Încheierea penală nr. 424/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 424/R/2012

Ședința publică din 13 martie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. V. A.- judecător JUDECĂTORI : L. H.

GREFIER : M. N.

I. M.

M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. A. împotriva încheierii penale nr. 23 din 27 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), inculpatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen., cauza având ca obiect propunerea de luare a măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul avocat Ț. E. C. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, în substituirea apărătorului ales avocat S. M. G., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat C. R., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial din cauză.

Întrucât inculpatul are apărător ales, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, în temeiul art. 145 Cod procedură penală. Se mai solicită înlăturarea lit a a art.

148 Cod procedură penală care este forțată și abuzivă, fiind nejustificată.

Se arată în continuare că, sub aspectul prevederilor art. 143 Cod procedură penală, acestea nu sunt îndeplinite întrucât în cauză nu există indicii temeinice care să ducă la concluzia că inculpatul este vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Cu privire la interceptările telefonice efectuate în cauză, se arată că din cuprinsul acestora nu reiese decât faptul că inculpații se cunosc și că au stabilit o întâlnire pentru ca T. să îi predea ceva. De asemenea, nici prevederile art. 148 lit a și f Cod procedură penală, nu sunt îndeplinite întrucât în cauză nu există indicii temeinice cum că inculpatul a încercat să se sustragă de la urmărirea penală, ci doar și-a exercitat dreptul la libera circulație.

În ce privește pericolul social concret invocat de parchet, acesta fiind sesizat în septembrie despre săvârșirea acestor infracțiuni, iar denunțurile au fost făcute în luna octombrie, dată după care nu mai există nici un act de urmărire penală cu excepția dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare.

În final, se arată că în cauză, nu există nici o probă directă împotriva clientului său.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În ce privește incidența art 148 lit f Cod procedură penală s-a reținut că prima condiție, cea referitoare la limitele de pedeapsă mai mari de 4 ani închisoare este îndeplinită, textele legale de incriminare prevăzând sancțiuni cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Cât privește cea de-a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, acesta rezultă din însăși gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestuia, caracterul continuat al faptei și intervalul de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al activității infracționale- inculpatul T. având o sursă de aprovizionare în O., numărul de persoane implicate și aria activității infracționale.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale. În cauza de față, se impune o reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publică și crearea unui echilibru firesc și a unei stări de insecuritate socială.

În final, se apreciază de reprezentantul parchetului că nu se impune luarea altei măsuri preventive mai puțin severe față de inculpați, datorită gravității faptei și numărului relativ mare de persoane implicate, dar și datorită necesității prezenței inculpatului în fața autorităților judiciare.

Inculpatul T. A. având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetat în stare de libertate, motivat de faptul că nu s-a sustras anchetei, a colaborat cu organele de cercetare penală. Acesta mai arată că a venit din Spania, prezentându-se singur la poliție.

C U R T E A :

Prin încheierea penală nr. 23 din 27 februarie 2012 a T.ui C., a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - S. T. C. și, în consecință :

În temeiul art. 1491 C., rap. la art. 143, art. 148 lit. a și f C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. A., fiul lui G. și A., născut la (...) în mun. Dej. Jud. C., domiciliat în Dej, str. Dealul R. nr.10, sc. A, ap.4, jud. C., CNP 1.:

- pe o durată de 30 de zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare.

În temeiul art. 1491 C., rap. la art. 143, art. 148 lit.f C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. D. M., fiul lui D. și E. M., născut la data de (...) în mun. Dej, jud. C., domiciliat în Dej, str. I. P. Retegan nr.1, ap.3, jud. C., CNP 1., fără antecedente penale

- pe o durată de 30 de zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare.

În temeiul art. 192 alin. 3 C., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă au rămas în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu a inculpatului T. D. M., av. C. M., se va avansa din FMJLC în favoarea Baroului C..

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin propunerea de luarea măsurii arestării preventive în lipsă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. față de inculpații T. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și T. D. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. și ped. de art.4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, arătându-se că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136, art.143, art. 146 și art.148 lit.a și f C. față de ambii inculpați.

