Decizia penală nr. 415/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)/a1

DECIZIA P.Ă NR.415/R/2012

Ședința publică din data de 12 martie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : L. M., judecător

JUDECĂTORI : ANA C.

: M. Ș.

GREFIER : M. V.-G.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - S. T. C., reprezentat prin procuror : T. R. K.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații E. M. C. și C. C., în prezent aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 1 martie 2012 a T.ui C., având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul E. M. C., aflat în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat R. C. și inculpatul C. C. aflat în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. M., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar.

P. de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpații, întrebați fiind de către instanță, arată că-și menține recursurile formulate în cauză și că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului E. M. C., avocat R. C. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată și nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Cu onorar din FMJ.

Apărătorul inculpatului C. C., avocat B. M. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale din 1 martie 2012 a T.ui C. și, rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri.

Solicită să se aibă în vedere că măsura arestării preventive este o măsură de excepție și regula este judecarea inculpatului în stare de libertate.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Cu onorar din FMJ.

R.ul Parchetului solicită în temeiul art. 38515 pct. 1 lit.b Cod pr.pen. respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că temeiurile prevăzute de art. 143 și 148 lit.f Cod pr.pen. care au determinat luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent.

În ceea ce privește temeiul prev. de art. 143 Cod pr.pen. arată că există indicii și probe din care rezultă că inculpații ar fi comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată respectiv, că în perioada 2008-2010 inculpații au exploatat pe minorele E. I. și K. I. C. în vederea practicării prostituției, iar inculpatul E. în perioada 2009 - 2011, în mod repetat, a obținut foloase din activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita O. R. V.

În ceea ce privește temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod pr.pen. este incident în cauză având în vedere că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de minori este de minim 10 ani închisoare și există date că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor comise, modalitatea și împrejurările concret ale comiterii faptelor, precum și raportat la faptul că inculpații au o relație de rudenie cu minorele exploatate, activitatea infracțională a inculpaților a fost oprită prin intervenția organelor de urmărire penală.

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați cu consecința menținerii încheierii recurate, ca legală și temeinică.

Inculpatul E. M. C., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate și arată că doar a găzduit-o pe partea vătămată și nu a exploatat-o.

Inculpatul C. C., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu este vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată. Acuzațiile ce i se aduc se bazează pe declarațiile unor martori mincinoși și solicită să se aibă în vedere că în anul 2008 când se reține că a comis faptele, nu era în stare de libertate.

C U R T E A

Prin încheierea penală f. nr. din data de 1 martie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...)/a1, în temeiul art. 3002 Cod P. P.ă rap. la art.160/b al.1 și 3 Cod P. P.ă s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații E. M. C. ( fiul lui V. și E., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP 1.) și C. C. ( fiul lui A. și E., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP 1., ambii aflați în Arestul IPJ C.), măsură care a fost menținută.

În baza art.192 al.3 Cod P. P.ă cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că:

Prin rechizitoriul M.ui P., Direcția de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C., au fost trimiși în judecată, arestați preventiv, inculpații C. C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și art. 37 lit. c Cod P., față de partea vătămată K. I. C., trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și art. 37 lit. c Cod P., față de martora C. A. E. și proxenetism prev. de art.

329 al. 1, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și art. 37 lit. c Cod P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P. și E. M. C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., proxenetism prev. de art. 329 al. 1, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P..

Prin același act de sesizare a instanței au fost trimiși în judecată și inculpații O. R. V., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., prostituție prev. de art. 328, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P.; E. I., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., față de partea vătămată K. I. C., trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., față de martora C. A. E., prostituție prev. de art. 328

Cod P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P., și D. A. V., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., față de partea vătămată K. I. C., trafic de minori prev. de art.

13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.

41 al. 2 Cod P., față de martora C. A. E., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod

P..

