Decizia penală nr. 52/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI Dosar nr. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 52/A/2012

Ședința publică din data de 14 martie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. V.

JUDECĂTORI : A. D. L. GREFIER : T. G.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :

ANEM. CIREAP

S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpații P. D. A. și M. S. împotriva sentinței penale nr. 48 din 6 februarie 2012 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de :

P. D. A. - prev.de art.174 C., art.175 alin.1 lit.a C., art.319 C. și art.86 alin.1 din OUG 195/2002, totul cu aplicarea art.33 lit.a C.,

M. S. M. - prev.de art.174 C., art.175 alin.1 lit.a C. și art.319 C., totul cu aplicarea art.33 lit.a C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. D. A., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av. H. F., din Baroul Cluj, cu delegație avocațială la dosar și apărător ales, av. P. P., din Baroul Cluj, cu delegație avocațială la dosar, în substituirea av. L. M., din Baroul Cluj, cu delegație avocațială la dosar și inculpatul M. S. M., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. F. Oltița L., din Baroul Cluj, cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului P. D. A., av. H. F., depune motivele de apel.

Curtea constatând că sunt două exemplare de pe motivele de apel ale inculpatului P. D. A., comunică un exemplar de pe acesta reprezentantei P..

Inculpatul M. S. M. întrebat fiind de către instanță, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu, precizând că a depus prin poștă motivele de apel și fișa de cazier.

Curtea pune în vedere inculpaților că au posibilitatea de a da declarații în cauză și că tot ce declară poate fi folosit împotriva lor.

Inculpatul P. D. A. arată că își menține declarațiile și că nu dorește să facă precizări la acestea.

Inculpatul M. S. M. arată că își menține apelul declarat în cauză și că nu dorește să dea declarație.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea constată închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.

Apărătorul inculpatului P. D. A., av. H. F., solicită admiterea apelului așa cum acesta a fost formulat, desființarea sentinței penale atacate și înlăturarea sporului aplicat. În principal, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul legal conform art. 76 alin. 1 lit. a C., cu reținerea circumstanțelor atenuante, iar în subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse cu închisoarea sub minimul legal, cu reținerea circumstanțelor atenuante.

Constată că prin sentința penală atacată inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 18 ani închisoare, care în opinia sa este prea mare în raport de starea de fapt și circumstanțele cauzei, astfel că apreciază că hotărârea primei instanțe este netemeinică. Așa cum a arătat și în fața instanței de fond învederează faptul că între inculpat și victimă a avut loc un conflict mai vechi, inculpatul fiind terorizat de victimă, care îl amenința frecvent și i-a spart geamul de la mașină, sens în care a și depus la Secția I P. două plângeri împotriva acestuia.

Curtea atrage atenția apărătorului ales al inculpatului P. D. A., av. H.

F., ca după susținerea motivelor de apel să completeze împuternicirea avocațială, întrucât pe aceasta nu este făcută mențiunea „susținere motive apel";.

Apărătorul inculpatului P. D. A., av. H. F., solicită a se avea în vedere că, întrucât plângerile inculpatului au rămas fără răspuns, acesta se afla într-o puternică stare de tulburare și frică față de victimă, temându-se pentru viața sa și astfel a luat hotărârea de a suprima viața victimei, hotărâre pe care o regretă. Mai solicită a se reține că este de notorietate că victima era o persoană violentă, ce avea pe numele său mai multe dosare la P. Î. instanței că în faza de urmărire penală s-a solicitat audierea martorilor pentru a se dovedi aspectele prezentate mai sus, dar cererile au fost respinse, apreciindu-se de procuror că există suficiente probe la dosar. De asemenea, instanța de fond a considerat că amenințările victimei și faptul că acesta a spart geamul mașinii inculpatului nu sunt circumstanțe de natură a conduce la comiterea unei astfel de fapte, însă arată că legal acestea pot fi considerate drept activități de provocare a inculpatului, depunând și doctrină în acest sens. Astfel, inculpatul, care nu are un intelect foarte dezvoltat, se afla sub o puternică tulburare emoțională că victima și-ar putea transpune amenințările în realizare și chiar s-a temut că-i va face rău lui și familiei sale, deoarece inclusiv tatăl inculpatului a fost amenințat de victimă la interfon că va intra peste el în casă și-i va da foc.

Mai solicită a se avea în vedere, deși prima instanță nu a reținut, că încă de la momentul prezentării la P. inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, premeditarea acesteia și s-a prezentat la fiecare chemare a organelor de anchetă, nu s-a sustras. Nu s-a avut în vedere totodată nici conduita inculpatului anterioară săvârșirii infracțiunii, care a fost bună și în susținerea căreia a depus o adeverință de la locul de muncă, unde a lucrat încă din anul 2008 și a avut o atitudine corespunzătoare și fără abateri disciplinare. Arată că există și declarații de martori în acest sens, din acestea rezultând că inculpatul nu a avut abateri disciplinare și își ajuta colegii.

De asemenea, apreciază că prima instanță nu a ținut cont de faptul că inculpatul a încercat să repare paguba produsă, că a manifestat regret și a plătit suma de 2.000 lei mamei victimei, această reprezentând parte din daunele materiale. În acest sens depune un extras de cont, din care rezultă că inculpatul a încasat drepturi salariale după arestarea sa și acele sume au fost retrase de părinții inculpatului și achitate părții civile.

Curtea pune în vedere apărătorului inculpatului P. D. A., av. H. F., că actele în probațiune se depun când încep dezbaterile pentru a putea fi puse în discuție, astfel că respinge cererea de depunere la dosar a unui extras de cont.

Apărătorul inculpatului P. D. A., av. H. F., solicită a se avea în vedere că suma de 2.000 lei reprezintă circa ½ din costurile cu înmormântarea victimei, însă este o sumă modică raportat la întreg prejudiciu, cu care inculpatul a fost de acord, aceste circumstanțe nefiind, de asemenea, avute în vedere de prima instanță.

Raportat la toate aceste împrejurări consideră că se impune reținerea circumstanțelor atenuante ca dovedite și reducerea pedepsei aplicate, care este mult drastică în raport de faptul că victima era cunoscută drept o persoană violentă și cu un caracter îndoielnic.

Apărătorul inculpatului P. D. A., av. P. P., solicită admiterea apelului și pe latură penală, reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a, b și c C. și art. 76 alin. 2 C. și reducerea pedepsei sub minimul special, iar după contopirea pedepselor solicită a nu se mai aplica niciun spor. Astfel, arată că inculpatul nu are antecedente penale sau de natură contravențională și nici nu s-au reținut aceste împrejurări de instanța de fond, că există o plată parțială și disponibilitatea de achitare a prejudiciului și că, deși în cauză s-au reținut dispozițiile art. 3. C.pr.pen. se poate avea în vedere atitudinea permanent sinceră a clientului său. Lipsa antecedentelor penale se referă la art. 72 lit. a C., dar din caracterizările de la dosar și concluziile referatului rezultă aspecte ce pot fi reținute ca circumstanțe atenuante.

Totodată, învederează instanței că deși în cauză au fost aplicate dispozițiile art.3. C.pr.pen. s-a aplicat pedeapsă orientate spre maxim pentru infracțiunea de omor și orientate către minimul special pentru cea de-a doua infracțiune. A. că din acest punct de vedere există o anumită inechitate, care s-a datorat fotografiilor de la dosar, ce se referă la ce a mai rămas din victimă după ce aceasta a fost incendiată.

