Decizia penală nr. 416/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 416/R/2012
Ședința publică din 13 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. V. A.- judecător JUDECĂTORI : L. H.
G. : M. N.
L. M.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. DE PE L. J. S.-M. împotriva sentinței penale nr.475 din 15 noiembrie 2011, pronunțată în dosar nr.(...) al JUDECĂTORIei S.-M., privind pe inculpații N. I., G. P. O. și H. T. I. M., aceștia fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
■ N. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor:
- instigare la fals intelectual prev. de art.25 rap. la art.289 al.1 c.p.
- instigare la fals intelectual prev. de art.25 rap. la art.289 al. 1 c.p. cu aplic. art.41 al. 1 c.p.
- uz de fals prev. de art.291 cu aplic. art.41 al. 2 c.p.
- cu aplic. art.33 lit. a c.p.
■ G. P. O. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor:
- fals intelectual prev. de art.289 al. 1 c.p.
- complicitate la uz de fals prev. de art.26 rap. la art.291 c.p.
- complicitate la înșelăciune prev. de art.26 rap. la art.215 al. 1 și 2 c.p.
- cu aplic. art.33 lit. a c.p.
■ H. T. I. M. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor:
- fals intelectual prev. de art.289 al. 1 c.p.
- complicitate la uz de fals prev. de art.26 rap. la art.291 c.p.
- complicitate la înșelăciune prev. de art.26 rap. la art.215 al. 1 și 2 c.p.
- cu aplic. art.33 lit. a c.p.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. T. I. M. asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat M. B., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, inculpatul G. P. O. asistat de apărătorul ales avocat S. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat M. B., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, pentru inculpatul N. I., apărătorul desemnat din oficiu avocat A. D. B., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul N. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care se constată că la dosarul cauzei s-a formulat o declarație de abținere din partea d-nei judecător I. M., fiind incident temeiul vizat de art. 48 alin 1 lit d Cod procedură penală, declarație care a fost admisă.
Apărătorii desemnați din oficiu depun la dosar referatele privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitându-se instanței să se pronunțe asupra onorariilor parțiale în cauză.
Întrucât inculpatul G. P. O. are apărător ales, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.
Întrebați fiind de instanță inculpații G. P. O. și H. T. I. M. arată că își mențin declarațiile date în cursul urmăririi penale și în cursul judecății la instanța de fond și numai doresc să dea declarații sau să facă completări la acestea, în fața instanței de recurs.
Apărătorul inculpatului N. I. solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru ca inculpatul pe care îl asistă să fie prezent în fața instanței de recurs, acesta fiind plecat la muncă în străinătate.
Reprezentantul parchetului se opune cererii de amânare formulată de apărătorul inculpatului N. I.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului N. I. ca nefondată, raportat la soluția pronunțată de instanța de fond.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, soluția adoptată de prima instanță este rezultatul unei greșite interpretări și aplicări a prevederilor art. 181 Cod penal. Astfel pentru ca în privința unei fapte prevăzută de legea penală să se poată reține lipsa pericolului social al unei infracțiuni este necesar ca la stabilirea în concret a acestui grad de pericol să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurări în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Față de natura valorilor sociale ocrotite și față de împrejurarea că în speță au fost săvârșite mai multe infracțiuni de către fiecare dintre inculpați în condițiile concursului real de infracțiuni precum și raportat la împrejurarea că în ceea ce îi privește pe inculpații N. I. și H. T. I. M. sunt incidente dispozițiile art 41 alin 2 Cod penal, aceștia săvârșind acte repetate ce intră în conținutul elementului material al laturii obiective a infracțiunilor reținute în sarcina lor, se apreciază că aplicarea dispozițiilor art. 181 este greșită.
Apărătorul inculpatului N. I. solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Se arată în continuare că, faptelor le lipsește unul din elementele constitutive, respectiv intenția, din probele administrate în cauză nu rezultă că a săvârșit o infracțiune.
