Decizia penală nr. 617/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 617/R/2012
Ședința publică din 23 aprilie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., J.ecător JUDECĂTORI : M. Ș.
: M. R. G. : M. V.-G.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -
V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul J. G. și de părțile civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. și asiguratorul S. G. S. B. împotriva sentinței penale nr.275 din (...) a JUDECĂTORIei B. M., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 alin.2 C.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul J. G. asistat de apărător ales, avocat Contra D. M. din cadrul Baroului M., cu delegație la dosar și părțile civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. asistate de apărător ales, av. V. I. din cadrul Baroului M., cu delegație la fila 17 din dosarul instanței de fond, pentru toate fazele procesuale, lipsă fiind partea civilă S. J. de U. „.-tin O. B. M. și asiguratorul S. G. S. B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. C. B. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiul dosarului și prezentarea la instanță.
Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce se va da în cauză.
Apărătorul inculpatului J. G., avocat Contra D. M. invocă excepția nulității probei cu raportul de expertiză întocmit în faza de urmărire penală de expertul Sala G., apreciind că a fost efectuată cu încălcarea dreptului la apărare a inculpatului, deoarece expertul a informat inculpatul și P. că nu va efectua deplasarea la fața locului, iar din declarația părții civile C. J. dată la termenul de judecată din data de (...) rezultă că acesta s-a dus personal cu expertul la fața locului.
Mai precizează că, în faza de urmărire penală, în luna iunie 2008, a solicitat în scris organelor de urmărire penală să fie anunțat să participe la întocmirea tuturor actelor de urmărire penală.
Apreciază că prin neparticiparea inculpatului la efectuarea expertizei acestuia i-a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, cu atât mai mult, cu cât prima instanță a respins în mod nejustificat atât obiectivele formulate la acest raport de expertiză cât și solicitarea de efectuare a unei noi expertize.
Mai mult decât atât, este evident și rezultă cu prisosință din cuprinsul sentinței că ambele expertize au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare.
Pentru aceste motive, solicită în probațiune efectuarea unei noi expertize pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea cererii formulate de inculpat prin apărătorul său ca fiind inutilă și neconcludentă în cauză, având în vedere și considerentele la care prima instanță a făcut referire. Apreciază că în astfel de situații nu se poate invoca nulitatea absolută, din perspectiva arătată de părți, aceasta fiind acoperită prin refacerea probei în condiții procedurale.
Apărătorul părților civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. - av. V. I. solicită respingerea excepției invocate de apărătorul inculpatului, arătând că acest aspect a fost discutat și lămurit, atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond.
Având în vedere că la filele 3 - 6, 8 - 12 din dosarul de urmărire penală, organele de cercetare penală, în ziua în care s-a întâmplat evenimentul au făcut constatări și măsurători în prezența și a unui expert criminalistic, în cauză au fost efectuate două expertize, instanța de fond a analizat ansamblul materialului probator, solicită respingerea excepției.
Mai arată că urmărirea penală și procesul penal durează de 4 ani, că primul expert a tras concluzii voit eronate, care au fost combătute de părțile civile științific, iar al doilea expert numit în cauză timp de un an și câteva luni nu s-a apucat să facă expertiza și în cele din urmă, la solicitările părților civile a fost numit un expert din alt județ, pentru a efectua o expertiz, prin care să se stabilească dinamica producerii accidentului.
În concluzie, apreciază că efectuarea unei noi expertize nu este utilă soluționării cauzei.
Apărătorul inculpatului J. G., avocat Contra D. M. arată că scopul efectuării unei noi expertize este pentru aflarea adevărului, având în vedere că la dosar există două expertize contradictorii și că durata îndelungată a desfășurării urmăririi penale și a procesului penal, nu poate fi imputate inculpatului.
Instanța respinge cererea în probațiune formulată, având în vedere că în cauză sunt expertizele privind dinamica producerii accidentului și nu par a fi concluzii contradictorii între aceste expertize, nici una dintre acestea nu a arătat că accidentul s-ar fi produs din culpa exclusivă a victimei.
Apărătorul părților civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. - av. V. I. depune la dosar nota de evaluare a expertizei, contravaloarea expertizei în cuantum de
3.760 lei fiind achitată de către părțile civile, o chitanță din care rezultă plată avans expertiză în cuantum de 1.200,00 RON achitat de B. G. E. și un script, din care rezultă corespondența purtată cu apărătorul ales al inculpatului.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul părților civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. - av. V. I., solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat în scris și în esență, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare constând în onorariu avocațial, dovedit cu chitanța de la fila 177 din dosar; majorarea daunelor morale în sensul obligării inculpatului în solidar cu asigurătorul S. G. S. B. la plata daunelor morale în cuantum de 400.000 euro sau echivalentul în lei și la plata daunelor materiale, respectiv la plata sumei de
67.719 lei cheltuieli de înmormântare, contravaloarea motocicletei distruse și pasivul succesiunii după victimă, a sumei de 3.760 lei contravaloarea expertizei judiciare.