De asemenea, la fel ca și colega sa, solicită a se avea în vedere și existența unei stări de tensiune provocată de victimă inculpatului, ce se materializase prin cele două plângeri ale inculpatului la poliție. C. că dacă legea penală ar fi avut scopul prevenției și reacția organelor de cercetare era alta s-ar fi ajuns la un alt rezultat.

Având în vedere toate aceste aspecte și reținându-se prevederile art.

72 alin. 2 C. și a circumstanțelor atenuante, solicită diminuarea pedepsei sub minimul special sau, cel puțin, orientarea acesteia spre minimul special, fără aplicarea vreunui spor de pedeapsă după reținerea art. 34 C.

Solicită acordarea onorariului avocațial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av. F. A., cu delegație avocațială la dosar.

Apărătorul inculpatului M. S. M. în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.pr.pen. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispune reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate de instanța de fond. De asemenea, solicită înlăturarea sporului de 1 an și 4 luni și reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c C., art. 76 lit. a și e C.

Constată că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 18 ani închisoare pentru comiterea celor două infracțiuni, reținându-se în sarcina acestuia că împreună cu coinculpatul, în baza unei înțelegeri prealabile, au provocat moartea victimei, iar pentru a ascunde acest lucru au incendiat cadavrul. C. că este vorba despre fapte deosebit de grave ce au pus în primejdie viața și integritatea personală, însă acestea se reflectă în limitele de pedeapsă. Arată că nu contestă gravitatea faptei, însă legiuitorul prevede totuși în favoarea persoanelor ce ajung să comită astfel de fapte anumite beneficii, printre care și art. 3201 C.pr.pen., de care inculpatul a beneficiat, dar în opinia sa aplicarea unei pedepse în aceste condiții, orientată spre maximul legal este mult prea mare în raport de persoana inculpatului. A. că o infracțiune de o gravitate sporită nu trebuie să conducă la aplicarea unei pedepse maxime, ci trebuie avute în vedere dispozițiile art. 72 C., iar pentru realizarea scopului pedepsei conform art. 52 C. aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special ar fi îndestulătoare, deoarece sancțiunea aplicată nu trebuie să constituie un mijloc de constrângere, ci un mijloc de reeducare și să urmărească formarea unei conduite corecte a inculpatului. C. că scopul pedepsei poate fi atins și prin reducerea pedepsei având în vedere vârsta inculpatului, regretul manifestat, acesta realizând urmările faptei la câteva zile de la comiterea acesteia și poziția sinceră. În ceea ce privește susținerile că poziția inculpatului a fost oscilantă, învederează instanței că aceasta nu a fost în negarea faptelor comise, ci a fost determinată de acea stare de șoc.

Mai solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și a avut un comportament adecvat, impunând și pentru aceste considerente reținerea art. 74 lit. a și c C., cu precizarea că motivarea instanței de fond de nereținere a acestor circumstanțe pe motivul că inculpatul a avut o poziție oscilantă, deși în cauză s-a făcut aplicarea art.

3201 C.pr.pen. nu pot constitui temeiuri suficiente pentru respingerea acestui beneficiu legal. Chiar dacă circumstanțele atenuante nu sunt obligatorii, raportat la inculpat, persoana acestuia, vârstă și comportament, consideră că pot fi reținute.

În ceea ce privește existența a două dosare de urmărire penală referitoare la inculpat, învederează instanței că în acestea nu s-au pronunțat hotărâri, beneficiind de prezumția de nevinovăție.

Reindividualizând, solicită înlăturarea sporului aplicat, al cărui cuantum îl lasă la aprecierea instanței solicitând doar a se avea în vedere că este facultativ, precum și că fapta comisă a avut un impact extraordinar de mare asupra inculpatului și pentru a se putea reabilita la momentul liberării din penitenciar. Cu onorariu din FMJ.

Reprezentanta P. în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.pr.pen. solicită respingerea ambelor apeluri și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, deoarece conține toate considerentele ce justifică dispozitivul. De asemenea, solicită menținerea măsurii arestului preventiv și deducerea din pedeapsă a perioadei reținerii și a arestului preventiv la zi. Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel. A. ca fiind vădit nefondate apelurile inculpaților, deoarece criticile aduse reprezintă susțineri teoretice ale împrejurării că în Codul penal sunt reglementate cu titlu facultativ dispozițiile art. 74 și 76 C. Astfel, în cauză se reclamă aplicarea obligatorie a circumstanțelor atenuante pentru singurul motiv că inculpații nu au antecedente penale și au avut o conduită corespunzătoare, realizând venituri și având un trai obișnuit. Hotărârea de fond a făcut o corectă aplicare a art. 72 C. și atât pedeapsa pentru fiecare infracțiune cât și pedeapsa rezultantă, cu aplicarea sporului, au fost corect individualizate, fiind în conformitate cu art. 52 C. și corespunzătoare faptei comise. Arată că nu insistă pe apărarea extremă asupra premeditării modului de organizare anterior și ulterior săvârșirii infracțiunii, care în opinia sa nu poate fi sinceră, întrucât gradual cei doi inculpați și-au modificat poziția și au recunoscut săvârșirea faptelor doar pentru reținerea art. 3201 C.pr.pen., sens în care au și dat declarații parțiale de recunoaștere, însă prin declarațiile inițiale nu au acordat ajutor pentru identificarea adevărului, recunoscându-și vinovăția pe măsură ce s-au administrat probe. În aceste condiții o astfel de poziție nu poate fi circumstanțiată, nefiind incidentă nici circumstanța legală a scuzei provocării, respectiv a împrejurării că anterior săvârșirii faptei victima a avut o anumită atitudine, întrucât în opinia, această conduită nu poate justifica reacția din dosar. Mai mult de la data la care a fost distrus autoturismul inculpatului P. până la data comiterii faptei a trecut o lună, însă nici acesta nu poate constitui un motiv de provocare sau care să justifice fapta comisă.

A., de asemenea, că nu se poate face abstracție de modul în care inculpații au încercat să înlăture infracțiunea de omor și de sângele rece de care au dat dovadă, iar vârsta tânără și împrejurarea că nu au antecedente penale nu pot înlătura aceste circumstanțe reale, ce atestă ferocitatea și gravitatea în care au acționat.

Raportat la toate aceste aspecte consideră că pedeapsa aplicată în urma reținerii art. 3201 C.pr.pen. și art. 34 C. nu este prea aspră, referatele de evaluare fiind în mod corect interpretate de instanța fondului, din acestea rezultând că nu sunt perspective reale de reintegrare viitoare a inculpaților pentru că practic, aceștia nu-și asumă responsabilitatea faptelor comise. Regretul manifestat de acesta este real, dar acesta se referă la situația juridică în care se află. Solicită, pentru toate aceste motive a se constata caracterul nefondat al apelurilor.

Inculpatul P. D. A., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, întrucât regretă săvârșirea faptei și nu va mai comite alte infracțiuni.