În sarcina inculpatului T. A. s-a reținut în esență că în cursul anului

2011 a pus în vânzare, prin intermediul numiților M. C. G. și Coc O. I. droguri de risc și de mare risc, respectiv cannabis și timbre de LSD, iar în primăvara anului 2011 i-a instigat pe cei doi să cultive aproximativ 350 de semințe de cannabis pe care le-a procurat anterior din străinătate, iar în sarcina inculpatului T. D. M. aceea că în cursul anului 2011 a vândut și oferit droguri de risc, respectiv cannabis mai multor persoane de pe raza municipiului dej, droguri pe care le-a procurat prin intermediul numitului C. D. A. de la numitul T. A.

Analizând actele existente în dosarul de urmărire penală, instanța a reținut următoarele:

Prin rezoluția din data de (...), ora 08,30 a D.I.I.C.O.T - S. T. C. s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul T. D. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. și ped. de art.4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, iar prin ordonanța din data de (...) s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmării penale față de inculpatul T. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Prin ordonanța din data de (...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpați pentru aceleași infracțiuni.

Având în vedere dispozițiile art. 136, 143, 148 lit.a și f C., instanța a apreciat că propunerea formulată de organele de urmărire penală este întemeiată.

Potrivit art. 5 din Convenția E. a Drepturilor Omului și art 23 din Constituția României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Potrivit art.149 ind. 1 C., rap.la art.148 al.1 C. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C. și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a- f ale aceluiași articol.

Potrivit art.143 C. coroborat cu art.148 al.1 C., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că învinuita a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Potrivit art.68 ind. 1 C., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Astfel, din actele dosarului, respectiv din declarațiile și denunțurile formulate de numiții M. A. V., M. C. G. și Coc O. I.- (trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.122/D/P/2011 din data de (...) al D.I.I.C.O.T -S. T. C. pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.

1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, iar numiții M. C. G. și Coc O. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de risc și de mare risc fără drept pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin.1 și 2 din Legea nr.

143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și condamnați în primă instanță prin sentința penală nr. 471/2011 din data de (...) a T.ui C.- f. 232-237 vol. II), care se coroborează cu declarațiile date de martorii M. H. A. (f. 113 vol. I u.p), Șuteu I.uț (f. 115 vol. I, f. 81 vol. III), C. Lazăr Cosmin (f. 60 vol. III), cu procesele verbale de recunoaștere după planșă foto (f. 144-148 vol. I, f. 151-

155 vol. I, f. 158-162 vol. I), procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare la locuințele numiților Coc O. I. și M. C. G. efectuate la data de (...), însoțite de rapoartele de constatare tehnico-științifică cu privire la natura substanțelor depistate (f. 19 și urm. vol. II, f. 58 și urm. vol. II), dar și din procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul T. (f.

112 vol. VII- care coroborate cu declarațiile date de inculpatul T. însuși în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă conturează concluzia că acesta a fost acela care avea asupra sa un pachet conținând droguri și în nici un caz drogurile nu au fost aduse de numitul M. C. G.).

Contrar susținerilor inculpatului prin apărător, probele trecute în revistă anterior sunt credibile și conturează presupunerea rezonabilă că acesta s-ar putea face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină, cu atât mai mult cu cât numiții M. C. G., Coc O. I. și M. A. V. au dat declarații concordante despre calitatea inculpatului T. de furnizor de droguri de risc

(cannabis și semințe de cannabis) și de mare risc (timbre de LSD) încă de la data de (...) (f. 37-38 vol. II, f. 68-70 vol. II, f. 108 vol. II), declarațiile fiind luate separat și anterior valorificării poziției procesuale ca denunț în înțelesul dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Pentru a concluziona, probele administrate în faza de urmărire penală confirmă calitatea inculpatului T. de furnizor de droguri de risc și de mare risc pentru dealerii condamnați prin sentința penală nr. 471/2011 din data de (...) a T.ui C.- f. 232-237 vol. II.

Cu privire la inculpatul T. D. M., indicii temeinice de vinovăție sunt furnizate de declarațiile numitului C. D. A. (f. 143 vol. II), Băgăcean Mihai A. (f.

200 vol. II), dar și ale consumatorilor Talpă D. (f. 4 vol. III), Ciupan O. (f. 5, f.

