Decizia penală nr. 526/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA P.Ă NR. 526/R/2012
Ședința publică din 3 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. V. A.- judecător
JUDECĂTORI : L. H.
GREFIER : M. N.
I. M.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul K. C. împotriva sentinței penale nr. 1425 din data de (...), pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev.de art.239 alin. 2 și 5 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul personal, asistat de apărătorii aleși avocat T. BAN din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, avocat G. C. CUC C., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, partea vătămată asistată de apărătorul ales avocat I. L. V., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și traducătorul de limbă arabă, FARAH NABIL cu autorizația nr.
31595 eliberată la data de 17 mai 2011 de Ministerul Justiției- S. P. J. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța aduce la cunoștința traducătorului autorizat de limbă arabă
FARAH NABIL, interpret în cauză că, potrivit dispozițiilor art. 128 alin 3
Cod procedură penală raportat la art.85 Cod procedură penală, urmează să depună jurământ în cauză.
D. depunerea jurământului, instanța pune în vedere traducătorului autorizat de limbă arabă FARAH NABIL, interpret în cauză, să-i traducă inculpatului K. C. tot ce se discută în cauză.
Apărătorul inculpatului, avocat T. Ban, în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin 3 Cod procedură penală privind efectul devolutiv al recursului și limitele sale, când instanța de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situația în care consideră necesar pentru asigurarea dreptului părților la un proces echitabil, solicită încuviințarea următoarelor cereri probațiune: audierea martorilor F. C., L. C. și G. A., toți lucrători la Secția I P., cu care dorește să dovedească modul în care s-au derulat faptele la eveniment, aceștia deplasându-se la locul faptei. Se mai solicită încuviințarea efectuării unei adrese către S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea unui referat de evaluare psiho-socială a inculpatului. Cea de-a treia cerere este întocmirea unei adrese către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru a se comunica instanței de recurs, stadiul dosarului nr. 8973/P/2011 care privește pe învinuitul V. R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Apărătorul părții civile, avocat I. L. V. cu privire la cererile formulate de apărătorul ales al inculpatului arată că solicită respingerea acestora ca nefiind utile cauzei. Cu privire la prima cerere de audierea martorilor menționați, arată că cei trei polițiști nu au fost prezenți la momentul evenimentului, aceștia conformându-se martorului C. L., respectiv pentru acoperirea probelor de la fața locului. Cu privire la cea de-a doua cerere, de întocmirea unui referat de evaluare psiho-socială pe seama inculpatului, arată că instanța de fond s-a bazat pe antecedentele comportamentului agresiv a inculpatului. Cu privire la cea de-a treia cerere, de întocmirea unei adrese la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru dosarul nr.
8973/P/2011, consideră că nu are nici o relevanță această solicitare, întrucât mărturia dată de către numitul V. R. A. a fost sub prestare de jurământ.
Reprezentantul parchetului, cu privire la cererile formulate în probațiune de către apărătorul ales al inculpatului arată că sunt irelevante soluționării cauzei, menționând că, probele administrate până în prezent în cauză, permit instanței să se pronunțe azi pe acest recurs.
Curtea, deliberând respinge toate cele trei cereri în probațiune formulate de apărătorul ales al inculpatului ca nefiind concludente și utile cauzei.
Apărătorul părții vătămate depune la dosar un set de fotografii, de la momentul producerii evenimentului (f.32-38 dosar recurs).
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului, avocat T. Ban, solicită instanței de recurs să amâne pronunțarea cauzei, pentru a avea posibilitatea de a depune concluzii scrise în cauză. S. în principal, admiterea recursului, în temeiul art 38515 pct 2 lit b Cod procedură penală, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în temeiul art. 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit d Cod procedură penală, achitarea inculpatului, motivat de faptul că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct 2 lit d și 3859 alin 1 pct 14
Cod procedură penală, cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev de art
239 alin 2 și 5 Cod penal și suspendarea condiționată a executării pedepsei, precum și aplicarea art 82 Cod penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei, solicită a se constata că daunele morale sunt excesiv de mari, solicitând în acest sens reducerea acestora.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, la data de 22 iulie
2009, executarea silită s-a desfășurat fără ca inculpatul să aibă cunoștință de existența vreunei somații și fără participarea administratorului societății- V. R. A.. În continuare se arată că, inculpatul a apreciat că executarea silită este nelegală, că a luat cuțitul de bucătărie cu scopul exclusiv de a se apăra, nu a avut intenția de a ataca sau lovi pe cineva, că ținea cuțitul în mână lângă șold, cu lama îndreptată înspre spate și nu îndreptată spre persoanele prezente. A luat cuțitul deoarece era singur și a fost agresat.