Inculpatul M. S. M., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului întrucât regretă comiterea infracțiunilor.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.48 din 6 februarie 2012 pronunțată de

Tribunalul Cluj au fost condamnați inculpații:

1. P. D. A., fiul lui G. și M. M., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, studii medii, necăsătorit, dom. în C.-N., str. Aurel V., nr.42, ap.42, jud.C., fără antecedente penale, CNP 1. la pedepsele de:

- 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174

C., 175 al.1 lit. a C. cu art.3201 C.

-2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. cu art. 3201 C. și

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 cu art. 3201

În baza art. 33 lit. a C. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art. 35 C. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final rezultând pedeapsa de:

- 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a

și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C. i s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. deduce din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv, din (...) la zi.

2. M. S. M., fiul lui O. M. și V. M., născut la data de (...) în C.-N., jud.C., cetățean român, studii medii, dom. în C.-N., str. Aurel V., nr.42, ap.

14, fără antecedente penale, CNP 1., la pedepsele de:

- 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174

C., 175 al.1 lit. a C., cu art. 3. C. și

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C., cu art. 3. C.

În baza art. 33 lit. a C. constată că prezentele infracțiuni au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art.

35 C. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final rezultând pedeapsa de:

-18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 350 C. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv, din (...) la zi.

În baza art. 14, 346 C. a obligat pe cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile despăgubiri civile în sumă de 80000 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daune morale și pe inculpatul M. S. M. să plătească aceleiași părții civile despăgubiri civile în sumă de

2825 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la cei doi inculpați, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.191 C. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 7800 lei fiecare.

P. a pronunța această sentință tribunalul a reținut în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cunoscute și însușite de către inculpați în condițiile art. 3. C.:

La data de (...), organele de urmărire penală au fost sesizate de către martorul C. I. cu privire la faptul că, în timp ce se afla cu turma de oi în zona „Dumbrava - La Scenă" în apropierea localității I., com. C., jud. C., a găsit un cadavru uman carbonizat (f. 1, vol. I).

La aceeași dată, organele de urmărire penală s-au deplasat la fața locului, stabilindu-se că în apropierea scenei unde se organizau sărbătorile populare se află un drum forestier care duce în direcția localității B. și care traversează pădurea. La diferite distanțe de primii pomi din pădure, în dreapta drumului forestier, au fost descoperite mai multe fragmente dintr- un cadavru uman carbonizat, iar la aproximativ 30 de metri de la intrarea în pădure a fost găsită vatra unui foc, de formă circulară (în interiorul căruia se observau, resturi de lemne arse și cenușă, iar cu ocazia examinării, în interiorul acesteia au mai fost găsite fragmente costale, vertebre și un fragment de cap femural carbonizate) mărginită de un buștean din lemn, parțial aprins, care fumega. Capetele acestuia erau tăiate (probabil cu un motofierăstrău). Pe buștean au fost descoperite urme de substanța brun- roșcată. D. îndepărtarea bușteanului din vatra focului, în zona situată sub acesta, au fost descoperite alte fragmente ale unui cadavru uman carbonizat

(osul femural și posibil gamba dreaptă, respectiv laba piciorului drept). În urma examinării vetrei focului, în zona centrală, a fost găsit un fragment textil, de aproximativ 3. cm, posibil buzunar spate blue-jeans, precum și un alt fragment textil de aproximativ 1. cm culoare roșiatică-gri, probabil pătură sau carpetă. În apropierea vetrei focului, respectiv la aproximativ 4 metri, a fost descoperită o altă bucată de lemn, iar la o distanță de 14 metri a fost găsită o creangă de 6,5 metri. În partea dreaptă a vetrei focului, peste drumul forestier, au fost descoperite alte fragmente osoase carbonizate (bazinul cadavrului, un fragment din coloana vertebrală, organe interne și fragmente costale), în vegetație fiind vizibile urme de târâre. În imediata apropiere a acestui loc au fost găsite patru fragmente costale - carbonizate. La 14 metri de locul în care au fost găsite fragmentele costale, înspre pădure, au mai fost descoperite alte fragmente ale unui cadavru uman carbonizat (craniul victimei, gâtul, centura humerală, omoplatul și brațul drept, parțial sternul și plămânii). În urma examinării craniului victimei, în interiorul cavității bucale a fost găsită o bucată de material textil, de culoare deschisă.

C. declarației martorului C. I., la data de (...), în timp ce se afla cu oile în locul denumit „La scenă" alertat de câinii care-1 însoțeau a observat vatra unui foc care încă fumega, iar apoi imediat a observat că unul dintre câini transporta în gură un craniu, conștientizând că este al unui om doar după ce a reușit să ia din gura câinelui craniul carbonizat. P. acest motiv a sesizat telefonic pe martorul D. M., timp în care câinii care îl însoțeau au târât prin vegetație o parte a fragmentelor osoase carbonizate din vatra focului și apoi, după sosirea acestuia la fața locului, organele de urmărire penală. Pe fondul audierii sale, martorul C. I. a precizat că în jurul orelor 04:00 ale dimineții zilei de (...), a observat în zona releului de telefonie mobilă, deplasându-se înspre zona denumită „La scenă" un autovehicul, iar în jurul orelor 05:30 a observat același autovehicul rulând dinspre zona denumită „La scenă" înspre satul I.

C. concluziilor preliminare întocmite de către medic primar legist din cadrul Institutului de M. L. C.-N. cadavrul persoanei cu identitate necunoscută de sex masculin prezenta un traumatism cranio-cerebral, cu fractura cutiei craniene și hemoragie meningo-cerebrala, leziuni produse prin lovire cu un corp dur, între leziunile traumatice și deces existând legături de cauzalitate, opinându-se că leziunile de carbonizare s-au putut produce postmortem prin acțiunea flăcărilor (f. 6)

Efectuându-se investigații în vederea stabilirii și identificării victimei și autorului/autorilor, în urma vizualizării înregistrărilor camerelor video montate la intersecția DJ 1. cu DJ 1. a rezultat faptul că la data de (...), orele

05:55:10, prin intersecție a rulat autoturismul cu nr. de înmatriculare (...), rulând dinspre I. înspre O., deplasându-se pe direcția P., acesta fiind, de fapt, singurul autovehicul care a fost înregistrat de camera 2 video montată în intersecție în intervalul 03:00-06:00 (f. 109-111). Totodată, s-a stabilit că proprietarul autovehiculului cu nr. de înmatriculare (...) este inculpatul P. D. A.