117 vol. III), Graur Iosif I. (f. 7, f. 110 vol. III), Bode B. (f. 11 vol. III), Muncelean

Vlad E. (f. 13, f. 90 vol. III), Vancea M. I.uț (f. 86 vol. III), Mișca A. (f. 157 vol.

III), Sâmboan Denis (f. 164 vol. III), Gavrea S. Alex (f. 170 vol. III), B. A. (f. 171 vol. III), Toma R. C. (f. 177 vol. III), Mureșan E.n Aurel (f. 187 vol. III), care se coroborează atât cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul T. (vol. V), dar și cu rapoartele de constatare tehnico- științifică atestând natura substanțelor procurate de inculpatul T. de la numiții C. D. A. și T. A. I.

În ceea ce privesc temeiurile de arestare a inculpatului T. A., prev. de art.148 lit.a și f C., instanța a apreciat că ambele sunt incidente în cauză, iar în privința inculpatului T. D. M., apreciem incident în cauză doar temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f C.

Cu privire la incidența art. 148 lit. a C., instanța a reținut declarațiile constante ale inculpatului și ale mamei acestuia (cu ocazia punerii în executare a mandatelor de aducere) în sensul că acesta a plecat în străinătate la începutul lunii octombrie 2011.

Cu privire la motivele plecării inculpatului în străinătate, instanța s-a raportat pe de o parte la recunoașterea acestuia din fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă în sensul că avea la cunoștință despre cercetarea numiților M. și Coc de către organele de urmărire penală, însă despre sine știa doar că este chemat la audieri, fără a fi fost învinuit în dosar. Or, astfel cum rezultă din citațiile și mandatele de aducere emise în dosar, P. îl cita procedural pe inculpatul T. tocmai în vederea prezentării învinuirii.

Pe de altă parte, la data de (...) a și intervenit reținerea numiților M. C. G.

și Coc O. I., împrejurarea de care inculpatul T. era în mod evident conștient, atâta vreme cât potrivit declarațiilor concordante ale acestora, inculpatul T. tocmai ce inspectase cultura de cannabis de la locuința numi tului Coc, urmând să revină la interval de 2 săptămâni în vederea urmăririi evoluției survenite. Or, în contextul în care semințele de cannabis fuseseră furnizate tocmai de inculpatul T., este rezonabil a se presupune că acesta se aștepta să fie inculpat în aceeași cauză penală, alături de cele două persoane reținute de DIICOT, acesta fiind și motivul plecării sale intempestive din țară.

S-a reținut, pe cale de consecință, incidența art. 148 lit. a C. în privința inculpatului T. A.

Spre deosebire de situația inculpatului T. A., s-a reținut că despre data și circumstanțele plecării în străinătate a inculpatului T. D. M. nu se cunosc date relevante în cauză, mandatele de aducere fiind soldate cu rezultatul constatării că acesta este plecat din țară.

În aceste condiții, nu există elemente pe baza cărora să se poată reține intenția inculpatului de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată, urmând a fi înlăturată incidența acestui text legal.

În ce privește incidența art. 148 lit. f C., s-a reținut că prima condiție- cea referitoare la limitele de pedeapsă mai mari de 4 ani este îndeplinită, textele legale de incriminareprevăzând sancțiuni cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, respectiv de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi pentru infracțiunile de traffic de droguri de risc și de mare risc.

Cât privește cea de-a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, acesta rezultă din însăși gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestora, caracterul continuat al faptei și intervalul de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al activității infracționale- inculpatul T. având o sursă de aprovizionare în O. -, numărul de personae implicate și aria activității infracționale (la nivelul municipiilor G. și Dej).

Curtea E. a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp. De asemenea, obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de Curtea E. în interpretarea art.5 paragraf 3 din Convenția E. a Drepturilor Omului.

De aceea, în situația de față, se impune o astfel de reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publică și crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.

Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu s-a putut avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

Nu în ultimul rând, trebuia subliniat faptul că numărul tinerilor dependenți și traficanți de droguri din România a crescut în mod îngrijorător și că este absolut necesară împiedicarea „normalizării"; fenomenului de consum de droguri de mare risc.