În privința celor doi inculpați arestați, sub aspectul stării de fapt, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada vara 2008 - vara 2010, inculpatul C. C. împreună cu inculpata E. I., ar fi găzduit-o pe martora minora C. A. E. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, iar în perioada

2009 - vara 2010, fie ar fi transportat-o în fiecare noapte, în majoritatea cazurilor împreună cu inculpatul D. A. V., fie ar fi trimis-o însoțită de acesta în zona Calea Turzii, în scopul exploatării prin practicarea prostituției.

Față de același inculpat se mai reține că în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada iulie 2009 - septembrie 2009, împreună cu inculpata E. I., ar fi găzduit-o pe partea vătămată minoră K. I. C. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, și în aceeași perioadă, ar fi transportat-o în fiecare noapte împreună cu inculpatul D. A. V. ori ar fi organizat transportul acesteia de către inculpatul D. în zona Calea Turzii, în scopul exploatării prin practicarea prostituției.

Se reține încă față de același inculpat, că în perioada (...) - (...), în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, a obținut foloase din activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita E. I.

În privința inculpatului E. M. C. se reține că în baza unei rezoluții infracționale unice, împreună cu inculpata O. R. V., în următoarele perioade:

3 săptămâni în cursul lunii mai 2009 și din luna iulie 2010 până la (...), ar fi găzduit-o pe partea vătămată minoră K. I. C. în locuința din C.-Napoca, str.

Cantonului fără număr și ar fi transportat-o în zona Calea Turzii, unde ar fi exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului

2010, când partea vătămată a fugit, prin violență ar fi obligat-o să se întoarcă, în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.

Se mai reține față de același inculpat, că în perioada 2009 - 2011, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, a obținut foloase din activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita O. R. V.

Prin Încheierea penală nr. 142/(...) a T.ui C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C. C. și E. M. C., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...), măsura preventivă fiind luată potrivit art. 143 rap. la art. 148 lit. f Cod P. P.ă.

Tribunalul Cluj a fost sesizat cu soluționarea cauzei la data de 5 ianuarie 2012, fiind înregistrată sub nr. (...), în sistem aleatoriu cauza fiind repartizată pentru termenul din 2 februarie 2012.

La data de (...) s-a fixat un termen intermediar în vederea verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților, în temeiul art. 3001 Cod P. P.ă, la primirea dosarului.

Verificându-se din nou legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, în conformitate cu dispozițiile art. 3002 Cod P. P.ă, instanța de fond a constatat că în cauză sunt suficiente indicii și probe care să conducă la bănuiala legitimă că inculpații ar fi comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată. Astfel, fără a prejudicia fondul cauzei, în sensul celor de mai sus, sunt declarațiile părții vătămate, ale celorlalți inculpați cercetați în aceeași cauză, ale martorilor C. A. E., V. A., G. A. F., G. M., U. V. L., G. C., B. A. E., etc, procese-verbale de investigații, procese verbale de recunoaștere după planșe foto, percheziții domiciliare și informatice, datele furnizate de unele autorități, etc.

În privința temeiurilor de arestare prev. de art. 148 Cod P. P.ă, în prezenta cauză există cel prev. de art. 148 lit. f Cod P. P.ă. Astfel, instanța de fond a constatat că prima condiție este în mod evident îndeplinită, câtă vreme faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt sancționate cu pedeapsa închisorii având ca limită minimă 10 ani închisoare.

Cea de a doua condiție a textului mai sus evocat, este de asemenea îndeplinită, ținând seama de condițiile în care faptele au fost comise, de faptul că inculpații au desfășurat mult timp activitatea de traficare a părții vătămate minore și a martorei minore C. A. E., au întreprins manopere diverse pentru a se asigura că cele două minore exploatate sexual vor

„muncii"; pentru ei, uneori recurgând chiar la violență și amenințări. Toate aceste aspecte de natură să evidențieze gradul de pericol social al faptelor pentru care inculpații sunt trimiși în judecată, nu pot fi disociate de pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea lor în libertate, perceput ca reacție colectivă a comunității locale, reacție ce ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează suficient de prompt, că legea nu este aplicată cu hotărâre.