Fiind audiat de către organele de cercetare penală, la data de (...), inculpatul P. D. A. a avut o atitudine oscilantă, nerecunoscând inițial faptul că a condus în cursul nopții de 09/(...) autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) pe raza comunei C., pentru ca apoi să recunoască faptul că a condus autoturismul (indicând însă o altă direcție de deplasare, nu dinspre localitatea I., ci rulând înspre localitatea B.), cu toate că camerele de supraveghere montate la intersecția DJ 1. cu DJ 1. 1-au surprins efectuând virajul la stânga. D. ce a recunoscut faptul că într-adevăr a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) înspre localitatea B., inculpatul, invocând diferite pretexte ca și motiv al deplasării care nu erau plauzibile, a precizat că pentru a efectua deplasarea a alimentat în prealabil autovehiculul cu combustibil de la stația P. Mol din cartierul M. (f. 37)

La aceeași dată, s-a procedat de organul de cercetare penală la examinarea exterioară și interioară a autoturismului, împrejurare în care în portbagajul autoturismului au fost găsite mai multe bunuri, printre care și o canistră din material plastic, de culoare albastră, de 10 litri, care emana miros de benzină, purtând eticheta „Materie primă Tiramisu" (f. 27)

Inculpatul P. D. A. a acceptat să fie supus testării tehnicii poligraf, dar la întrebările relevante ale cauzei răspunsurile sale au provocat modificări specifice comportamentului simulat, (f. 267, 268)

In urma vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale stației peco Mol, de pe str. T. M. din mun. C.-N., s-a stabilit faptul că la ora 0. autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) a intrat în stația peco la ora

0., a fost alimentat cu combustibil, însă de către o altă persoană și nu de inculpat (aspect pe care 1-a susținut cu ocazia audierii din data de (...)). Persoană care a alimentat autovehiculul, a intrat în magazinul stației peco și a achitat la ora 0. contravaloarea combustibilului. La ora 00:55, autoturismul cu nr. de înmatriculare (...) a revenit în stația peco, observându-se momentul în care pasagerul din dreapta a coborât din autoturism (aceeași persoană care a alimentat la ora 0. și a achitat contravaloarea combustibilului la ora 0.). Pasagerul avea asupra sa un recipient de culoare albastră, în care a introdus combustibil, după care a așezat recipientul în autoturism la ora 0., iar apoi s-a îndreptat înspre magazin și a achitat contravaloarea combustibilului la ora 0.. (f. 277-282)

Cu ocazia audierii din data de (...) inculpatul P. D. A. a revenit asupra declarației date în cursul zilei de (...) precizând că, de fapt, cel care a alimentat cu combustibil autovehiculul și apoi recipientul a fost inculpatul M. S. M.

Pe fondul audierii, inițial, la data de (...) inculpatul M. S. nu a recunoscut faptul că ar avea vreo contribuție în ceea ce privește moartea victimei, însă a acceptat să se supună testului poligraf; împrejurare în care în cadrul interviului pre-test inculpatul a recunoscut că are contribuție în ceea ce privește moartea victimei K. A., motiv pentru care răspunsurile acestuia la întrebările relevante ale cauzei nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat. (f. 268).

Fiind audiați de către procuror, inculpații P. D. A. și M. S. M. au precizat faptul că au fost prieteni cu victima K. A., însă, fără un motiv anume, în urmă cu aproximativ două-trei luni anterior lunii septembrie

2011, inculpatul P. D. A. a început să ironizeze victima K. A. În urma acestei stări, între inculpatul P. D. A. și victima K. A. s-a declanșat o stare conflictuală, soldată în cele din urmă cu proferarea de amenințări de către victimă la adresa celui dintâi, respectiv la distrugerea la începutul lunii august 2011, respectiv în cursul nopții de 17/(...), a geamului portierei dreapta-față a autovehiculului proprietatea inculpatului P. D. A. cu nr. de înmatriculare (...). P. acest considerent inculpatul P. D. A. a și sesizat, de a altfel, organele de cercetare penală și a formulat o sesizare și o plângere penală prealabilă împotriva victimei, înregistrate sub nr.

237733/2011 la Poliția Municipiului Cluj-Napoca - Secția II P. și respectiv, nr. 7. al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. (f. 67-68)

C. propriilor declarații, la începutul lunii septembrie 2011, între inculpați au avut loc discuții în cadrul cărora inculpatul P. D. A. i-a propus inculpatului M. S. M. „să-i facem felul" - victimei K. A., cei doi luând în mod efectiv hotărârea de a suprima viața victimei, crezând că în cazul în care nu ar fi suprimat viața acestuia „acesta se va întoarce împotriva noastră".

La data de (...), după ce inculpatul P. D. A. s-a întâlnit cu inculpatul M. S. M. au reluat discuția anterioară „de a-i aplica o lecție" victimei, discuție în cadrul căreia cei doi au stabilit un plan și au pus la punct în detaliu modul de comitere al faptei.

Astfel, pentru a evita să fie surprinși inculpații au eliminat pe rând variante cu privire la locul comiterii faptei. Cunoscând obiceiurile propriilor părinți (în sensul că nu ieșeau din cameră noaptea), inculpatul M. S. M. a propus inculpatului P. D. A. ca locul comiterii faptei să fie propria-i locuință. De asemenea, a adus la cunoștința inculpatului P. D. A. că datora victimei o sumă de bani și avea motivul pentru a-1 invita la el acasă, fără ca victima să bănuiască ceea ce avea să se întâmple. Au stabilit, totodată, modalitatea în care urmau să suprime viața victimei și rolul fiecăruia în desfășurarea acțiunii - inculpatul P. D. A. urmând să stranguleze victima, sens în care pentru a o surprinde urma să se ascundă într-o zonă neiluminată a holului locuinței lui M. S. M. Cei doi inculpați au stabilit și modul în care urmau să-și procure sfoara cu ajutorul căreia inculpatul P. D. A. urma să stranguleze victima, precum și modalitatea în care urmau să ascundă urmele infracțiunii săvârșite, respectiv să incendieze cadavrul victimei (inițial, în zona localității D., într-un loc cunoscut de inculpatul P. D. A.).

P. a aduce la îndeplinire planul dinainte stabilit, cunoscând locul de muncă al tatălui inculpatului M. S. M. - un oficiu poștal, inculpatul P. D. A., însoțit de celălalt inculpat, s-au deplasat la locuința acestuia din urmă și, sub un pretext oarecare, i-a cerut numitului M. O. M. „să-i dea ceva sfoară". Numitul M. O. M. a dat curs solicitării inculpatului P. D. A. D. ce au obținut instrumentul cu ajutorul căruia urmau să acționeze asupra victimei, inculpații au părăsit locuința inculpatului M. S. M. Și s-au deplasat la locuința inculpatului P. D. A. loc de unde urmau să ia doi saci pentru a putea transporta cadavrul. Inculpatul P. D. A. a luat sacii din propria-i locuință și a apoi i-a remis inculpatului M. S. M., cei doi stabilind să se reîntâlnească în fața imobilului în care locuiesc pentru a aștepta sosirea victimei K. A.

De menționat că, în timpul discuțiilor în cadrul cărora au stabilit în detaliu planul, inculpatul M. S. M. a apelat telefonic victima pretextând că-i poate restitui suma datorată, pentru a-1 invita la el, însă victima nu se afla acasă. Astfel, victima s-ar fi înțeles cu inculpatul M. S. M. să-1 anunțe când revine pentru ca apoi să se deplaseze la locuința inculpatului M. S. M. I. s-au reîntâlnit în fața imobilului în care locuiesc și au așteptat în interiorul autovehiculului proprietatea lui P. D. A. ca victima K. A. să sune pentru a-și anunța revenirea. La un moment dat, victima K. A. 1-a apelat telefonic pe inculpatul M. S. M., aducându-i la cunoștință că revine acasă, motiv pentru care inculpații P. D. A. și M. S. M. s-au deplasat la locuința celui din urmă. Potrivit înțelegerii anterioare, inculpatul P. D. A. s-a ascuns într-un loc întunecos din holul apartamentului, timp în care inculpatul M. S. M. a apelat victima K. A., invitând-o, sub pretextul remiterii datoriei, la locuința sa. V. K. A. a dat curs invitației inculpatului M. S. M., sens în care s-a deplasat la locuința acestuia și, după ce a intrat în bucătărie, conform planului inculpatul P. D. A. a surprins victima venind din spatele acesteia și, cu ajutorul materialului textil, 1-a strangulat, timp în care inculpatul M.