Apreciază că daunele morale acordate părților civile sunt într-un cuantum redus raportat la jurisprudența în această materie. Suma acordată cu titlu de daune morale părților civile în altă cauză, a fost acordată pentru pierderea unui organ care nu era vital.
Solicită respingerea recursului formulat de asigurător.
Apărătorul inculpatului, av. J. G., avocat Contra D. M. susține în totalitate motivele de recurs formulate în scris și în esență, solicită admiterea recursului formulat de inculpat, admiterea excepției nulității probei cu raportul de expertiză întocmit de expertul S. și înlăturarea expertizei ca probă în cauză. Nulitatea relativă invocată este evidentă, având în vedere că a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului prin efectuarea unei expertize care conține concluzii eronate și care au fost împotriva declaraților martorului P.. Proba a fost administrată ilegal, motiv pentru care solicită a fi înlăturată de la ansamblul material probator.
Sub aspectul rejudecării cauzei în recurs, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod pr.pen.
Conform concluziei expertului D. exprimată la pct. 6.6 și pct. 7 din raportul suplimentar de expertiză, inculpatul J. nu a putut observa motocicleta la momentul asigurării și intrării pe drumul public, iar reasigurarea pe parcursul efectuării manevrei de virare la stânga, nu ar fi putut duce la evitarea accidentului de către inculpat, în condițiile în care acesta nu a mai avut timpul necesar să reacționeze, raportat la întârzierile fiziologice și viteza excesivă a motocicletei. Această concluzie se coroborează cu probele testimoniale din care rezultă că inculpatul s-a asigurat înainte de intrarea pe drumul public, că motocicleta se afla în afara câmpului său vizual și că datorită vitezei excesive a motocicletei, s-a produs acest accident.
Expertiza efectuată de expertul Sala nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și nu reflectă starea de fapt.
În cea ce privește recursul formulat de partea civilă, apreciază că cheltuielile judiciare se impune a fi acordate în situația în care sunt dovedite.
În ceea ce privește contravaloarea motocicletei, arată că și această solicitare este întemeiată, însă nu reține să fi fost dovedită.
Cu privire la pasivul succesoral care reprezintă datoriile persoanei decedate, arată că nu se știe despre ce datorie este vorba, nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens, astfel că aceste datorii nu pot fi suportate de inculpat sau asigurător.
Lasă la aprecierea instanței recursul formulat de asigurător.
Apărătorul părților civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. - av. V. I., solicită respingerea recursului formulat de inculpat și menținerea hotărârii primei instanțe în ceea ce privește latura penală a cauzei.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursului formulat de asigurătorul S. G. S. B. ca nefondat, întrucât nu există niciun element care să conducă la reducerea despăgubirilor acordate de prima instanță, care a respins despăgubirile de natură materială, nefăcându-se proba în acest sens și a acordat daune morale pe baza unor elemente vădit de natură subiectivă și concretă, raportat la speța de față, pe care le consideră întemeiate.
Solicită admiterea recursului formulat de părțile civile, doar sub aspectul acordării cheltuielilor judiciare justificate în recurs și care nu au fost acordate de prima instanță.
Apreciază fondat recursul inculpatului doar sub aspectul determinării proporției culpei comune a inculpatului și a victimei.
Deși prima instanță a reținut culpa comună a celor două părți în producerea accidentului, nu a stabilit în ce măsură această proporție aparține inculpatului și victimei.
Consideră că nu există elemente care să determine achitarea inculpatului, deoarece probațiune complexă din dosarul cauzei conduce la concluzia că inculpatul are o culpă în producerea accidentului rutier.
În cauză, au fost efectuate mai multe expertize tehnice auto și apreciază că niciuna dintre acestea nu este afectată de viciu de nulitate, având în vedere că actele au fost refăcute parțial sau în totalitate și acestea au valoare egală așa cum a reținut și prima instanță.
Cauza are un caracter complex sub aspectul determinării culpei.
Probele testimoniale administrate în cauză atestă elemente legate de îndeplinirea obligației de asigurare a inculpatului.
Din probele științifice nu rezultă în ce condiții victima putea să evite acest accident. În una dintre expertize s-a stabilit că victima ar fi circulat cu o viteză de 75 km/oră, iar în altă expertiză apare mențiunea că victima ar fi circulat cu o viteză de 120 -150 km/oră. În opinia sa, aceste afirmații nu au la bază un element științific. Nu există o urmă de frânare a motocicletei, niciun calcul al deformărilor autovehiculului.
