat casarea încheierii prin care a fost luată măsura arestului preventiv față de clientele sale apreciind că măsura arestării preventive luată față de cele două inculpate este nelegală la acest moment, având în vedere faptul că din probele existente la dosarul cauzei, nu rezultă indicii că cele două inculpate ar prezenta un pericol social concret pentru opinia publică sau pentru comunitatea din care fac parte. S. că datorită intervenției mass-media, care a prezentat faptele inculpaților într-un mod specific ca fiind extraordinar de grave, cauza a cunoscut o puternică mediatizare, însă solicită a se avea în vedere și a se raporta măsura ce se va menține sau se va revoca, la faptele inculpatelor din prezentul dosar.

Apărătorul din oficiu al inculpatului V. N. a criticat încheierea recurată apreciind că nu există nici un temei pentru luarea față de clientul său a măsurii arestului preventiv deoarece nu a fost explicat în ce constă efectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care le-ar putea prezenta inculpatul odată lăsat în libertate. A mai invocat lipsa egalității de tratament având în vedere că din 20 de inculpați cercetați pentru aceleași gen de fapte doar 13 se află în stare de arest preventiv.

Apărătorul inculpatului S. R. apreciază că lăsarea clientului său în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică făcând referiri la presupusa activitate infracțională desfășurată de acesta care în opinia sa este lipsită de amploare și relativ neînsemnată.

Avocatul ales al inculpatei P. G. a solicitat ca situația clientei sale să fie analizată în particular și nu în grup așa cum a făcut instanța fondului la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, să se constate că nu există probe certe privind pericolul concret pentru ordinea publică, că este lipsită de antecedente penale și că își asigură existența prin muncă licită.

Apărătorul inculpatei T. S. invederează instanței că nu sunt îndeplinite cerințele art.148 lit.f teza a II-a C.p.p. deoarece lăsarea în libertate a clientei sale nu prezintă pericol pentru ordinea publică raportat la presupuse activitate infracțională desfășurată de aceasta precum și la atitudinea sinceră pe care a avut-o în fața organelor de anchetă.

Apărătorul inculpatei C. N. a apreciat că pericolul social concret este mult diminuat și că inculpata odată lăsată în libertate nu au împiedica desfășurarea procesului penal având în vedere că este la prima confruntare cu legea penală și a recunoscut săvârșirea faptei.

Apărătorul inculpatei P. M. a solicitat asemenea colegilor săi respingerea propunerii parchetului de luarea măsurii arestului preventiv deoarece nu a fost stabilit pericolul social concret pe care clienta sa îl reprezintă, a considerat că nu au fosta vute în vedere circumstanțele personale ale acesteia, respectiv că este o persoană lipsită de antecedente penale care și-a recunoscut întru-totul faptele reținute în sarcina sa, fapte pe care le regretă.

Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat până în acest moment și a disp.art.386/6 alin.3 C.p.p. Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Parchetul de pe lângă I. DIICOT - B. teritorial B. N. a formulat propunere de arestare preventivă a inculpaților recurenți în prezentul dosar reținând că aceștia sunt presupușii autori a infracțiunilor prev. de art.8 din Legea 398/2003 rap. la art.323 alin.1 C.p. , art.215 alin.1 și2 C.p. cu aplic.art.41 alin.2 Cp - pentru inculpații I. G. zis Ciocolată, C. E. zisă R., Ciorcea A., M. R. F., M. F. zisă Sorica, V. N., S. R., iar inculpatele T. A. Ana, P. G., C. N. A., și T. S. pentru presupusa comitere a infracțiunilor prev.de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 alin.1 C.p. și cea prev.de art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cp, în timp ce inculpatele Z. L. și P. M. sunt bănuite de comiterea infracțiunii prev. de art.8 din Lege anr.39/2003 rap.la art.323 alin.1 C.p.

Organele de urmărire penală au reținut în baza unui probatoriu extrem de vast că presupusa activitate infracțională a inculpaților a constat în esență în faptul că, începând cu anul 2011 și până în prezent s-au constituit într-un grup infracțional împreună cu alți coînvinuiți în prezent cercetați atât în prezentul dosar cât și în alte dosare răspândite pe întreg teritoriul României, învinuiți aflați în stare de libertate și cu mai mulți deținuți încarcerați în diferite penitenciare din țară , grup infracțional a cărui scop era acela de a induce în eroare și de a păgubi un număr însemnat de părți vătămate, urmând ca sumele de bani obținute din aceste fapte să fie împărțite între membrii grupului.

Nu vom reitera starea de fapt reținută de organele de urmărire penală până în acest moment al procesului, acesta fiind amplu expusă atât în propunerea de arestare preventivă, cât și în motivarea încheierii recurate, motivare pe care sub acest aspect instanța de control judiciar și-o însușește pe deplin.

Instanța fondului a făcut de asemenea o amplă prezentare a probelor ce au fost administrate de organele de urmărire penală în susținerea acuzațiilor formulate împotriva inculpaților recurenți, aceste probe nefiind contestate până în acest moment de către aceștia. Vom observa în plus că inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt cercetați în acest moment.

Apreciem că cerințele art.143C.p.p. sunt îndeplinite în prezenta speță.

