Decizia penală nr. 406/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.406/R/2012
Ședința publică din data de 12 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. V.-G.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă S. E. S. împotriva sentinței penale nr. 442 din (...) a Judecătoriei T., privind pe inculpatul P. R. R. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 215 ind.1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul P. R. R. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. H. B. și apărătorul părții civile S. E. S., av. M. B.-D., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu, precum și faptul că își menține declarația dată la instanța de fond și nu are completări de făcut.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul părții civile S. E. S., av. M. B.-D. solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat în scris.
Raportat la pericolul social al faptei, arată că inculpatul a fost angajat în cadrul unei săli de jocuri și având acele impulsuri, a generat impulsuri fără să încaseze bani de la oameni sau luându-i de la ei și nedepunându-i, cauzând astfel un prejudiciu societății.
Pentru sumele menționate în contabilitatea societății ca și venituri, societatea a plătit taxe conform regulilor de impozitare de la jocurile de noroc.
Solicită să se aibă în vedere că pe tot parcursul procesului, inculpatul nu și-a manifestat disponibilitatea recuperării prejudiciului și a avut o atitudine de intimidare a apărătorului ales al părții civile, motiv pentru care nu s-a prezentat astăzi în fața instanței de recurs.
Apreciază că hotărârea recurată este nelegală, atât în ce privește latura penală, cât și latura civilă a cauzei care nu a fost soluționată de instanță.
În ceea ce privește motivarea hotărârii recurate, apreciază că s-a strecurat o eroare spunândus-se că a fost vorba de o vânzare pe caiet. Nu este vorba de nicio o vânzare pe caiet, ci pur și simplu s-au introdus impulsuri în jocurile electronice fără să se ia bani.
Pentru aceste motive și cele menționate în scris, solicită admiterea recursului.
Apărătorul inculpatului P. R. R., av. H. B. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de partea civilă cu consecința menținerii sentinței penale nr. 442 din (...) a Judecătoriei T. ca legală și temeinică.
Susține că în mod greșit apărătorul părții civile a arătat că inculpatul pe parcursul derulării acestui proces, a avut o atitudine de negare a faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare. Inculpatul a arătat că nu a dorit să însușească pentru el sau pentru altul acele impulsuri, fiind evidențiate pe un caiet.
În opinia sa, instanța de fond corect a reținut că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu constituie infracțiunea de delapidare prev. și ped. de art.2151 al. l din Cod penal, deoarece lipsește elementul material al laturii obiective a infrcațiunii.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare și obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile.
Într-adevăr, inițial s-a dat o soluție de neîncepere a urmăririi penale de către P. de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care se arată că obiectul material al infracțiunii lipsește, însă în opinia sa, obiectul material se circumscrie întrutotul definiției legale a infracțiunii deduse judecății. Este în discuție o valoare, chiar dacă este imaterială, este un impuls, a cărui valoare este cuantificabilă în bani.
Apreciază că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, având în vedere că inculpatul a traficat impulsurile în folosul unor terți și a cauzat o pagubă în patrimoniul părții civile.
În subsidiar, având în vedere că inculpatul este funcționar, apreciază că în sarcina inculpatului ar fi trebuit să se rețină infracțiunea de abuz în serviciu.
Într-un alt subsidiar, apreciază că soluția corectă ar fi fost de achitare a inculpatului în temeiul art. 10 lit. b Cod pr.pen. și soluționarea laturii civile corespunzător.
Apărătorul inculpatului P. R. R., av. H. B., în replică, arată că inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Inculpatul P. R. R., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 442 din data de (...) a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 11 al.2 lit.b, rap. la art. 10 lit.d C.pr.penală, s-a dispus achitarea inculpatului P. R. R. - domic. în T., str. N. nr.13, bl. C11, ap.20, jud. C. - sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 215 ind.1 C., cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că.
La data de (...) a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. (...) plângerea petentei S. E. S. prin administrator K. J., împotriva ordonanței nr.285/P/2010 din 16 august 2010 a P.ui de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care în baza disp. art.262 pct.2 lit.a din C.pr.pen. și art.ll pct.l lit.b rap. la art.10 lit.d din C.pr.pen., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. și ped. de art.215/1 al.l din C. cu aplic. art.37 lit.b din C. față de P. R. R., întrucât s-a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
Petenta susține în esență, că P. R. R. în 6 iulie 2009, în timp ce-și îndeplinea atribuțiile de serviciu, casier la S. E. S., cu obiect de activitate - organizarea de jocuri de noroc, la solicitarea unuia dintre clienții obișnuiți ai sălii de jocuri, folosind cheia care-i permitea accesarea memoriei ruletei, a introdus puncte în memoria aparatului de ruletă fără a încasa contravaloarea acestora și fără ca ulterior, jucătorul să achite datoria acumulată.