De asemenea, a mai remarcat instanța de fond, inculpații erau în relații de rudenie cu persoanele exploatate, sens în care în loc să se ocupe de îngrijirea și ocrotirea lor, inculpații au considerat de cuviință să obțină mijloace de trai din exploatarea sexuală a celor două copile, în contextul în care întreaga Europă este scandalizată de faptul că unii din conaționalii noștri și-au făcut un mod de viață din astfel de îndeletniciri.

Pentru toate aceste considerente, instanța de fond a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați, măsură pe care a menținut-o în continuare, apreciindu-se că la acest moment procesual, anterior oricărei administrări nemijlocite de probe, numai măsura arestării preventive ar garanta buna desfășurarea a anchetei penale.

Este real că, din păcate, cercetarea judecătorească nu a fost declanșată, din considerente ce nu țin de culpa inculpaților, dar nici de cea a organelor judiciare, însă s-a apreciat că arestarea inculpaților în urmă cu nici trei luni de zile, nu poate conduce la concluzia că a fost depășit termenul rezonabil al măsurii preventive luată față de cei doi inculpați, în contextul în care în această perioadă a fost finalizată urmărirea penală și a fost sesizată instanța de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs

inculpații E. M. C. și C. C., recursuri ce nu au fost motivate în scris, dar în a căror susținere orală de către apărători, s-a solicitat casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

S-a arătat în esență, pentru ambii inculpați că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a acestora nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri.

Inculpatul E. M. C. a recunoscut comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată și nu există probe la dosar, din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

În privința inculpatului C. C., s-a arătat că măsura arestării preventive este o măsură de excepție, regula fiind judecarea inculpatului în stare de libertate. Inculpatul personal, a arătat că nu este vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, acuzațiile ce i se aduc se bazează pe declarațiile unor martori mincinoși, iar pe de altă parte, în anul

2008 când se reține că a comis faptele, nu era în stare de libertate.

Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art.300/2 C.pr.pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice din oficiu periodic, în cursul judecății, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive - conform art.160/b alin.3 C.pr.pen.

A. procedură a fost realizată și în speța de față de Tribunalul Cluj, la

01 martie 2012, când în mod corect, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și necesitatea menținerii acestei măsuri, față de inculpații C. C. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și art. 37 lit. c Cod P., față de partea vătămată K. I. C., trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art.

12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și art. 37 lit. c Cod P., față de martora C. A. E. și proxenetism prev. de art. 329 al. 1, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și art. 37 lit. c Cod P., toate cu aplicarea art.

33 lit. a Cod P. și E. M. C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., proxenetism prev. de art. 329 al. 1, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P..

Astfel, în mod întemeiat s-a reținut că subzistă în cauză temeiurile arestării preventive ale celor doi inculpați, măsură dispusă prin încheierea penală nr.142 din (...) a T.ui C., respectiv cele prev. de art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen.

S-a constatat așadar, că în continuare sunt prezente în cauză indicii temeinice în sensul dispoz. art.68/1 C.pr.pen., respectiv date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, constând în aceea că: în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada vara 2008 - vara 2010, inculpatul C. C. împreună cu inculpata E. I., ar fi găzduit-o pe martora minora C. A. E. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, iar în perioada

2009 - vara 2010, fie ar fi transportat-o în fiecare noapte, în majoritatea cazurilor împreună cu inculpatul D. A. V., fie ar fi trimis-o însoțită de acesta în zona Calea Turzii, în scopul exploatării prin practicarea prostituției; că în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada iulie 2009 - septembrie 2009, împreună cu inculpata E. I., ar fi găzduit-o pe partea vătămată minoră K. I. C. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, și în aceeași perioadă, ar fi transportat-o în fiecare noapte împreună cu inculpatul D. A. V. ori ar fi organizat transportul acesteia de către inculpatul D. în zona Calea Turzii, în scopul exploatării prin practicarea prostituției; că în perioada (...) - (...), în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, a obținut foloase din activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita E. I. că inculpatul E. M. C. în baza unei rezoluții infracționale unice, împreună cu inculpata O. R. V., în următoarele perioade: 3 săptămâni în cursul lunii mai

2009 și din luna iulie 2010 până la (...), ar fi găzduit-o pe partea vătămată minoră K. I. C. în locuința din C.-Napoca, str. Cantonului fără număr și ar fi transportat-o în zona Calea Turzii, unde ar fi exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2010, când partea vătămată a fugit, prin violență ar fi obligat-o să se întoarcă, în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituției; că același inculpat în perioada 2009 -

2011, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, a obținut foloase din activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita O.