S. M. ținea victima de mâini. U. a acțiunii de strangulare victima ar fi căzut în șezut, însă inculpatul P. D. A. continua să stranguleze victima, iar inculpatul M. S. M. „îl apăsa cu mâna pe piept", până când au constatat, conform propriilor păreri, că victima K. A. a decedat. Apoi, fără a putea oferi o explicație plauzibilă, inculpatul M. S. M. a introdus în cavitatea bucală a victimei o bucată de material textil. P. a reuși să-1 introducă în sacii pregătiți anterior, inculpații au legat victima de mâini și de picioare, însă au constatat că nu vor reuși să-1 introducă în saci, motiv pentru care, pentru a-

1 putea transporta în beciul imobilului, inculpatul M. S. M. a luat o pătură în carouri și apoi împreună cu inculpatul P. D. A. au așezat victima în interiorul acesteia, înnodând-o la capete.

C. planului dinainte stabilit, inculpații au transportat victima în pătură din apartament în casa scărilor, pentru a-1 transporta cu liftul. I. au introdus victima în lift, inculpatul M. S. M. a urcat și el în lift, iar inculpatul P. D. A. a coborât scările imobilului pentru a se asigura ca la parter nu se află vreo persoană care să-i surprindă, pentru a reuși să transporte cadavrul victimei în subsolul imobilului. Ulterior, inculpații P. D. A. și M. S. M. au transportat cadavrul victimei în subsolul imobilului, loc unde l- au ascuns, pentru ca apoi să părăsească imobilul pentru a se deplasa la un magazin de unde și-au cumpărat produse alimentare, revenind apoi la locuj unde era parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...), așteptând în interiorul acesteia până când s-au asigurat că tatăl inculpatului P. D. A. a stins becul din camera sa, pentru ca acesta să nu-și dea seama că inculpatul P. D. A. va folosi autovehiculul pentru că nu este posesor de permis de conducere.

Inculpatul P. D. A. a urcat la volanul autovehiculului, inculpatul M. S. M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față, pentru ca apoi inculpatul P. D.

A. să conducă autoturismul până în stația peco Mol de pe str. T. M., loc unde inculpatul M. S. M. a coborât din autovehicul și a alimentat cu combustibil, achitând contravaloarea acestuia. Apoi inculpații au revenit la imobilul în care locuiesc, au coborât în subsolul acestuia, de unde luat victima și au transportat-o înspre autovehicul, introducând-o în portbagajul acestuia, pentru a-și putea urma planul, de a ascunde urmele omorului săvârșit, respectiv să se deplaseze în locul indicat de inculpatul P. D. A. și a distruge prin incendiere cadavrul victimei. Inculpatul P. D. A. a urcat la volanul autovehiculului, iar inculpatul M. S. M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față, având intenția de a se deplasa în locul indicat de inculpatul P. D. A. La momentul punerii în mișcare a autovehiculului, conform propriilor declarații, inculpații și -au amintit că nu au cumpărat în canistra din portbagajul autoturismului benzină pentru a reuși să incendieze cadavrul victimei, sens în care s-au deplasat, în aceeași stație peco, loc unde inculpatul M. S. M. a alimentat canistra, inscripționată „Materie primă Tiramisu" cu benzină și a achitat contravaloarea acesteia.

Ulterior, inculpatul P. D. A. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare (...) pe mai multe străzi din municipiul C.-N., pentru ca apoi să se deplaseze pe drumurile județene situate pe raza localităților C., D., B., Ș., V., P. în momentul în care au ajuns în localitatea P., inculpatul P. D. A. a adus la cunoștința inculpatului M. S. M. că urmează să se deplaseze într-o altă zonă „mai ferită" pentru a incendia cadavrul victimei, respectiv pe raza satului I. P. acest motiv, au continuat deplasarea, inculpatul P. D. A. conducând autoturismul pe raza localităților R. C., C., P., O., V., I. înainte de a ajunge în satul I., pentru că au observat în fața caselor dintr-o localitate lemne, inculpatul P. D. A. a oprit autoturismul, iar inculpatul M. S. M. a coborât din autovehicul și a luat mai mulți butuci și lemne pe care le-a așezat pe bancheta din spate a autoturismului. Din localitatea I. inculpatul P. D. A. a continuat deplasarea până în zona scenei unde se organizau serbările de la B., a oprit autovehiculul și apoi împreună cu inculpatul M. S. M. au ales un loc în apropierea pădurii pentru a incendia cadavrul victimei. P. a se asigura că focul nu se va extinde, inculpații au îndepărtat iarba pe o porțiune a solului, au așezat o parte din lemnele luate anterior, pe sol, iar apoi au așezat cadavrul victimei aflat în pătură peste acestea. Apoi au mai așezat material lemnos peste cadavru, după care inculpatul M. S. M. a stropit cu benzină din canistră lemnele așezate peste cadavru și cu ajutorul unei brichete a aprins focul. P. a favoriza arderea, inculpații au mai strâns crengi din pădure, iar, conform înțelegerii, inculpatul M. S. M. a alimentat focul, o perioadă de timp cu ajutorul inculpatului P. D. A. În jurul orelor 05:00 ale dimineții, după ce s-au asigurat că victima a ars suficient pentru a nu putea fi recunoscută, inculpații au luat hotărârea de a reveni în municipiul C.-N. Inculpatul P. D. A. s-a urcat la volanul autovehiculului, iar inculpatul M. S. M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față și, conform declarației inculpatului P. D. A., au urmat același traseu. Pe raza localității C., inculpatul P. D. A. a oprit autovehiculul pentru a arunca în lac obiectele care conțineau piese metalice pe care victima le avea asupra sa și pe care au ales să nu le ardă, pentru că au conștientizat că acestea nu se vor distruge ca urmare a acțiunii focului, continuându-și apoi deplasarea înspre municipiul C.-N. La spălătoria auto situată în apropierea complexului „Mercur" din cartierul G., pentru a îndepărta urmele infracțiunii săvârșite, inculpatul P. D. A. a oprit autovehiculul și a cerut angajatului spălătoriei să aspire interiorul portbagajului. Apoi inculpații și-au continuat deplasarea până la intersecția străzilor Cehoslovaciei cu Dorobanților, unde inculpatul M. S. M. a coborât din autovehiculul condus de inculpatul P. D. A., pentru a nu fi văzuți împreună, fiecare deplasându-se apoi la propria-i locuință.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 6844/III/502 din (...) al Institutului de M. L. C.-N. la examinarea exterioară a fragmentelor cadavrului uman carbonizat, s-a constat parieto-occipital un focar de fractură de circa 2. cm și sub adiacent acestui focar, la nivel parieto- occipital stâng s-a constatat prezența sângelui cu modificări de distrucție termică, iar la nivel occipital drept, o colecție sangvină aderentă pe o zonă de circa 7/5 cm cu o grosime de 3 cm și integritatea anatomică a oaselor bazei craniene. În trahee și bronhiile principale s-a constatat prezența sângelui cu modificări de termo-coagulare. C. diagnosticului histo- patologic, a existat aspirat hematie pulmonar, constatându-se și emfizemul pulmonar marginal, iar urmare a examenului toxicologic pentru carboxihemoglobină, rezultatul a fost negativ, ceea ce atestă faptul că în momentul expunerii la acțiunea flăcărilor victima era decedată. Totodată, în cadrul raportului de constatare medico-legală se arată că în cursul necropsiei s-a constat prezența focarului de fractură cu modificările de carbonizare și prezența colecțiilor sangvine care atestă existența unui traumatism cranio-cerebral, aspect confirmat și de examinările histo- patologice. S-a constat de asemenea, prezența aspiratului sangvin tranheo- bronho-pulmonar, sursa acestuia fiind la nivel nazal, având în vedere integritatea bazei craniului, modificările distructive consecutive expunerii termice nepermițând punerea în evidență a leziunilor la nivel nazal. S-a consemnat totodată că atât leziunile cranio-cerebrale cât și aspiratul sangvin au caracter vital, iar prezența emfizemului pulmonar marginal poate fi consecința unei asfixii mecanice plauzibil produse în condițiile descrise de autori, dar modificările distructive de carbonizare nu au permis obiectivarea leziunii caracteristice - șanțul de strangulare.