Pr in înche iere a d in (...) Judec ător ia T urda a ad mis pl ângere a formulata de petenta S. E. S. C.-N., a desființat Ordonanța nr. 285/P/2010 a P.ui de pe lângă Tribunalul Cluj și a dispus reținerea cauzei spre soluționare.
Sub aspectul învinuirii, s-a reținut pe scurt în încheierea din data de
(...), care reprezintă actul de sesizare al instanței, că în data de 06 iulie 2009 s-a constatat o lipsa în evidențele contabile primare ale petentei în cuantum de 10.730 lei prin nota de constatare efectuată de către directorul economic, K. R. (f. 11 dosar parchet).
Casierul de serviciu la aparatul de tip slot-machine al societății petente în noaptea de 05 iulie - 06 iulie 2009 a fost inculpatul P. R. R., care, potrivit fișei postului (f. 10 dosar parchet) avea printre atribuții marcarea și încasarea banilor proveniți din jocurile la ruletă.
Inculpatul P. R. R. a declarat că el personal a introdus puncte pe credit în aparat pentru unul dintre clienții obișnuiți, fiind asigurat de acesta că până la sfârșitul turei casierului, și anume în dimineața zilei de 06 iulie
2009, va plăti întreaga suma datorată, ceea ce nu s-a mai întâmplat, nemaifiind încasată suma corespunzătoarelor punctelor introduse.
Inculpatul a recunoscut existența unui minus în gestiune, însă a invocat un cuantum mai mic al acestor lipsuri (f. 6-10 dosar parchet). Potrivit chitanței de la fila 18 dosar parchet, petentul a restituit suma de 996 lei din totalul prejudiciului constatat și indicat mai sus.
Potrivit art. 2151 alin (1) Cod penal, infracțiunea de delapidare presupune însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.
Obiectul material al infracțiunii de delapidare poate consta intr-o suma de bani, valori sau orice alte bunuri mobile cu valoare economică și care face obiectul activității de gestiune sau administrare.
În cazul de față este vorba de impulsuri introduse în memoria ruletei, folosite de către client sau angajat în vederea obținerii unui câștig și care reprezintă taxa de participare conform art. 4 și art. 5 din O.U.G. nr. 77 din
24 iunie 2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc.
Astfel, potrivit art. 4 alin.1 din OUG 77/2009, prin taxă de participare directă se înțelege suma de bani percepută direct de la participant de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc, iar potrivit art.5 alin. (4) din același act, mijloacele de joc auxiliare reprezentând jetoane, impulsuri, tichete sau altele asemenea constituie mijloace financiare, care concură la organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Impulsurile, jetoanele sau tichetele sunt deci, mijloace de joc auxiliare ce constituie mijloacele financiare prin care organizatorul acordă posibilitatea clientului de a participa la jocurile de noroc oferite de acesta.
În speța de față, impulsurile introduse în aparat de către inculpat
(casier cu atribuții de a încasa taxa de participare) reprezintă de asemenea, mijloace financiare și nu doar un mod de calcul fictiv al numărului de jocuri la care participă clientul.
Pentru aceste tipuri de jocuri, impulsurile achitate înaintea începerii jocului reprezintă taxa de participare percepută de organizator în schimbul dreptului de participare la joc, constituind un venit al societății organizatoare.
Organizatorul jocurilor de noroc (petenta din cauza de față) are obligația să mențină memoria ruletei electronice nemodificată și să înregistreze sumele aferente impulsurilor din memoria ruletei în contabilitate.
Astfel, potrivit art. 22 alin.1 din H.G. nr. 870 din 2009, jocurile de tip slot-machine vor avea, în mod obligatoriu, în dotare contoare electromecanice neresetabile care permit evidențierea unui număr compus din minimum 6 cifre, care vor înregistra atât sumele intrate, cât și premiile acordate.
Conform alin. 2 al aceluiași articol, contoarele vor fi prezentate, în mod obligatoriu, spre citire și verificare organelor de control, la solicitarea acestora.