Chiar dacă există două încălcări ale unor norme legale - ale inculpatului și ale victimei, nu s-a stabilit care avea rol determinat, care era esențială în raportul cauzal.
Raportat la probele administrate în cauză, apreciază că reținerea culpei comune de către prima instanță este corectă și că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, atât în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, cât și a modalității de executare, motiv pentru care solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat.
Inculpatul J. G., având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult ce s- a întâmplat.
CURTEA
Prin sentința penală nr.275 din 0(...) pronunțată de Judecătoria Baia
Mare în dosarul nr.(...), în baza art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.
74 lit. a și c Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul J. G., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a
Cod penal.
În baza art. 81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 71 al. 5 C.Pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, art. 346 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele C.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile C. I., C. L. Z., C. C. și C. J. - domiciliați în Comuna C. nr. 10, jud. M. împotriva inculpatului J. G. și în contradictoriu cu asigurătorul S. G. S. B., și s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de câte 10.000 E. către părțile civile C. I. și C. I., respectiv a sumei de câte 5000 E. către părțile civile C. L. Z., C. C. reprezentând daune morale.
Au fost respinse cererile părților civile privind acordarea daunelor materiale.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, art. 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 361,20 lei reprezentând despăgubiri civile către partea civilă S. J. de U. „. C. O. B. M., la care au fost calculate dobânzile legale de la data pronunțării până la data plății efective.
S-a constatat că la data producerii accidentului, autoturismul condus de inculpat era asigurat de S. G. S. cu sediul în B., str. M. Eminescu, nr. 45, sector 1.
În baza art. 191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că:
La data de (...), în jurul orei 10:55, inculpatul J. G. a urcat la volanul autoturismului marca M.des, cu numărul de înmatriculare (...) și a pornit din curtea locuinței sale, situată în comuna G., sat S. Nou de Jos nr.28 A, județul M., intenționând să se deplaseze în municipiul B. M. Î. cu inculpatul, în autoturism se afla în calitate de pasager martora J. M., soția sa, care ocupa locul din partea dreaptă față.
În zonă circulația se desfășoară pe două sensuri, a câte o bandă de sens,drumul este în aliniament, prevăzut cu marcaj longitudinal discontinuu care delimitează cele două sensuri, partea carosabilă fiind din asfalt, având o lățime de 6 metri.
Inculpatul s-a deplasat cu autoturismul până pe podețul din fața porții imobilului în care locuiește, a oprit pentru a se asigura, s-a asigurat spre dreapta, direcție în care nu a văzut nici un vehicul, s-a asigurat spre stânga
(în direcția B. M.), direcție din care a observat că se apropia un autovehicul. Inculpatul a apreciat că autovehiculul care se apropia din partea stângă este la distanță suficient de mare, motiv pentru care a inițiat manevra de încadrare pe DJ 182 B, virând înspre stânga. Inculpatul nu a observat-o pe victima C. R., care se apropia din partea dreaptă, cu viteză, cu motocicleta marca Suzuki, cu numărul de înmatriculare (...), deplasându-se dinspre localitatea C., în direcția B. M.
În momentul în care se afla în zona axului drumului, în poziție oblică față de acesta, autoturismul condus de inculpat a fost lovit în partea laterală dreapta ( în zona portierei din spate), de motocicleta condusă de victima C. R., care în urma impactului a fost proiectată în poarta de acces din material lemnos, care duce la proprietatea situată între imobilele cu numărul 37 și
39, iar victima a căzut pe spațiul verde din fața porții. Impactul autoturismului cu motocicleta condusă de victimă a avut loc pe sensul de deplasare a motocicletei.
Organele de poliție sosite la fața locului l-au condus pe inculpatul J. G. la S. J. de U. „. C. O. din municipiul B. M., unde i-au fost recoltate două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1. din (...) al Serviciului M.-L. J. M., inculpatul J. G. a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 0,00 g%0 la ambele probe biologice recoltate la ora 1., respectiv 1. ( f. 25). Inculpatul a fost testat și cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 1. (f.23).
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 498/65 din (...) al Serviciului de M.-L. J. M., victima C. R. a fost internată în data de (...), în jurul orei 11:40, cu diagnosticul: stop cardiorespirator în asistolie finală, fără puls periferic sau central, evoluția a fost nefavorabilă, decedează în aceeași zi. Moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat politraumatismului prin accident rutier, leziunile descrise la examenul extern și intern s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, alcoolemia a fost zero, moartea datează din (...) ( f. 17 - 19 din dosarul de urmărire penală).