În concluziile raportului de constatare medico-legală se arată că moartea numitului K. A. a fost violentă, poate data din cursul serii/nopții de 09/(...) și s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral cu fractura cutiei craniene, hemoragie și dilacerare meningo-cerebrală, leziuni care s-ar fi putut produce prin lovire cu sau de corp dur, iar între leziuni și deces există legătură de cauzalitate; existența emfizemului pulmonar ar putea fi consecința unei asfixii mecanice, iar aspiratul sangvin tranheo -bronho- pulmonar poate fi consecința unui traumatism al piramidei nazale produs mai probabil prin lovire activă cu corp dur, iar leziunile distructive de carbonizare s-ar fi putut produce postmortem prin acțiunea flăcărilor.

În cursul urmăririi penale, inculpații au avut o atitudine oscilantă, nerecunoscând inițial faptul că au planificat, în cel mai mic detaliu, modul în care urmau să suprime viața victimei și apoi să ascundă urmele infracțiunii săvârșite, prin incendierea cadavrului, cu toate că, declarativ, aceștia au relatat, în fapt, în tot cursul urmăririi penale, modul în care, anterior uciderii victimei, au stabilit un plan în acest sens.

I. au încercat să minimalizeze gravitatea faptei prin descrierea nesinceră a modalității de suprimare a vieții victimei, recunoscând doar activitatea de strangulare a victimei și nerecunoscând faptul că ar fi și aplicat lovituri victimei în zona capului cu un corp dur. Astfel, este greu de acceptat că fractura constatată cu ocazia necropsiei cadavrului situată parieto-occipital, de dimensiuni exagerate (2. cm), s-ar fi putut produce ca urmare a transportului „fără menajamente" a victimei pe scările din subsolul imobilului. Este în mod evident faptul că cei doi inculpați, în afara acțiunii de strangulare a victimei, au aplicat lovituri în zona capului victimei - cu toate că neagă acest fapt, câtă vreme în conținutul raportului de constatare medico-legală se constată în afara fracturii parieto-occipitală și existența unui traumatism nazal (urmare a aspiratului sangvin tranheo-bronho-pulmonar), leziune produsă prin lovire activă cu un corp dur. În susținerea celor expuse anterior s-a reținut faptul că, inculpații au și ales să distrugă prin incendiere cadavrul victimei, tocmai pentru a ascunde urmele infracțiunii săvârșite. Nu în ultimul rând, inculpatul M. S. M., în susținerea celor afirmate în sensul că nu au aplicat nici unul dintre ei, lovituri victimei a solicitat efectuarea unei constatări tehnico-științifice asupra comportamentului simulat, dar potrivit raportului de constatare tehnico-științifică la întrebările relevante ale cauzei (L-ai văzut pe P. D. A. să-1 lovească în zona capului pe K. A. în noaptea de 09/(...) dumneata l-ai lovit la cap pe K. A. în noaptea de 09/(...) dumneata l-ai lovit cu ceva în zona feței pe K. A. Tu ai provocat lovitura de la capul lui K. A.) la care inculpatul a răspuns negativ, s -au constatat modificări specifice comportamentului simulat, (f. 188-193, vol. II).

S-a apreciat că din interpretarea probelor și mijloacelor de probă administrate în cauză, anterior expuse, modul în care cei doi inculpați au descris activitatea de suprimare a vieții victimei nu este relatat cu sinceritate, fiind în mod evident, că pentru a se produce urmarea socialmente periculoasă - moartea victimei, au și aplicat lovituri în zona capului acesteia.

Având în vedere împrejurarea că cei doi inculpați au recunoscut în fața judecătorului, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, judecata urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpații au declarat că și le însușesc, instanța a admis cererea acestora de a fi judecați conform dispozițiilor art. 3. C.pen, reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați.

În drept, fapta inculpatului P. D. A., care, în baza unei înțelegeri prealabile și a unui plan în detaliu bine stabilit, împreună cu inculpatul M. S. M., în cursul nopții de 09/(...), la locuința inculpatului M. S. M., pentru a suprima viața victimei K. A., a aplicat lovituri în zona capului și a strangulat-o, cauzându-i leziuni traumatice în urma cărora victima a decedat, întrunește elementele constitutive infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C., art. 175 alin. 1 lit. a C. pen.

Fapta inculpatului P. D. A. care în baza planului dinainte stabilit, împreună cu inculpatul M. S. M., în scopul ascunderii infracțiunii de omor săvârșită anterior asupra victimei K. A., a supus în cursul nopții de

09/(...) cadavrul victimei acțiunii de distrugere prin incendiere, în apropierea localității I., comuna C., județul C., întrunește elementele constitutive infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen.

Fapta inculpatului P. D. A. care în cursul nopții de 09/(...) a condus pe drumurile publice amplasate pe raza municipiului C.-N. și pe raza județului C., autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...), fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive infracțiunii conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din

OUG nr. 195/2002.

Fapta inculpatului M. S. M., care, în baza unei înțelegeri prealabile și a unui plan în detaliu bine stabilit, împreună cu inculpatul

P. D. A., de a suprima viața victimei K. A., în cursul nopții de 09/(...), la locuința inculpatului M. S. M., a întreprins activități care constituie parte din acțiunea indivizibilă de săvârșire a omorului, astfel cum au fost descrise în starea de fapt, întrunește elementele constitutive infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C., art. 175 alin. 1 lit. a C. pen.

Fapta inculpatului M. S. M. care în baza planului dinainte stabilit, împreună cu inculpatul P. D. A., în scopul ascunderii infracțiunii de omor săvârșită anterior asupra victimei K. A., a supus în cursul nopții de

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, limite reduse cu o treime, potrivit art. 3201 al. 7 C., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, în principal din perspectiva împrejurărilor concrete în care inculpații au acționat, deoarece, pe fondul unui conflict anterior relativ minor, cei doi au pus la cale un plan elaborat menit să asigure în orice condiții suprimarea vieții victimei K. A., după care au întreprins demersuri, de asemenea elaborate în vederea ascunderii comiterii omorului, dând dovadă de o stăpânire de sine, aproape nefirească la niște persoane atât de tinere și de o indiferență ieșită din comun față de unul dintre drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane, dreptul la viață. Apreciem că nu se justifică reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării în privința inculpatului P. D. A., nefiind întrunite cerințele legale prevăzute la art. 73 lit. b C.pen, deoarece conduita victimei astfel cum rezultă din actele dosarului, nu poate fi catalogată drept act de violență, atingere gravă a demnității persoanei sau altă acțiune ilicită gravă, iar pe de altă parte, premeditarea, circumstanță care califică infracțiunea de omor, exclude ideea existența unei puternice tulburări sau emoții cauzate inculpatului.