Prin urmare, impulsurile respective folosite de către client sau de către angajat reprezintă cuantificarea financiară a serviciului oferit de către societatea petentă, astfel că este prezent obiectul material din textul incriminator.
Inculpatul era obligat să încaseze contravaloarea tuturor mijloacelor de joc auxiliare, astfel cum se prevede în fișa postului, mijloace ce cuantifică transpunerea monetară a valorii impulsurilor.
Neprocedând în acest mod, a cauzat societății petente un prejudiciu, cât timp în evidențele acesteia (pornind de la memoria aparatului de tip slot- machine și ajungând la actele financiar-contabile) apar ca fiind achitate taxe de participare la joc (care constituie venituri ale societății și sunt supuse regimului fiscal corespunzător) și care în concret nu s-au predat societății, constituind un minus în gestiune.
Petenta S. E. S.RL. C.-N. s-a constituit parte civilă cu suma de 9734 lei reprezentând prejudiciul material cauzat de inculpat.. cursul cercetării judecătorești s-au administrat următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului (f. 51), declarațiile martorului R. R. (f. 33/P3).
Procedând la judecarea cauzei, în urma admiterii plângerii
petentei, instanța a reținut următoarele:
IN FAPT:
În data de 06 iulie 2009 s-a constatat o lipsă în evidențele contabile primare ale petentei în cuantum de 10.730 lei prin nota de constatare efectuată de către directorul economic, K. R. (f. 11 dosar parchet).
Casierul de serviciu la aparatul de tip slot-machine al societății petente în noaptea de 05 iulie - 06 iunie 2009 a fost inculpatul P. R. R., care, potrivit fișei postului (f. 10 dosar parchet) avea printre atribuții marcarea și încasarea banilor proveniți din jocurile la ruletă.
Inculpatul P. R. R. a declarat că el personal a introdus puncte pe credit in aparat pentru unul dintre clienții obișnuiți, fiind asigurat de acesta ca pana la sfârșitul turei casierului, si anume in dimineața zilei de 06 iulie
2009, va plăti întreaga suma datorată, ceea ce nu s-a mai întâmplat, nemaifiind încasată suma corespunzătoarelor punctelor introduse.
Inculpatul a recunoscut existența unui minus în gestiune, însă a invocat un cuantum mai mic al acestor lipsuri (f. 6-10 dosar parchet). Potrivit chitanței de la fila 18 dosar parchet, petentul a restituit suma de 996 lei din totalul prejudiciului constatat și indicat mai sus.
Potrivit art. 2151 alin (1) Cod penal, infracțiunea de delapidare presupune însușirea, folosirea sau traficarea, de către un funcționar, în interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.
Obiectul material al infracțiunii de delapidare poate consta intr-o suma de bani, valori sau orice alte bunuri mobile cu valoare economica si care face obiectul activității de gestiune sau administrare.
In cazul de față este vorba de impulsuri introduse în memoria ruletei, folosite de către client sau angajat in vederea obținerii unui câștig și care reprezintă taxa de participare conform art. 4 si art. 5 din O.U.G. nr. 77 din
24 iunie 2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc.
Astfel, potrivit art. 4 alin.1 din OUG 77/2009, prin taxă de participare directă se înțelege suma de bani percepută direct de la participant de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc, iar potrivit art. 5 alin. (4) din același act, mijloacele de joc auxiliare reprezentând jetoane, impulsuri, tichete sau altele asemenea constituie mijloace financiare care concură la organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Impulsurile, jetoanele sau tichetele sunt, deci, mijloace de joc auxiliare ce constituie mijloacele financiare prin care organizatorul acorda posibilitatea clientului de a participa la jocurile de noroc oferite de acesta.
În speța de față, impulsurile introduse in aparat de către inculpat
(casier cu atribuții de a încasa taxa de participare) reprezintă de asemenea mijloace financiare si nu doar un mod de calcul fictiv al numărului de jocuri la care participa clientul.
Pentru aceste tipuri de jocuri impulsurile achitate înaintea începerii jocului reprezintă taxa de participare perceputa de organizator in schimbul dreptului de participare la joc, constituind un venit al societății organizatoare.
Organizatorul jocurilor de noroc (petenta din cauza de față) are obligația sa mențină memoria ruletei electronice nemodificata si sa înregistreze sumele aferente impulsurilor din memoria ruletei in contabilitate.