Pe cale de consecință, instanța a apreciat că nu se impune luarea altei măsuri preventive mai puțin severe față de inculpați, datorită gravității faptei și numărului relativ mare de persoane implicate, dar și datorită necesității prezenței celor doi inculpați în fața autorităților judiciare.

Prin urmare, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - S. T. C. și, în consecință s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T. A.,solicitând,prin apărătorul său,casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, în temeiul art. 145 Cod procedură penală. Se mai solicită înlăturarea lit a a art. 148 Cod procedură penală care este forțată și abuzivă, fiind nejustificată.

Analizând încheierea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 149/1 Cod procedură penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute în art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.

În sarcina inculpatului recurent s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen., în concret reținându-se în sarcina acestuia faptul că în cursul anului 2011 a pus în vânzare, prin intermediul numiților M. C. G. și Coc O. I. droguri de risc și de mare risc, respectiv cannabis și timbre de LSD, iar în primăvara anului 2011 i-a instigat pe cei doi să cultive aproximativ 350 de semințe de cannabis pe care le-a procurat anterior din străinătate.

Față de probele administrate până în acest moment,prima instanță în mod corect a apreciat că în speță sunt întrunite atât cerințele prev. de art.143

C. ,raportat la existența indiciilor că s-au săvârșit fapte prevăzute de legea penală,indicii ce rezultă din declarațiile și denunțurile formulate de numiții M. A. V., M. C. G. și Coc O. I.,declarațiile date de martorii M. H. A. (f. 113 vol. I u.p), Șuteu I.uț (f. 115 vol. I, f. 81 vol. III), C. Lazăr Cosmin (f. 60 vol. III), cu procesele verbale de recunoaștere după planșă foto (f. 144-148 vol. I, f. 151-

155 vol. I, f. 158-162 vol. I), procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare la locuințele numiților Coc O. I. și M. C. G. efectuate la data de (...), însoțite de rapoartele de constatare tehnico-științifică cu privire la natura substanțelor depistate , dar și din procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul T. (f. 112 vol. VII).

De asemenea,în mod legal și temeinic prima instanță a reținut și incidența cazurilor de arestare prev.de art.148 lit.a și f C. ,întrucât infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul , sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani , considerând astfel că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică ,aceasta raportat la gravitatea faptelor pentru care acesta este cercetat .De asemenea,rezultă și că deși știa că se efectuează cercetări în cauză,a părăsit țara,și deși a fost citat procedural la domiciliu nu s-a prezentat în fața organelor de anchetă,prin aceasta sustrăgându-se urmăririi penale.

Este desigur adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii;aceasta nu înseamnă ,însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei,sub acest aspect ,existența pericolului public poate rezulta ,între altele,și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul ,de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni,de posibilitatea chiar a săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

În același sens, dată fiind amploarea fenomenului consumului de droguri în rândul tinerilor la noi în țară,efectele pe care le produce acest consum, traficul de droguri având un impact negativ asupra opiniei publice ,Curtea apreciază că cercetarea inculpatului în stare de libertate ar fi de natură să creeze un sentiment de insecuritate și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care se fac vinovați de comiterea unor astfel de infracțiuni grave.

Curtea apreciază de asemenea că se impune arestarea inculpatului și prin prisma disp.art.5 din Convenția E. a Drepturilor Omului referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate ,inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților competente ,existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiuni.

În acest context și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate apare la acest moment ca fiind inoportună,sens în care se va respinge.

Negăsind alte motive de casare a încheierii, care să fie luate în considerare din oficiu de către instanță conform art.385/9 al.3 C.,și apreciind că arestarea inculpatului s-a luat cu respectarea tuturor textelor de lege in materie ,Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat.

În baza art.192 al.2 C.va obliga inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului,din care 50 lei reprezintă onorariul parțial din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. A. împotriva încheierii penale nr. 23 din 27 februarie 2012 a T.ui C..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

GREFIER, M. N.

Dact.I.M./Dact.S.M

3 ex./(...) Jud.fond. L.-M. F.

← Decizia penală nr. 1418/2012, Curtea de Apel Cluj		Încheierea penală nr. 1197/2012, Curtea de Apel Cluj →

Încheierea penală nr. 424/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 424/2012, Curtea de Apel Cluj