Părțile vătămate C. I., C. L. Z., C. C. și C. J. s-au constituit părți civile în cauză solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 400.000 E. reprezentând daune morale, 67.719 lei cheltuieli de înmormântare, contravaloarea motocicletei și pasivul succesoral și 3.760 lei contravaloarea expertizei judiciare efectuate în cursul urmăririi penale (fila 16 din dosarul instanței).
S. J. de U. „. C. O. B. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de
361,20 lei (fila 31 din dosarul instanței).
Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu: proces verbal de cercetare la fața locului, schiță și fotografii judiciare ( filele 3
- 12 dosarul de urmărire penală), procesele verbale de verificare a stării tehnice a autovehiculelor implicate în accident ( filele 13 - 14 dosar urmărire penală), buletin de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1. din (...) al Serviciului M.-L. J. M. ( fila 25 dosar urmărire penală), raport de expertiză tehnică auto, declarațiile martorilor R. I. E., C. S., P. V. S., P. M. F., J. M. (filele 33 - 43 dosar urmărire penală, filele 81, 95, 96, 160, 173 din dosarul instanței), declarațiile inculpatului ( filele 21 - 22 și fila 24 dosar urmărire penală, fila 34 din dosarul instanței).
Instanța a reținut că inculpatul a fost consecvent în declarațiile date atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată arătând că, în momentul în care s-a asigurat, a observat cum din partea stângă a observat la o distanță de aproximativ 200 de metri un autoturism care se apropia, apreciind că are timp să se încadreze pe sensul de mers către B. M. (fila 21 verso din dosarul de urmărire penală, fila 34 din dosarul instanței). Martora J. M. a declarat că inculpatul s-a asigurat atât din partea stângă cât și din partea dreaptă, însă aceasta nu s-a uitat decât în partea dreaptă, neobservând nici un autoturism (fila 42 verso din declarația dată în cursul urmăririi penale).
În drept, fapta inculpatului J. G. care, în data de (...), în jurul orei
10:55, în timp ce conducea autoturismul marca M.des, cu numărul de înmatriculare (...), pe DJ 182 B, pe raza localității S. Nou de Jos, județul M., efectuând manevra de intrare pe acest sector de drum, după ce a ieșit din curtea imobilului cu numărul 28A, din localitatea S. Nou de Jos, nu a acordat prioritate pe trecere motocicletei marca Suzuki, cu numărul de înmatriculare (...), condusă de victima C. R., care avea prioritate, provocând astfel un accident rutier în urma căruia a rezultat decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin.2 Cod penal.
În ceea privește rapoartele de expertiză judiciară efectuate în cauză, instanța a constatat că în raportul de expertiză tehnică judiciară aflat la filele
46-69 din dosarul de urmărire penală, expertul a corectat schița locului accidentului, nereținând cele constatate de agenții de poliție și dând prioritate celor relatate de martori (fila 50 din dosarul de urmărire penală). Astfel, expertul a reținut că potrivit declarațiilor martorilor, poziția finală a autoturismului M.des după accident era la circa 3 metri de locul de impact, era oprit după circa 1,2 secunde de la momentul impactului și era pe acostament, iar victima era poziționată lângă gard în apropierea mașinii și nu la 33, 8 m de stâlpul de reper, așa cum a fost consemnat în procesul-verbal de cercetare la fața locului. Se constată însă că, în procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 3-5 din dosarul de urmărire penală) nu se face nicio referire la poziția victimei, întrucât aceasta fusese deja transportată de la fața locului, iar distanța de 33, 8 metri a fost măsurată de la stâlpul din beton al rețelei electrice situat în dreptul imobilului din curtea căruia a ieșit inculpatul până la roata din spate stânga a autoturismului, iar nu până la victimă. Deși rapoartele de expertiză tehnică efectuate în cauză conțin și mențiuni contradictorii în ceea ce privește viteza de deplasare a motocicletei conduse de victimă, instanța a reținut că, în ceea ce privește concluziile acestora se arată că, atât victima cât și inculpatul ar fi putut evita accidentul, dacă victima ar fi circulat respectând limita legală de viteză în localitate, iar inculpatul ar fi acordat prioritate de trecere.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 și art. 58 din OUG 1. participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private, iar în cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecție dintre un drum închis circulației publice și un drum public, au prioritate acele vehicule care circulă pe drumul public. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 134 și
135 din Hotărârea G. nr. 1391/2006 prin care se aprobă Regulamentul de aplicare a O. de urgență a G. nr. 1. privind circulația pe drumurile publice, la ieșirea din zonele rezidențiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează, în cauză, inculpatul neacordând prioritate de trecere autoturismului care se apropia din partea stângă. În caz contrar, acesta ar fi avut timp să o observe și pe victima C. R., care se apropia pe motocicletă.