Solicită aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, din probele administrate rezultând că prejudiciul a fost recuperat integral, iar inculpatul a regretat fapta comisă. În final, se solicită a se avea în vedere că inculpatul este căsătorit, are un copil minor în întreținere și este singurul întreținător al familiei.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Apărătorul inculpatului G. P. O. solicită respingerea recursului declarat de parchet, cu consecința menținerii hotărâri atacate ca fiind legală și temeinică. În mod corect instanța de fond a achitat inculpatul, întrucât faptelor le lipsește gradul de pericol social concret al unei infracțiuni. Prin modul și mijloacele de săvârșire a faptelor reținute în sarcina inculpatului, nu consideră că s-a creat un pericol pentru valorile sociale, întrucât certificatul care se impută inculpatului a fi eliberat săvârșind infracțiunea de fals intelectual, cu seria
1896206 a fost emis în prelungirea certificatului cu seria 1896203.Prin rechizitoriu s-a reținut în sarcina acestuia că a eliberat o prelungire a unui certificat medical, fără a fi consultat pacientul. Însă, primul certificat medical s-a eliberat la 11 iulie 2006, fiind consultat de către inculpat, în acest sens depunându-se dovada din registru la dosar, fiind acceptat de parchet că s-a eliberat în condiții legale. Doar cu privire la certificatul de prelungire se apreciază că s-a eliberat în condiții nelegale, însă între cele două certificate există legătură, legătură dovedită cu actele depuse la dosar. La data de 11 iunie 2006 inculpatul se afla în țară, însă nu s-a dovedit în cauză că certificatul de prelungire nu s-a eliberat lui N. I. P. certificatului nu necesită un consult, deoarece ea s-a făcut în urma diagnosticului pus în urma consultului din data de 11 iulie 2006. Nu s-a eliberat un certificat de concediu medical fals, ci o prelungire în lipsa bolnavului, absolut valabilă, a unui certificat medical valabil, acesta din urmă nefiind contestat nici de parchet.
Apărătorul inculpatului H. T. I. M. solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Se arată în continuare de apărătorul inculpatului că, din probele administrate în cauză, rezultă că între medici și restul personalului există un raport de încredere și în procedura de internare prin urgență se putea face și fără acte de identitate. C. că rechizitoriul nu a răspuns la toate stările de fapt care rezultă din dosar. S-a demonstrat buna credință a inculpatului, la acesta prezentându-se inculpatul N. I., fiind examinat, astfel că, faptei îi lipsește latura subiectivă a infracțiunii.
Solicită a se examina împrejurările comiterii faptelor și persoana inculpatului, a se aprecia gradul de pericol social, acesta fiind căsătorit, nu are antecedente penale, a depus caracterizare de la locul de muncă. Cu privire la prejudiciul cauzat, acesta a fost modic și a fost recuperat în totalitate.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Inculpatul G. P. O. având ultimul cuvânt solicită menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică și arată că regretă fapta comisă.
Inculpatul H. T. I. M. având ultimul cuvânt solicită menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică și arată că regretă fapta comisă, achiesând la concluziile apărătorului său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 475 pronunțată la data de 15 septembrie 2011 de Judecătoria Sighetu Marmației s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., raportat la art. 10 alin. 1, lit. b, ind. 1 C.proc.pen., raportat la art.
18 ind. 1 C., achitarea inculpatului N. I., fiul lui I. și M., născut la data de (...), în Ruscova, jud.Maramureș, cetățean român, studii medii, fără ocupație, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, posesor al C.I. seria MM nr. 4., CNP 1., domiciliat în S. M. str. B. V., bl. 19, sentința civilă. 4, ap. 63, județul Maramureș pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- instigare la fals intelectual, prev.de art.25 rap. la art. 289 al. 1 C.
- instigare la fals intelectual, prev.de art.25 rap. la art. 289 al. 1 C., cu aplic art. 41 al. 2 C.
- uz de fals prev.de art 291, cu aplic. art. 41 al. 2 C., toate în condițiile art. 33 lit. a C.
În baza art. 18 ind. 1 C., raportat la art. 91 lit. c C., s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei.
În temeiul art. 192 alin 5 raportat la art. 192 alin.1 pct. 1 lit. d C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 210 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., raportat la art. 10 alin. 1, lit. b, ind. 1 C.proc.pen., raportat la art. 18 ind. 1 C., s-a dispus achitarea inculpatului G. P. O., fiul lui P. și E., născut la data de (...), în Rupea, județul Brașov, cetățean român, studii superioare, având ocupația de medic primar în cadrul S.ui M. S. M., căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, posesor al CI seria MM nr. 2., CNP 1., domiciliat în S. M., str. T., bl. 7, sc. 2, apt. 20, județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- fals intelectual, prev. de art. 289 al. 1 C.