Astfel, potrivit art. 22 alin. 1 din Hotărârea de G. nr. 870 din 2009, jocurile de tip slot-machine vor avea, în mod obligatoriu, în dotare contoare electromecanice neresetabile care permit evidențierea unui număr compus din minimum 6 cifre, care vor înregistra atât sumele intrate, cât și premiile acordate.
Pentru a retine infracțiunea de delapidare prev. și ped. de art.215/1 alin. l din C. trebuie ca să existe însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează.
Prin „valori"; se înțeleg hârtiile de valoare și înscrisurile de orice fel, cum sunt obligațiunile CEC, cecurile, hârtiile de virament, timbrele, titlurile de credit, de creanță, etc., dacă încorporează drepturi a căror valorificare este legată de deținerea respectivelor înscrisuri.
Prin „alte bunuri"; se înțeleg bunurile mobile corporale, altele decât banii ori valorile asimilate acestora, care au o valoare economică și fac parte din sfera de gestionare sau administrare a făptuitorului. De asemenea, aparțin unității, plusurile de bani sau mărfuri, indiferent de sursa acestora, dar apărute în cadrul operațiunii de gestionare sau administrare a bunurilor aflate în cadrul unității.
Pentru ca un bun să devină obiectul material al infracțiunii de delapidare, trebuie ca acesta să aibă o existență materială, deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase. De asemenea, trebuie să aibă o valoare economică și o anumită situație juridică, adică să facă parte din patrimoniul unei persoane juridice, să se afle în posesia sau detențiunea acesteia și, totodată, să se afle în masa bunurilor gestionate sau administrate de făptuitor.
Un bun intră în sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci când a fost preluat efectiv de prepusul acesteia și iese din această sferă în momentul în care a avut loc predarea efectivă a lui către beneficiar. Important pentru stabilirea momentului intrării sau ieșirii bunului în și din patrimoniu este predarea materială a bunului, iar nu și transcrierea operației respective, în scriptele contabile ale persoanei juridice.
Prin urmare, săvârșirea infracțiunii de delapidare de către gestionar este posibilă numai după preluarea efectivă a bunului și nu mai este posibilă după predarea efectivă a acestuia, chiar dacă preluarea sau predarea nu au fost însoțite de operațiunile scriptice respective.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că nu se poate reține că inculpatele au fost de rea-credință când au vândut marfa pe caiet, prejudiciind partea vătămată. Faptul de a se fi produs un prejudiciu material părții vătămate prin vânzarea de mărfuri pe cont, nu este suficient pentru a reține această faptă ca infracțiune și a aduce pe tărâmul răspunderii penale o faptă de răspundere civilă.
Elementul material al infracțiunii de delapidare constă dintr-o acțiune de sustragere definitivă sau temporară a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice în posesia sau detenția căreia se afla, de către o persoană care îl gestionează sau administrează.
„Însușirea";, ca modalitate a sustragerii unui bun constă în scoaterea unui bun din posesia sau detenția unei persoane juridice și trecerea acestui în stăpânirea făptuitorului care poate dispune de el, adică poate să-l consume, să-l utilizeze ori să-l înstrăineze.
„Folosirea"; constă dintr-un act inițial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimonială a unei unități publice sau private și apoi, dintr-un act subsecvent de întrebuințare a bunului sustras prin care se obține un folos în beneficiul făptuitorului sau a altei persoane .
"Traficarea " este tot o formă de sustragere si constă, pe de o parte, în scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice si apoi din actul de speculare, în vedea obținerii unui profit.
Or, așa cum rezultă din situația de fapt, nici una din cele trei modalități nu există în cazul de față.
IN DREPT,
Instanța a constatat că fapta inculpatului P. R. R. nu constituie infracțiunea de delapidare prev. și ped. de art.215/1 al.l din C. cu aplic. art.37 lit.b din C. deoarece lipsește elementul material al infracțiunii, adică latura obiectivă.
Conform art. 11 pct. 2 lit. a din C.p.p. raportat la art. 10 lit. d C.p.p., instanța de fond a concluzionat că, trebuie dispusă achitarea inculpatului P.
R. R. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215 ind.1 C.pen, constatând că în speță lipsește latura obiectivă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs
partea civilă S. E. S., solicitând casarea sentinței atacate și, rejudecând, condamnarea inculpatului P. R. R. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. și ped. de art.215/1 al. l C. cu aplic. art.37 lit.b C. și, respectiv, obligarea acestuia la plata sumei de 7734 lei, rest neachitat din totalul sumei de 10.730 lei, cu care a fost prejudiciată partea civilă.