Victima C. R. nu a respectat dispozițiile legale care reglementează circulația pe drumurile publice, depășind limita legală de viteză de 50 km/h în localitate.
La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (de la 2 la 7 ani), împrejurarea că decesul victimei a fost urmarea nerespectării dispozițiilor legale de ambii participanți la trafic, dar și persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a colaborat cu organele judiciare în vederea aflării adevărului, a achitat părților civile suma de 10.000 de lei pentru a le ajuta pe acestea cu plata cheltuielilor de înmormântare, astfel că s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c C., pedeapsa fiind redusă potrivit dispozițiilor art. 76 lit. d din Codul penal.
Pentru aceste considerente, instanța reținând culpa concurentă a victimei și a inculpatului, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a și c Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul J. G., la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal, având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. penal, apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate, instanța având in vedere că sunt întrunite condițiile din art. 81 C. penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 3 ani și
6 luni, stabilit potrivit art. 82 din Codul penal atrăgând inculpatului atenția asupra faptului că nerespectarea cerințelor legale din art. 83 C. penal atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 al. 5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 998-999 din Codul civil și anume: existența unui prejudiciu, care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma culpei fără prevedere.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către părțile civile, instanța a constatat că acestea nu au făcut dovada cuantumului prejudiciului, deși la termenul de judecată din data de (...), apărătorul acestora a fost întrebat de instanță dacă propune probe în dovedirea laturii civile. Pe cale de consecință, daunele materiale solicitate de părțile civile nefiind certe sub aspectul întinderii sau a posibilităților de evaluare, instanța va respinge cererea de acordare a acestora.
Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părților civile și un prejudiciu de natură morală inerente actelor de agresiune săvârșite. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța a avut în vedere raporturile dintre părți (părțile civile sunt părinții, respectiv frații victimei) împrejurările săvârșirii faptei, faptul că accidentul s-a produs și din culpa victimei.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, art. 346 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile C. I., C. L. Z., C. C. și C. J. împotriva inculpatului J. G. și în contradictoriu cu asigurătorul SC G. SA B., și s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de câte 10.000 E. către părțile civile C. I. și C. I., respectiv a sumei de câte 5000 E. către părțile civile C. L. Z., C. C. reprezentând daune morale.
S-au respins cererile părților civile privind acordarea daunelor materiale.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, art. 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 361,20 lei reprezentând despăgubiri civile către partea civilă S. J. de U. „.
C. O. B. M., la care s-au calculat dobânzile legale de la data pronunțării până la data plății efective.
S-a constatat că la data producerii accidentului, autoturismul condus de inculpat era asigurat de S. G. S.
În baza art. 191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs părțile civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J., inculpatul J. G. și asiguratorul S. G. S.
Părțile civile C. I., C. L. Z., C. C., C. J. au solicitat casarea sentinței atacate sub aspectul laturii civile și, rejudecând:
- să se majoreze cuantumul daunelor materiale acordate de prima instanță, la nivelul sumei solicitate - 4000.000 euro sau echivalentul în lei la data plății;
- să fie obligat inculpatul și la plata către părțile civile a despăgubirilor materiale solicitate - 67.719 lei - cheltuieli de înmormântare, contravaloare motocicletă și pasivul succesoral; 3.760 lei-contravaloare expertiză judiciară efectuată în cursul urmăririi penale; precum și la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 3000 lei - onorariu avocat;
- obligarea inculpatului, în solidar cu asigurătorul, la plata despăgubirilor materiale și morale, către părțile civile.
În motivarea recursului, s-a arătat că, în raport cu jurisprudența în materie, cu nivelul despăgubirilor garantate de societățile de asigurare în cazul accidentelor de circulație, precum și cu împrejurările concrete în care s-a comis fapta și suferințele cauzate, sumele acordate de prima instanță cu titlu de daune morale sunt prea mici.
În privința daunelor materiale, s-a arătat că în mod nejustificat, prima instanță nu l-a acordat, în condițiile în care acestea au fost enumerate și, necontestate de inculpat.
În mod nejustificat, de asemenea, nu s-au acordat cheltuielile privind plata expertizei tehnice efectuate în cauză, precum și onorariul avocațial, deși pentru aceste cheltuieli, s-a făcut dovada.
Asiguratorul S. G. S. a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând, reducerea cuantumului daunelor morale, la care a fost obligat inculpatul către părțile civile.
S-a arătat în motivarea recursului că, la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța nu a avut în vedere că în cauză, forma de vinovăție este culpa și nu intenția și că, în fapt, prin astfel de sume trebuie acoperite prejudiciile cauzate prin fapta inculpatului și, nicidecum, angajată răspunderea asigurătorului.