Cu privire la incidența art.148 lit.f C.p.p. teza I a acestui text de lege nu comportă discuții pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați fiind mai mare de 4 ani.

Rămâne doar să analizăm dacă lăsarea în libertate a inculpaților recurenți în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pe lângă aserțiunile extrem de pertinente ale instanței fondului cu privire la acest aspect Curtea mai reține că pericolul concret pentru ordinea publică este în strânsă legătură cu pericolul social al faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, iar gradul de pericol social concret al faptelor antisociale presupus comise de recurenți este unul extrem de ridicat. A. afirmație se bazează pe numărul mare de persoane care au fost implicate în presupusa activitate ilicită, atât în calitate de făptuitori, cât și în calitate de părți vătămate, de împrejurările în care se susține că au fost comise aceste fapte- prin acțiunea concertată și susținută a unor făptuitori aflați deja în stare de deținere împreună cu făptuitori aflați în stare de libertate-, din numărul mare de persoane care se presupune că au fost induse în eroare, de varietatea mijloacelor frauduloase de care bănuim în mod rezonabil că inculpații s-au folosit pentru a obține sume importante de bani, dar și de amploarea nemaiîntâlnită în R. până la acest moment a acestui presupus fenomen infracțional.

Vom observa că inculpați aflați în stare de deținere în mai multe penitenciare din R. se presupune că au colaborat și au pus la cale un plan de inducere în eroare a unor persoane vătămate din aproape toate regiunile țării.

Constatăm că inculpații recurenți I. G., T. Ana și V. N. nu sunt la prima confruntare cu legea penală în sarcina lor fiind reținută starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art.37 lit.a C.p. aspect ce îndreptățește instanța de control judiciar să aprecieze în mod pertinent că aceștia, odată lăsați în libertate, și-ar relua activitatea infracțională având în vedere că pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul de a preveni comiterea de noi infracțiuni.

Cu privire la inculpații care sunt lipsiți de antecedente penale, Curtea apreciază că raportat la modalitatea în care au fost atrași în câmpul infracțional, toți având diferite legături de afinitate sau de rudenie cu inculpați aflați în stare de deținere, luarea unei măsuri preventive privative de libertate în acest stadiu incipient al cercetării penale se impune pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica pe inculpați să acționeze de o manieră care ar putea duce la zădărnicirea aflării adevărului. Tocmai aceste legături de rudenie și afinitate anterior menționate cu alte persoane presupus implicate în activitatea infracțională, chiar în condițiile în care până la acest moment inculpații recurenți din prezentul dosar au declarat că recunosc comiterea infracțiunilor îndreptățesc în mod justificat instanța ierarhic superioară să aprecieze că dacă ar fi cercetați în continuare în stare de libertate ar putea fi influențați sau ar putea să încerce să influențeze alte persoane care ar fi putut să contribuie la presupusa lor activitate infracțională.

Punând în balanță interesul personal al inculpaților recurenți de a fi cercetați în stare de libertate cu interesul general al societății de combatere a infracționalității Curtea apreciază că la acest moment interesul general primează deoarece este imperios necesar să se prevină și să se combată desfășurarea unor presupuse activități ilicite de o asemenea amploare.

Prezenta cauză dedusă judecății oricum ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităților judiciare de a controla în mod eficient chiar și persoanele aflate în stare legală de deținere. Or, în aceste condiții, având în vedere și spațiul extrem de larg în care se susține că s-a desfășurat activitatea infracțională afirmația instanței fondului că ar fi practic imposibilă supravegherea inculpaților în situația în care s-ar dispune o măsură preventivă neprivativă de libertate, este pe deplin justificată.

Vom reaminti faptul că scopul luării unei măsuri preventive este aceea de a asigura buna desfășurare a procesului penal în sensul aflării adevărului sub toate aspectele, iar la acest moment acest deziderat nu poate fi atins decât cu privarea de libertate a inculpaților.

Pentru aceste considerente vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art.38515 pct.1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații I. G., C. E., T. A. ANA, C. A., M. R. F., M. F., V. N., S. R., P. G., T. S., C. N. A., Z. L. ȘI P. M. împotriva încheierii penale nr.18/CC/(...) a T.ui B. N. .

Stabilește în favoarea Baroului C. suma totală de 1.150 lei - 11 x 100 lei onorarii integrale - și 2x25 lei onorarii parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu ce se vor avansa din FMJLC pentru avocații C. A. M., B. C., B. B. ,B. M., B. S., R. C., T. P.,T. O. câte 100 lei și pentru avocații C. A. M. și B. B. câte 25 lei.

Obligă pe inculpații I. G., C. E. C. A., M. R. F., M. F., V. N., S. R., T. S., C. N. A., Z. L. ȘI P. M. să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare din care câte 100 lei reprezintă onorariu avocațial

, iar pe inculpatele T. A. ANA și P. G. le obligă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu prezentul recurs în sumă de câte 300 lei fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 5 martie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER

M. Ș. L. M. ANA C. M. B.

Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)

← Decizia penală nr. 617/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 902/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 357/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 357/2012, Curtea de Apel Cluj