În motivarea recursului, s-a arătat că în mod neîntemeiat instanța fondului a dispus achitarea inculpatului, pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, întrucât, din întregul material probator de la dosar, inclusiv poziția inculpatului, care a achitat o parte din prejudiciu, rezultă cu claritate existența faptei și comiterea acesteia de către inculpat.
Mai mult, motivarea instanței este una străină cauzei, întrucât, se vorbește despre fapte ale unor inculpate care ar fi vândut marfă pe caiet, pentru ca în final, să-l achite pe inculpatul P. R. R.
Apoi, instanța nu a soluționat latura civilă a cauzei, deși în raport de temeiul achitării, putea obliga inculpatul la repararea pagubei materiale, potrivit legii civile, în virtutea dispoz. art.346 alin.2 C.pr.pen.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată fondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Așa cum corect a punctat și recurenta, în cauză, se constată de către
Curte incidența cazurilor de casare prev. de art.385/9 alin.1 pct.9 și 10
C.pr.pen., ceea ce în virtutea dispoz. art.385/15 pct.2 lit.c C.pr.pen. impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Astfel, analizând cu atenție considerentele hotărârii atacate, se poate observa că, într-o primă fază, când se expune situația de fapt, instanța reiterează motivele încheierii din (...) prin care a fost admisă plângerea petentei în virtutea dispoz. art.278/1 alin.8 lit.c C.pr.pen. - ceea ce conduce la concluzia că și-ar fi însușit opinia cu privire la existența infracțiunii deduse judecății. Ulterior însă, instanța face vorbire, pentru a explica de ce nu sunt întrunite modalitățile alternative de comitere a delapidării - de
f aptele unor inculp ate, c are ar f i v ându t marf ă pe c aie t .
O astfel de motivare contradictorie, practic, echivalează cu o lipsă de motivare, din perspectiva dispozițiilor legale în materie privind deliberarea și conținutul hotărârii - art.343 și urm. C.pr.pen., respectiv, art.356 C.pr.pen. Nu se poate înțelege practic, care sunt faptele ce au format obiectul deliberării sau dacă, într-adevăr, fapta dedusă judecății a format obiectul deliberării, pentru ca instanța de control judiciar să poată verifica dacă instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, a probelor, dacă a aplicat corect legea penală la situația de fapt dedusă judecății, etc.
Mai mult, instanța nu se pronunță asupra acțiunii civile formulate în cauză de partea civilă S. E. S. - respectiv, nu se pronunță asupra unei cereri esențiale pentru parte, de natură a garanta drepturile acesteia și a influența soluția procesului, în accepțiunea legii - art. 385/9 alin.1 pct.10 C.pr.pen.
Pentru toate aceste motive, recursul formulat în cauză se privește ca fondat, motiv pentru care va fi admis în temeiul art. 385/15 pct.2 lit.c
C.pr.pen., hotărârea atacată va fi casată integral și se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Curtea, în virtutea dispoz. art.385/17 alin.4 rap. la art.383 alin.3
C.pr.pen., constată că ultimul act procedural valabil, de la care procesul penal trebuie să-și reia cursul este declarația martorului R. R. ( fila 33 dos. fond) urmând ca, în raport și de motivele de recurs, instanța, dacă se impune și consideră necesar, să procedeze la completarea probatoriului și, în funcție de soluția ce se va adopta cu privire la latura penală a cauzei, să se pronunțe și asupra acțiunii civile formulate de partea civilă S. E. S.
Cu ocazia deliberării, vor fi avute în vedere și respectate dispoz. art.343-346 C.pr.pen., iar cu ocazia redactării hotărârii, dispoz. art.356
C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de
200 lei, onorariu apărător din oficiu (av. H. B.), sumă ce se va plăti din fondurile MJLC.
Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de partea civilă S. E. S. cu sediul procesual ales la sediul profesional al Societății civile de A. B. și P. - C.-N., str. M. nr.28, jud. C. - împotriva sentinței penale nr. 442 din (...) a Judecătoriei T., pe care o casează în întregime și, dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond -Judecătoria Turda.
În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de
200 lei, onorariu apărător din oficiu (av. H. B.), sumă ce se va plăti din fondurile MJLC.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș.
M. V.-G.
GREFIER
Red.A.C./Dact.H.C.
3 ex./(...) Jud.fond: H.O.T.
| ← Decizia penală nr. 672/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 380/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