De asemenea, instanța nu a avut în vedere jurisprudența națională în materie, precum și faptul că în speță, s-a reținut și culpa concurentă a victimei în producerea accidentului, așa încât, se impunea obligarea inculpatului la plata daunelor morale, doar în raport de procentul culpei reținute în sarcina sa.
Inculpatul J. G. a solicitat casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună achitarea sa de sub învinuirea comiterii infracțiunii de ucidere din culpă, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.pr.pen., pe motiv că fapta s-a comis din culpa exclusivă a victimei C. R..
Hotărârea atacată este nelegală și netemeinică întrucât, soluția a fost dată fără stabilirea certă, corectă, a dinamicii producerii accidentului, cele două expertize tehnice întocmite în cauză fiind contradictorii, ultima dintre ele fiind administrată cu încălcarea dreptului la apărare.
Astfel, expertiza întocmită de expert Sala G. a fost realizată fără participarea inculpatului, căruia nu i s-a dus la cunoștință deplasarea la fața locului , așa încât aceasta este lovită de nulitate absolută, fiind încălcat dreptul la apărare al inculpatului.
În mod greșit, instanța a reținut că ambele expertize au stabilit culpa comună a inculpatului și victimei, luând în considerare concluziile ambelor lucrări, în condițiile în care, în suplimentul de expertiză întocmit de expert
D., se menționează că inculpatul nu a putut observa motocicleta la momentul asigurării și intrării pe drumul public, iar reasigurarea pe parcursul efectuării manevrei de virare la stânga, nu ar fi putut duce la evitarea accidentului, neavând timpul fizic necesar să reacționeze, raportat și la viteza excesivă a motocicletei.
Conduita victimei în trafic - viteza excesivă - l-au pus pe inculpat în situația de a nu observa victima și, chiar dacă ar fi observat-o, nu ar fi avut timpul fizic necesar de reacție și evitare a impactului.
În schimb, expertiza întocmită de expert Sala G. este eronată, fiind în contradicție cu probele testimoniale administrate în cauză.
Astfel, s-a stabilit de către expert în mod eronat poziția victimei, în momentul ulterior impactului, poziția motocicletei, impactul motocicletei cu partea superioară a stâlpului de beton al porții, natura urmelor imprimate de roțile autoturismului (care nu sunt urme de demaraj sportiv) - ceea ce a dus la stabilirea unei viteze greșite de deplasare a motocicletei și, afectând implicit și concluziile privind dinamica producerii accidentului.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizate și interpretate (enumerate în considerentele hotărârii), prima instanță a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, în data de (...), în jurul orei 10:55, inculpatul J. G., în timp ce conducea autoturismul marca M.des, cu numărul de înmatriculare (...), pe DJ 182 B, pe raza localității S. Nou de Jos, județul M., efectuând manevra de intrare pe acest sector de drum, după ce a ieșit din curtea imobilului cu numărul 28A, nu a acordat prioritate pe trecere motocicletei marca Suzuki, cu numărul de înmatriculare (...), condusă de victima C. R., care avea prioritate, dar circula cu viteză peste limita legală admisă pe sectorul respectiv de drum, provocând astfel un accident rutier în urma căruia a rezultat decesul victimei.
Fapta a fost apoi, în mod corect, încadrată juridic în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin.2 Cod penal, reținându-se întemeiat culpa concurentă a inculpatului și victimei, în producerea accidentului, în sensul că, primul nu s-a asigurat corespunzător la momentul ieșirii din curtea casei, neacordând prioritate tuturor vehiculelor ce circulau pe drumul public ( în speță, autoturismului ce se deplasa din partea stângă și, nici motocicletei conduse de victimă), iar cel de al doilea - victima, nu a respectat viteza legală admisă pe sectorul respectiv de drum - de 50 K.
În mod corect au fost avute în vedere la stabilirea stării de fapt, concluziile celor două expertize tehnice privind dinamica producerii accidentului, efectuate în cauză de expert Sala G. ( filele 45-69 dos. u.p.) și D. P. ( filele 81-102 dos. u.p.) care, contrar susținerii inculpatului recurent, deși pornesc, într-adevăr, la anumite capitole ale lucrărilor, de la premise diferite, ajung în final, în esență, la aceleași concluzii, apreciate de instanță, prin coroborare și cu probele testimoniale din dosar, ca reflectând realitatea.
Astfel, exp. P. D. concluzionează, oarecum contradictoriu că accidentul putea fi evitat de către ambii conducători (auto și al motocicletei), dacă motocicleta ar fi circulat cu viteza legală admisă în localitate, menționând totodată că inculpatul J. trebuie să acorde prioritate de trecere motocicletei.