Fără îndoială, orice act de judecată presupune o evaluare atentă a stării de fapt și a persoanei infractorului, însă nici sub acest aspect circumstanțele personale ale celor doi inculpați nu sunt tocmai favorabile, plecând de la atitudinea oscilantă a acestora pe parcursul procesului penal, deoarece inițial fiecare dintre ei a negat orice contribuție în comiterea acestor fapte, faptul că nici unul dintre aceștia nu se află la prima confruntare cu legea penală, chiar dacă până la acest moment nu au fost condamnați definitiv pentru alte infracțiuni, iar concluziile referatelor de evaluare psihosocială întocmite de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, sub aspectul perspectivelor de reintegrare socială, nu sunt dintre cele mai optimiste, dincolo de alte aspecte relevante, referitoare la lipsa asumării pe deplin a responsabilității fiecăruia dintre ei și chiar lipsa de empatie față de victimă.

S-a considerat din această perspectivă, că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, iar împrejurarea că, pentru inculpatul P. D. A., s-a achitat jumătate din suma pretinsă de partea civilă cu titlu de daune materiale respectiv suma de 2000 lei, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit. b C., deoarece pe de o parte, suma este absolut modică, iar pe de altă parte, inculpatul nu a avut nici o contribuție personală la aceasta.

Având în vedere solicitarea celor doi inculpați de a fi judecați în procedura simplificată, prevăzută de art. 3. C., limitele de pedeapsă prevăzute de lege vor fi reduse cu o treime conform art. 3201 al.7 C., context în care instanța a aplicat acestora următoarele pedepse: inculpatului P. D. A., pedepsele de: 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C., 175 al.1 lit. a C. cu art.3201 C., 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. cu art.

3. C. și 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 cu art. 3201

C. iar inculpatului M. S. M., pedepsele de: 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C., 175 al.1 lit. a C., cu art. 3201 C. și 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C., cu art. 3201 C.

În baza art. 33 lit. a C. tribunalul a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpați în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art. 35 C. a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, fiecare dintre aceștia urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga câte un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final rezultând pentru fiecare pedeapsa de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C. s-a interzis inculpaților dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. s-a menținut starea de arest a inculpaților și în baza art. 88 C.s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestora timpul reținerii și al arestului preventiv, începând cu data de (...) la zi.

Latura civilă

Numita K. A., în calitate de mamă a victimei K. A., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4825 lei, reprezentând despăgubiri materiale, respectiv suma de 200.00 Euro, cu titlu de daune morale (f. 54, vol. II).

La termenul de judecată din data de (...), partea civilă a arătat că a primit de la inculpatul P. D. A. suma de 2000 lei, situație în care înțelege să-și mențină pretențiile civile reprezentând daune materiale față de inculpatul M. S. M. (pentru diferența de 2825 lei), care de altfel a și arătat că, achiesează la aceste pretenții.

Pe de altă parte, în ceea ce privește solicitarea părții civile ca cei doi inculpați să fie obligați la despăgubiri civile reprezentând daune morale, în cuantum de 2. lei, s-a considerat că este dincolo de orice îndoială faptul că activitatea infracțională a celor doi inculpați a fost de natură a crea un grav prejudiciu de ordin moral părții civile, aceasta pierzându-și fiul la o vârstă tânără și în condiții dintre cele mai dramatice.

Drept urmare, s-a considerat ca fiind justificate pretențiile formulate de partea civilă față de cei doi inculpați sub aspectul daunelor morale, însă cuantumul acestora a fost cenzurat, instanța urmând a aprecia că suma de

80000 euro sau echivalentul în lei la data plății, este îndestulătoare pentru a asigura despăgubirea părții civile.

În baza art. 14, 346 C. tribunalul a obligat pe cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile K. A. despăgubiri civile în sumă de 80000 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daune morale și pe inculpatul M. S. M. să plătească aceleiași părți civile despăgubiri civile în sumă de 2825 lei, reprezentând daune materiale.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel inculpații P. D. A. și M. S. M.

Inculpatul apelant P. A. a criticat cuantumul pedepsei de 18 ani închisoare pe care l-a apreciat prea mare în raport de stare de fapt și de circumstanțele cauzei, constând în acelea că între inculpat și victimă a avut loc un conflict mai vechi, victima i-a spart geamul de la mașină și îl teroriza pe inculpat; s-a învederat că inculpatul se afla într-o puternică stare de tulburare și frică temându-se pentru viața sa, motiv pentru care a luat hotărârea de a-i curma viața victimei, aceasta fiind o persoană violentă.

S-a precizat că încă de la momentul prezentării la parchet inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, premeditarea acesteia, s-a prezentat la fiecare chemare și nu s-a sustras.

În favoarea sa a invocat faptul că a încercat să repare paguba produsă, că a manifestat regret și a plătit suma de 2000 lei mamei victimei.

Sentința a mai fost criticată sub aspectul nereținerii circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a, b și c C. pentru că inculpatul nu are antecedente penale, a efectuat o plată parțială, are disponibilitatea de a achita prejudiciul și trebuie avută în vedere atitudinea permanent sinceră a acestuia.

Inculpatul apelant M. S. M. a susținut că nu contestă gravitatea faptei însă legiuitorul a prevăzut anumite beneficii în favoarea persoanelor care ajung să comită asemenea fapte, unul dintre acestea fiind art.3201 C., de care însă nu a beneficiat pentru că pedeapsa a fost orientată spre maximul legal; față de disp.art.74 C. art.52 C. s-a susținut că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special ar fi îndestulătoare pentru a constitui un mijloc de reeducare care să urmărească formarea unei conduite corecte a inculpatului, mai ales că acesta a regretat fapta, realizând urmările acesteia la câteva zile de la comitere; negarea infracțiunilor a fost determinată de starea de șoc astfel încât se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a și c C.

Analizând sentința atacată din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele.

În mod legal și temeinic, făcând aplicarea procedurii simplificate prev. de art.3201 C., prima instanță a reținut starea de fapt constând în aceea că cei doi apelanți după ce au conceput în detaliu planul necesar, în noaptea de

9. sept.2011 i-au aplicat lovituri în zona capului și au strangulat victima K.

A. la locuința inculpatului apelant M. S. M., apoi au transportat corpul victimei cu autoturismul condus pe drumurile publice de celălalt inculpat fără a avea permis de conducere până în apropierea localității I. unde au incendiat cadavrul.

I. apelanți nu au contestat starea de fapt reținută de către prima instanță, ci doar cuantumul pedepselor aplicate, apelanții susținând că se impunea reținerea circumstanțelor atenuante.