- complicitate la uz de fals prev. de art. 26, rap. la art. 291 C.
- complicitate la înșelăciune prev.de art. 26 rap. la art. 215 al. 1 și 2 C., toate în condițiile art. 33 lit. a C.
În baza art. 18 ind. 1 C., raportat la art. 91, lit. c C., s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei, iar în temeiul art. 192, alin. 5, raportat la art. 192, alin.1 pct. 1, lit. d C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 210 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., raportat la art. 10 alin. 1, lit. b, ind. 1 C.proc.pen., raportat la art. 18 ind. 1 C., a fost achitat pe inculpatul H. T. I. M., fiul lui T. I. A. și V., născut la data de (...) în Satu Mare județul Satu Mare, cetățean român, studii superioare, având ocupația de medic în cadrul S.ui M. S. M., căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, posesor al CI seria MM nr. 4., CNP 1., domiciliat în S. M., str. A. I., nr. 28 Z, județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- fals intelectual, prev. de art. 289 al. 1 C., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.
- complicitate la uz de fals prev. de art. 26, rap. la art. 291 C. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.
- complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 al. 1 și 2 C. cu aplicarea art. 41 al 2 C., toate în condițiile art. 33 lit. a C.
În baza art. 18 ind. 1 C., raportat la art. 91 lit. c C., s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei, iar în temeiul art. 192 alin 5 rap.la art. 192 alin.1 pct. 1 lit. d C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 210 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
S-a constatat că partea vătămată C. N. de Căi F. „. S. B.-S. R. C. C., cu sediul în C.-N., str. A. I., nr. 17, jud. C., nu s-a mai constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul N. I. a efectuat mai multe deplasări în străinătate, în interes personal, în perioada (...)-(...).
În aceeași perioadă, inculpatul era angajat al Companiei Naționale de Căi
F. „. SA B., S. R. CF C., Secția L. nr. 8 B., iar pentru a-și justifica absențele de la locul de muncă, acesta a solicitat inculpaților G. P. O. și H. T. I. M., medici, eliberarea unor certificate de concediu medical. În acest sens, inculpatul G. P. O. a eliberat o prelungire a unui certificat de concediu medical seria CCMAA nr. 1896206 la data de (...) pentru perioada (...) -(...), iar inculpatul H. T. I. M. a eliberat trei certificate de concediu medical seria CD nr. 2. la data de (...) pentru perioadele (...)-(...) și (...)-(...), seria OP nr. 6. la data de (...) pentru perioada (...)-(...) și seria OP nr. 6. la data de (...) pentru perioada (...)- (...).
Aceste perioade de concediu medical sunt confirmate și de către foile individuale de pontaj din lunile iulie 2006, iulie 2005, august 2005. Din coroborarea certificatelor medicale și a fișelor de pontaj cu evidența ieșirilor din țară, rezultă faptul că perioadele în care inculpatul a beneficiat de concediu medical se încadrează în perioadele în care acesta a fost ieșit din țară.
Certificatele medicale au fost eliberate de către cei doi inculpați medici la date în care inculpatul nu se afla în țară, astfel: inculpatul G. P. O. a eliberat inițial un certificat de concediu medical în urma consultării pacientului, respectiv inculpatul N. I., seria CCMAA nr. 1896203, la data de 11 iulie 2007, pentru ca ulterior, la data de (...), sa elibereze prelungirea acestui concediu cu seria CCMAA nr. 1896206, în condițiile în care inculpatul N. I. plecase din țară cu o zi înainte, respectiv la data de (...).
În ceea ce-l privește pe inculpatul H. T. I. M., acesta a eliberat certificatele de concediu medical seria CD nr. 2. la data de (...), seria OP nr. 6. la data de (...) și seria OP nr. 6. la data de (...), în condițiile în care inculpatul N. I. era plecat din țară din data de (...) și s-a întors abia la data de (...).
De asemenea, chiar inculpatul G. P. O., în declarațiile de la filele 33-34 și
37-38 dosar urmărire penală și 53 dosar instanță, recunoaște că parafa și semnătura îi aparțin, confirmând că el a eliberat certificatul de concediu medical seria CCMAA nr. 1896206, la data de (...).