Exp. Sala G. conchide în același sens, că la producerea accidentului au concurat inculpatul - care nu a acordat prioritate de trecere vehiculelor aflate în mișcare pe carosabil la acel moment ( cu referire și la autoturismul ce venea din stânga inculpatului, observat de acesta, dar pe care nu l-a lăsat să treacă, considerând că are timp suficient să treacă pe banda cealaltă, „printr- o manevră sportivă";, manevră pe care dacă nu ar fi făcut-o, ar fi reușit și observarea și evitarea motocicletei), dar și victima - care a se deplasa cu o viteză peste limita legală permisă în localitate.
Nu pot fi luate în considerare concluziile raportului suplimentar de expertiză întocmită de exp. P. D. ( filele 103-109 dos. u.p.) - și acestea
contradictorii, în sensul că accidentul s-a produs doar din cauza vitezei excesive a motocicletei, dar totodată că inculpatul trebuia să se asigure pe toată durata manevrei, cu toate că, în acest ultim caz, observarea motocicletei a putut fi atât de mult întârziată, încât să nu mai permită evitarea impactului din cauza vitezei excesive a acesteia și timpului foarte scurt de intrare în zona de vizibilitate a inculpatului, după ieșirea din câmpul ascuns în spatele Ford-ului și martorului R.. Aceasta deoarece, chiar dacă aceste obstacole ar fi existat într-adevăr ( deși inculpatul nu face vorbire de ele), așa cum arată și exp. Sala G. ( fila 60 dos. u.p.) ele sunt pasagere, iar conducătorul auto poate să efectueze manevre fără risc numai după dispariția lor totală din câmpul său vizual; cu alte cuvinte, numai când există siguranța totală, lipsa oricăror impedimente, se pot efectua manevrele dorite de conducător, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, inculpatul recunoscând constant că în momentul în care s-a asigurat, a observat cum din partea stângă a observat la o distanță de aproximativ 200 de metri un autoturism care se apropia, apr ec iind c ă are timp s ă se înc adreze pe sensul de mers către B. M. , iar în s tâng a v iz ib il itate a er a d e aprox.20 0 m, neo bs trucț ion ată d e vreun obstacol.
Nu poate fi primită solicitarea inculpatului recurent ca expertiza întocmită de expert Sala G. să fie apreciată ca lovită de nulitate absolută, pe motiv că a fost realizată fără participarea inculpatului, căruia nu i s-a dus la cunoștință deplasarea la fața locului , fiind încălcat dreptul la apărare al inculpatului - întrucât, nu este vorba în speță de încălcarea unor dispoziții legale sancționată cu nulitatea absolută, în sensul art.197 alin.2 C.pr.pen. Este vorba așadar, de o nulitatea relativă, care însă nu a fost invocată în termenul și condițiile legii - potrivit art.197 alin.4 C.pr.pen., iar instanța nu consideră necesară anularea actului, pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, în virtutea acelorași dispoziții legale, în contextul în care, expertiza în discuție nu este singurul mijloc de probă ce fundamentează soluția în cauză, ea fiind în concordanță cu cealaltă expertiză, dar și cu restul probelor de le dosar.
În consecință, sub aspectul laturii penale, se constată că prima instanță a stabilit în mod corect vinovăția inculpatului în comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, reținând totodată și culpa concurentă a victimei.
Se constată însă că, instanța a omis a se pronunța asupra procentului de culpă, ce poate fi reținut în sarcina fiecăruia din cei implicați în accident, astfel că, sub acest aspect, Curtea , având în vedere dispozițiile legale în materia circulației rutiere, încălcate în speță de fiecare din cei doi, importanța acestora în economia stării de fapt, apreciază că reflectă gradul de vinovăție o culpă de 70% în sarcina inculpatului și, respectiv 30% în sarcina victimei.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C., stabilind o pedeapsă sub minimul special, corespunzătoare ca și cuantum și modalitate de executare, în măsură a asigura realizarea scopului prev. de art.52 C.
În privința laturii civile a cauzei, sub aspectul daunelor morale, Curtea apreciază că acestea au fost acordate într-un cuantum corect, dar numai dacă se are în vedere proporția de culpă stabilită prin prezenta în sarcina inculpatului, respectiv cea de 70%, cuantumul real trebuind a fi mai mare, față de calitatea persoanelor constituite părți civile ( părinții și, respectiv, frații victimei), natura relațiilor dintre acestea și victimă, vârsta victimei.