Prima instanță a efectuat corect încadrarea juridică a faptelor considerând că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 C., 175 alin.1 lit.a C. și de profanare de morminte prev. de art.319 C., iar fapta apelantului P. A. de a conduce autoturismul fără permis, constituie infracțiunea prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002.

Critica ultimului inculpat menționat referitoare la cuantumul prea mare al pedepsei de 18 ani închisoare nu poate fi primită deoarece pentru niciuna dintre faptele menționate acestuia nu i-a fost aplicată o asemenea pedeapsă, cea mai mare fiind aceea de 16 ani și 8 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea de omor calificat prev.de art.174 rap.la art.175 alin.1 C.

Susținerea sa că trebuie să beneficieze de circumstanța atenuantă a scuzei provocării prev. de art.73 lit.b C. din cauză că victima era o persoană violentă care l-a terorizat și a spart geamul lateral al mașinii nu poate fi acceptată din cauză că atitudinea ostilă a victimei a fost determinată de comportamentul inculpatului care a început la un moment dat să o ironizeze deși se cunoșteau de mult timp, iar pe de altă parte, atitudinea ostilă a victimei nu putea genera o asemenea stare de tulburare care să ducă la premeditarea omorârii acesteia (f.133 verso).

Afirmațiile apelanților că au recunoscut săvârșirea infracțiunii nu corespunde realității având în vedere faptul că inculpatul P. D. A. a arătat că nu a condus autoturismul (f.33 și urm.d.u.p.) chiar după ce i-au fost prezentate imaginile înregistrate cu autoturismul, apoi a revenit (f.35) spunând că a fost la bunicii unui prieten, după care (f.38) a susținut că el a alimentat și a plătit fără a-l implica pe coinculpat și a solicitat prietenilor săi

(f.41) „să îl acopere"; dacă vor fi interogați de poliție.

De asemenea, a discutat la telefon cu coinculpatul care l-a liniștit cu privire la chemarea sa la poliție. În consecință, inculpații au recunoscut faptele doar după ce au fost depistați datorită înregistrărilor camerelor video de pe traseul rutier și de la benzinărie și nu au recunoscut leziunile cauzate victimei în zona capului; până la recunoașterea faptelor organele judiciare au efectuat percheziții, interceptări și rapoarte de comportament simulat pentru a descoperi toți participanții la comiterea faptei.

Inclusiv mama victimei a fost indusă în eroare de coinculpatul M. S. M. care i-a spus că victima a fost sunată de o persoană necunoscută și a plecat, lăsând-o să înțeleagă că fiul ei a plecat din țară pentru a nu se alarma și a anunța poliția.

Afirmația inculpatului apelant P. D. că a încercat să repare paguba produsă plătind suma de 2000 lei mamei victimei denotă tocmai lipsa sa de empatie cu aceasta, inculpatul considerând că paguba produsă constă în sumele necesare înmormântării victimei, și nicidecum pierderea fiului de către mamă.

Susținerile inculpaților că s-au prezentat la fiecare chemare a organelor de anchetă și că nu s-au sustras cercetării penale sunt derizorii din moment ce aceștia au fost arestați în cauză.

Motivul de apel invocat de coinculpat constând în critica lipsei beneficiului art.3. C. nu corespunde realității din moment ce prima instanță a redus cu o treime maximul legal al acesteia.

Afirmațiile apelanților referitoare la lipsa antecedentelor penale nu corespund realității din moment ce inculpatul apelant P. este cercetat de către P. de pe lângă Judecătoria Gherla pentru infracțiunea prev. de art.181 alin.1 C. (f.90 d.u.p.), iar coinculpatul a fost sancționat administrativ pentru lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin.2 C. și tentativă la furt calificat prev. de art.20 C. rap.la art.208 alin.1, 209 a,lin.1 lit.a, g și i C.(f.91 d.u.p.).

Chiar inculpatul apelant recunoaște că a realizat consecințele faptelor sale doar la câteva zile de la omorârea victimei - astfel cum s-a susținut în apel - astfel încât nici în favoarea inculpatului P. -. motivele anterior citate- nu pot fi reținute circumstanțele atenuante prev.de art.74 lit.a, b, c C.

Susținerea că aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special redus ca urmare a aplicării art.3201 alin.7 C. ar fi de natură să contribuie la reeducarea inculpaților este contrazisă de împrejurarea că inculpații și victima au fost prieteni, au crescut împreună și doar inculpatul P. a început să aibă o relație tensionată cu victima în urmă cu 2-3 luni, coinculpatul rămânând prieten cu victima, aspecte ce rezultă din declarațiile lor, astfel încât este lipsită de temei susținerea că inculpații se pot reeduca mai repede prin aplicarea unor pedepse reduse.

Ca atare, pedepsele aplicate au fost individualizate cu aplicarea tuturor criteriilor generale și speciale prev.de art.72 C.

Referatele de evaluare întocmite în cauză (f.107,112 d.u.p.) întăresc concluziile anterior precizate fiind necesar ca aceștia să conștientizeze conduita avută pentru a-și asuma în totalitate responsabilitatea faptelor; carențele educaționale, obișnuința cu jocurile violente pe calculator, anturajul antisocial frecventat, lipsa motivelor pentru omorârea unei persoane - faptă ce oricum nu poate fi justificată - au condus la diminuarea sentimentelor față de semeni, astfel încât este iluzorie speranța că aceștia pot fi reeducați în adevăratul sens al cuvântului, prin dobândirea unei atitudini normale pe care până în prezent aceștia nu au avut-o.

Așadar este justificată aplicarea sporului de 1 an și 4 luni închisoare după efectuarea contopirii pedepselor.

În mod temeinic prima instanță a soluționat latura civilă a cauzei obligând coinculpatul la plata diferenței daunelor materiale și pe amândoi în solidar la echivalentul în lei a sumei de 80.000 euro daune morale către mama victimei.

Așa fiind, în baza art.379 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondate apelurile declarate.

În temeiul art. 383 alin.11 C. rap. la art.350 C. va menține starea de arest preventiv a inculpaților deoarece subzistă temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a acestora prin încheierea penală nr.99/2011 a T.ui C., respectiv lăsarea în libertate a două persoane judecate pentru că au premeditat, au pus în executare și au încercat să distrugă toate urmele lăsate cu ocazia omorârii unei persoane este în mod evident de natură să stârnească reacții puternice de dezaprobare în rândul comunității.

Sub un alt aspect, menținerea arestării preventive este justificată prin pronunțarea unei pedepse privative de libertate.

În temeiul art. 383 alin.2 C. va deduse din pedepsele rezultante durata arestării preventive la zi pentru amândoi inculpați.

Văzând și disp. art. 192 alin.2 C.

P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații P. D. A. (cu datele personale la dosar) și M. S. M. (cu datele personale la dosar), ambii deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 48 din 6 februarie 2012 a T.ui C..

Menține starea de arest a inculpaților.

Potrivit articolului 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpaților timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-suma de 400 lei (100 lei plus

300 lei) onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui

Justiției.

Obligă pe inculpatul P. D. A. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu avocațial parțial.

Obligă pe inculpatul M. S. M. să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezentând onorar avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 martie 2012 în prezența inculpaților arestate.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER

V. C. A. D. L. T. G.

Red.CV Dact.SzM/4ex. (...)

← Decizia penală nr. 690/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 116/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 52/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 52/2012, Curtea de Apel Cluj