Și inculpatul H. T. I. M. a recunoscut, în declarațiile aflate la filele 40-42 dosar urmărire penală și 54 dosar instanță, faptul că el este cel care a eliberat certificatele de concediu medical seria CD nr. 2., seria OP nr. 6. și seria OP nr. 6. .
Din declarația martorului R. I., reiese că în perioada respectivă, neexistând sistem informatizat, acesta fiind introdus doar de 3-4 ani, internarea prin urgență se făcea pe baza actului de identitate, iar în lipsa acestuia, pe baza declarației verbale a pacientului. De asemenea la procedura în ambulatoriu, cu recomandările medicului specialist, pacientul se prezenta la medicul de familie care acorda concediu medical, iar prelungirile se acordau de medicul specialist.
Doar în aceste situații, de acordare a prelungirilor, existau situații în care pacientul, imobilizat fiind, nu se prezenta la medic, iar actele erau aduse de aparținători. S. pacientului era declarată verbal de acei aparținători.
Declarația martorului, se coroborează și cu declarațiile inculpaților care expun aceeași procedură existentă în perioada 2005-2006, ulterior aceasta fiind schimbată, precum și cu celelalte probe administrate, respectiv evidența intrări/ieșiri în/din România de la P. de C. T. F. (f.13 dosar urmărire penală), foile colective de prezență de la S. R. CF C., Secția L. nr. 8 B. pentru lunile iulie
2005, august 2005, septembrie 2005, octombrie 2005, iulie 2006, august
2006, septembrie 2006, octombrie 2006, noiembrie 2006, decembrie 2006 (f.15-21,24,26,29), adresa nr. 472/2009 a Sucursalei Regionale CF C. (f.9), adresa nr. 340/(...) a S. R. CF C. Secția L. nr. 8 B. (f.10), chitanță care atestă acoperirea prejudiciului (f.12), certificatul de concediu medical seria CCMAA nr. 1896203, la data de (...) (f.22), certificatul de concediu medical seria CCMAA nr. 1896206, la data de (...) (f.23), certificatul de concediu medical seria CD nr. 2. la data de (...) (f.25, certificatul de concediu medical seria OP nr. 6. la data de (...) (f.27), certificatul de concediu medical seria OP nr. 6. la data de (...) (f.28), adresa nr. 8772/(...) a S.ui M. S. M. (f.30), declarațiile inculpatului N. I. (f.32,33), declarațiile inculpatului G. P. O.(f.36-37, 39, 40-
41), declarațiile inculpatului H. T. I. M. (f. 44-45, 47,48).
În aceste condiții, se constată că cei doi inculpați medici au eliberat cele
4 certificate de concediu medical fără ca pacientul, inculpatul N. I., să fie prezent la S. M. S. M., unde primii își desfășoară activitatea, fără ca acesta să fie consultat, atestând în mod nereal starea de boală a acestuia.
Chiar dacă toți inculpații declară că nu își amintesc detalii despre eliberarea certificatelor, respectiv despre obținerea acestora, acest aspect nu poate fi reținut ca o nerecunoaștere a faptelor având în vedere timpul scurs de la data eliberării actelor și până la sesizarea organelor judiciare și luarea declarațiilor inculpaților, în condițiile în care este evident numărul mare de pacienți consultați de cei doi inculpați medici în această perioadă.
In privința inculpatului N. I., declarația acestuia dată la data de 5 ianuarie 2010 este în sensul că nu-și mai amintește starea de fapt datorită timpului scurs de atunci. Cu toate acestea, în declarația dată în 12 aprilie
2010, acesta precizează cu certitudine perioadele exacte în care a fost plecat din țară în anii 2005-2006.
Analizând cele două declarații, este evident că în cea datată 12 aprilie
2010, inculpatului i-au fost precizate aceste perioade, fiind mai mult ca sigur că după 5 ani acesta nu-și amintește perioadele exacte cât a lipsit din țară cu indicarea datelor calendaristice.
Deși există la dosar situația ieșirilor inculpatului din țară, care nu s-a contestat, aspectul mai sus relevat are mai mult importanță pentru aprecierea modalității luării și consemnării declarațiilor în faza de urmărire penală.
Față de reținerea din actul de sesizare, instanța de fond, dimpotrivă, a apreciat că nu se poate face abstracție de apărările inculpaților în sensul că medicul, cel puțin în perioada respectivă, nu era obligat să legitimeze pacientul la momentul la care îl consultă, iar datele erau trecute în acte de către asistentă.