Cu privire la daunele materiale solicitate de părțile civile, în mod corect prima instanță a constatat că acestea nu au fost dovedite, deși acest aspect le-a fost pus în vedere, astfel că, întemeiat a fost respinsă cerea de acordare a daunelor materiale.
Nu sunt întemeiate criticile părților civile recurente, în sensul că sumele cerute cu acest titlu nu au fost contestate de inculpat, din declarația acestuia, precum și din poziția sa procesuală în recurs nerezultând vreo achiesare la pretențiile formulate, el arătând doar că lasă aceste pretenții la aprecierea instanței, iar instanța, corect a constatat, potrivit legii, că pretențiile nu au fost dovedite.
Instanța a omis în schimb, să se pronunțe asupra cheltuielilor judiciare solicitate de părțile civile și care au fost dovedite, respectiv contravaloare onorariu avocat - 3000 lei ( fila 177 dos. fond) și onorariu expert - 3760 lei ( filele 30-32 dos. recurs).
În ceea ce privește criticile părților civile, relativ la neobligarea inculpatului la despăgubiri, în solidar cu asigurătorul S. G. S., Curtea constată că și acestea sunt nefondate, instanța de fond, în mod corect constatând doar calitatea acestei societăți de asigurător de răspundere civilă, așa cum de altfel s-a statuat și prin decizia dată în recursul în interesul legii nr.1/2005 a ÎCCJ, în sensul că „în aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. 4 și ale art. 57 din L. nr. 1. privind asigurările și reasigurările în R., cu modificările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă";.
Caracterul limitat, derivat din contract, al obligației asumate de societatea de asigurare exclude asimilarea poziției sale, determinată de aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. 4, coroborate cu cele ale art. 57 alin. 1 din L. nr. 1., cu modificările ulterioare, cu calitatea de parte responsabilă civilmente sau de garant, cât timp nici o prevedere legală nu permite o astfel de interpretare.
În cazul producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe art. 1357 și urm. din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin
L. nr. 1..
Așa fiind, asigurătorul va garanta plata despăgubirilor către părțile civile, la care este obligat inculpatul, în condițiile și în virtutea legii speciale și a contractului de asigurare, neimpunându-se obligarea sa, în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată întemeiate recursurile declarate împotriva sentinței penale nr.275 din (...) a JUDECĂTORIei
B. M. de către inculpatul J. G. și părțile civile C. I., C. L. Z., C. C. și C. J., astfel că acestea vor fi admise în temeiul art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, sentința va fi casată în parte, în ce privește stabilirea procentelor de culpă, omisiunea acordării cheltuielilor judiciare, cuantumul despăgubirilor acordate părții civile S. J. de U. D. O. B. M.
Rejudecând cauza, se va stabili în sarcina inculpatului J. G. o culpă de
70% în producerea accidentului.
Se va menține cuantumul despăgubirilor pentru daune morale acordate părților civile.
Se va reduce cuantumul despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul către partea civilă S. J. de U. D. O. B. M. la suma de 252,84 lei, ca efect al stabilirii procentului de culpă ( 70% din suma solicitată inițial - 361,20 lei).
În baza art.193 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul să plătească părților civile suma de 2.100 lei onorariu avocat și suma de 2632 lei onorariu expert ( 70% din sumele de 3000 lei și, respectiv, 3760 lei).
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru considerentele expuse anterior relativ la cuantumul daunelor morale, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de asiguratorul S. G. S. B. împotriva aceleiași sentințe
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Corăbian B., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură va fi obligat asiguratorul să plătească suma de 300, lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. În baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursurile declarate de către inculpatul J. G. și de părțile civile C. I., C. L. Z., C. C. și C. J. împotriva sentinței penale nr.275 din (...) a JUDECĂTORIei B. M., pe care o casează în parte, în ce privește stabilirea procentelor de culpă, omisiunea acordării cheltuielilor judiciare, cuantumul despăgubirilor acordate părții civile S. J. de U. D. O. B. M.
Rejudecând cauza, stabilește în sarcina inculpatului J. G. o culpă de
70% în producerea accidentului.
Menține cuantumul despăgubirilor pentru daune morale acordate părților civile.
Reduce cuantumul despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul către partea civilă S. J. de U. D. O. B. M. la suma de 252,84 lei, ca efect al stabilirii procentului de culpă.
În baza art.193 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească părților civile suma de 2.100 lei onorariu avocat și suma de 2632 lei onorariu expert.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
II. În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de asiguratorul S. G. S. B. împotriva aceleiași sentințe
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Corăbian B., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură obligă asiguratorul să plătească suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. M. Ș. M. R.
G. M. V.-G.
Red.M.R./S.M.D.
4 ex./(...) J..fond. C. R.
← Decizia penală nr. 1822/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 357/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|