R. V.

În sensul presupunerii comiterii faptelor reținute în sarcina inculpaților, sunt probele reținute cu ocazia arestării preventive, precum și cele administrate ulterior acestui moment și care, au fundamentat apoi trimiterea în judecată, probe menționate și în încheierea atacată.

Nu se susțin în cauză apărările inculpatului C. C., în sensul că nu ar fi putut comite faptele reținute în sarcina sa, întrucât în anul 2008 a fost deținut în executarea unei pedepse privative de libertate. A. deoarece, din fișa de cazier judiciar a inculpatului ( f. 3-4 vol. II dos. u.p.), rezultă că în cursul anului 2008, inculpatul a fost arestat doar o perioadă de aproximativ

4 luni ((...) - (...)), iar perioada presupus infracțională din prezenta cauză se situează doar în parte în cursul anului 2008, restul activității fiind presupus a se fi realizat în cursul anilor 2009-2010.

Apoi, judicios s-a reținut că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., respectiv că infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt pedepsite de lege cu închisoarea de peste 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, pericol care derivă din natura și gravitatea faptelor presupus comise de inculpați - ridicată, având în vedere perioada infracțională, vârsta persoanelor exploatate, dar și faptul că inculpații erau în relații de rudenie cu minorele pe care, se presupune că le-au exploatat în scopul obținerii de foloase de pe urma practicării prostituției; rezonanța socială a acestor fapte, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-au exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale; importanța relațiilor sociale presupus lezate prin faptele inculpaților - relații privind conviețuirea socială, dar și privind viața intimă a persoanelor.

Curtea constată că starea de detenție provizorie în care se află inculpații este în concordanță și cu exigențele dispozițiilor legislației europene în materie - art.5 par.1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - inculpații fiind arestați pentru aducerea în fața autorității judiciare competente, existând în cauză, așa cum s-a arătat, motive verosimile de a bănui că au comis o infracțiune.

În consecință, față de toate aceste motive, precum și față de împrejurarea că cercetarea judecătorească nu a fost declanșată, în mod corect a apreciat instanța că, pentru desfășurarea în bune condiții a judecății, nu este oportună punerea în libertate a inculpaților, cel puțin, nu în acest moment procesual, cu atât mai mult cu cât, poziția procesuală a unuia dintre ei - inc. C. - a fost una de negare a faptelor, cel puțin până la acest moment.

Nu există riscul la acest moment, ca durata arestării preventive să depășească un termen rezonabil, chiar în accepțiunea jurisprudenței europene în materie, în condițiile în care, măsura preventivă a fost dispusă doar cu 3 luni în urmă, timp în care, temeiurile arestării nu au suferit nici un fel de modificări, care să reclame revocarea sau eventuala înlocuire a măsurii cu alta, mai puțin restrictivă.

Pentru toate aceste considerente, recursurile în cauză se privesc ca nefondate, urmând a fi respinse ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b

C.pr.pen.

În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de

200 lei ( 2 x 100 lei) , ca onorariu pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției (av. R. C. și B. M.).

În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. vor fi obligați inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care, câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații E. M. C. ( fiul lui V. si E., născ.la 17 noiembrie 1984) și C. C. ( fiul lui A. si E., născ.la (...)), în prezent aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 1 martie 2012 a T.ui C..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 2. lei onorariu pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru av. R. C.

și B. M..

Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care, câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 martie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș.

GREFIER M. V.-G.

Red.A.C./Dact.H.C.

4 ex./(...) Jud.fond: L.A. C.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 415/2012, Curtea de Apel Cluj