Este adevărat că nici apărarea inculpatului G. P. O. potrivit căreia, certificatul medical eliberat de către el, fiind în prelungirea unuia anterior, ar fi putut fi obținut la insistențele vreunei rude sau apropiat al pacientului, nu îl poate disculpa, însă argumentele prezentate de către inculpați, apărări confirmate de martorul audiat, pot conduce la aprecierea de ansamblu a gravității faptelor reținute și la concluzionarea în sensul lipsei gradului de pericol social specific infracțiunii.
Nu în ultimul rând, în aprecierea acestui pericol social s-a avut în vedere
și cuantumul prejudiciului produs, în speță unul redus și care a fost recuperat integral, partea vătămată nemaiconstituindu-se parte civilă.
Față de acestea, instanța de fond a apreciat că îndreptarea comportamentului inculpaților, care nu au antecedente penale și potrivit caracterizărilor depuse la dosar pentru inculpații G. P. O. și H. T. I. M., se poate realiza și prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ și, ca atare, s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 18 ind. 1 C., achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină, făcându-se aplicarea art. 18 ind. 1 C. raportat la art. 91 lit. c din același cod.
Față de situația de fapt reținută cu privire la faptele inculpaților, instanța de fond a apreciat că, sub aspectul trăsăturilor esențiale ale infracțiunii, prevăzute în art. 17 alin. 1 C. pen., din materialul probator administrat reiese că faptele săvârșite de inculpați sunt prevăzute de legea penală, sunt săvârșite cu vinovăție, însă nu prezintă gradul pe pericol social pentru ca o faptă să poată fi considerată infracțiune potrivit legii penale.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptei se iau în calcul, în primul rând, criteriile prevăzute în art. 18 ind. 1 alin. 2 din Codul penal. Astfel, deși fapta a fost săvârșită cu vinovăție, instanța de fond a apreciat că trebuie să se țină seama de faptul că săvârșirea acesteia a avut loc pe fondul unei practici curente în perioada respectivă în spitale și în condițiile in care anterior pacientul fusese totuși consultat de către medici.
Faptul că ulterior s-a acordat o prelungire a concediului medical, în cazul inculpatului G. P. O. sau trei concedii medicale în cazul inculpatului H. T. I. M., iar inculpatul N. I. le-a folosit la locul de muncă, nu reprezintă fapte care să poată fi considerate cu un asemenea grad de pericol social încât să poată fi reținute ca infracțiuni.
De asemenea, instanța de fond a reținut că partea vătămată C. N. de Căi
F. CFR S. B., S. R. CF C.-N. nu se constituie parte civilă, prejudiciul fiind integral recuperat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpaților.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este rezultatul unei greșite interpretări și aplicări a disp. art. 18/1 Cod penal în raport de natura valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, comiterea mai multor infracțiuni în concurs real și incidența disp. art. 41 alin. 2 Cod penal în cazul inculpaților N. I. și H. T. I. M.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Potrivit art. 18/1 alin. 2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracțiuni se ține seama de modul și mijloacele de comitere a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum și de persoana și conduita făptuitorului.
În raport de aceste criterii, nu se poate susține că faptele inculpaților prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni având în vedere elementele definitorii ale conținutului lor concret, iar pe de altă parte, valorile sociale apărate prin norma de incriminare.
Or, acordarea unei prelungiri a concediului medical (inculpatului G. P. O.) sau a trei concedii medicale (în cazul inculpatului H. T. I. M.) și folosirea acestora la locul de muncă de către inculpatul N. I., cuantumul mic al prejudiciului și recuperarea lui integrală, aduc o atingere minimă valorilor apărate de lege și prin conținutul lor concret sunt vădit lipsite de importanță.
În aceste condiții, este evident că faptele inculpaților nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar aplicarea sancțiunii amenzii administrative este suficientă pentru reeducarea inculpaților.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b
C.pr.penală, Curtea va respinge recursul parchetului ca nefondat, cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului conform art. 192 pct. 3 C.pr.penală .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI împotriva sentinței penale nr. 475 din
15 noiembrie 2011 a JUDECĂTORIei S. M..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 75 lei onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. L. M.
G., M. N.
Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./6 ex./(...). J..fond: M.L. A...
| ← Decizia penală nr. 414/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1156/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