2
Modul defectuos și nelegal în care s-a desfășurat executarea silită, prin intrarea în imobilul proprietatea societății administrate de inculpat a circa 10 persoane, cu toată opunerea inculpatului, pe fondul lipsei de intervenție a polițiștilor într-o fază preliminară, permițându-se intrarea în imobil a unor persoane al căror acces nu era îndrituit, a condus pe cale de consecință la un conflict care a luat amploare și de producerea căruia, inculpatul nu se consideră vinovat. Executarea poate fi silită, dar nu se poate folosi forța împotriva unei terțe persoane, care nu are nici o calitate la firma debitoare, se află pe proprietatea sa și fără respectarea procedurilor obligatorii. Fără respectarea acestor proceduri și nu nerespectarea ordinului primit de la șeful secției de poliție de a nu intra în curte și a rămâne pe spațiul public, se pune problema dacă partea vătămată se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu și dacă nu cumva prin modul său de a acționa, a încurajat pe ceilalți participanți la executarea silită.
Teoria și practica juridică în materie penală statuează că, pentru existența acestei infracțiuni, este necesar ca partea vătămată să se găsească în exercițiul atribuțiilor de serviciu și să se mențină în cadrul legal al acestora. În situația în care funcționarul își depășește atribuțiile sale de serviciu, sau le exercită în mod abuziv, actele îndeplinite nu pot fi considerate ale autorității, iar protecția acordată de legiuitor prin dispozițiile art. 239 Cod penal nu se mai justifică.
Este evident că inculpatul a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de purtarea violentă a reprezentantului societății creditoare și a persoanelor pe care acesta le-a chemat în ajutorul lui, dar și de modul de acțiune a părții vătămate care a avut o atitudine pasivă atunci când inculpatul a fost agresat, râzând de el, situație care impune constatarea firească a depășirii atribuțiilor de serviciu care îi reveneau.
Apărătorul inculpatului, avocat G. Cuc C. depune la dosar caracterizări din partea: Asociației de P. de pe str M. nr. 2; din partea numitului D. V. din partea numitului S. G. din partea numitului C. C. din partea numitului
C. M. copia certificatului de naștere al C. S.-A. L. născut la 20 octombrie
1998; un înscris emis de I. P. J. C. către partea vătămată L. S.
În continuare, se arată de apărătorul inculpatului că daunele morale sunt mult prea mari, solicitând în acest reducerea acestora. De asemenea, declarația părții vătămate nu poate fi coroborată cu celelalte probe. Se mai solicită a se avea în vedere și faptul că unul dintre martorii audiați a depus mărturie mincinoasă, față de care este începută urmărirea penală. Fapta săvârșită de inculpat nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, prin atingerea minimă adusă valorilor apărate de legea penală, fiind lipsită în mod vădit de importanță.
Apărătorul părții vătămate nu solicită amânarea pronunțării în cauză pentru depunerea de concluzii scrise, iar după acordarea cuvântului pe fond, solicită ca instanța de recurs să nu ia în considerare probele solicitate de apărătorul inculpatului. S. respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Din probele administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât
și în fața instanței, se apreciază de apărătorul părții vătămate că a rezultat pe deplin atât starea de fapt reținută și descrisă pe larg în cuprinsul actului de sesizare, cât și vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa. Fapta săvârșită de către inculpat prezintă un grad de pericol social sporit. Dincolo de împrejurările că inculpatul a agresat un agent de poliție, este evident că în calitate de cetățean sirian domiciliat pe teritoriul
3 român este obligat să respecte legile statului pe teritoriul căruia domiciliază. În mod evident așa cum s-a arătat și în actul de sesizare diriguirea legală a părții vătămate pentru a se deplasa acolo a rezultat atât din faptul că a fost dirijată pentru a aplana conflictul care luase amploare și în mod evident fusese dirijat acolo la solicitarea directă a directorului și a executorului judecătoresc, organele de poliție având printre atribuții și aceea de a acorda sprijin organelor de executare silită pentru punerea în executare a titlurilor executorii.
Inculpatul a urmărit provocarea leziunilor descrise în certificatul medico-legal părții vătămate, pentru că nu se poate spune că inculpatul ar fi acționat în legitimă apărare, câtă vreme din modul în care a fost săvârșită infracțiunea și din cele relatate, rezultă cu certitudine că aceste leziuni nu au fost leziuni de apărare, ci au fost leziuni provocate prin acțiunea unui corp tăietor înțepător, astfel încât s-au produs și urmările descrise în certificat.
Cu privire la plângerile formulate de inculpat împotriva părții vătămate și a organului de executare, învederează instanței că acestea au fost depuse cu multă întârziere, fiind un mijloc pentru a-și formula diverse apărării în cauză, apărări care au mers de la legitimă apărare până la schimbarea încadrării juridice și alte aspecte, apreciind că aceste apărări nu au fost confirmate de probele administrate în cauză.
S. a se reține de instanța de recurs, atitudinea nesinceră a inculpatului atât în cursul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești, exercitarea cu rea credință a drepturilor procesuale prin depunerea de înscrisuri cu conținut calomniator.
Cu privire la latura civilă, solicită admiterea acesteia așa cum a fost formulată, întrucât a fost dovedit existența raportului de cauzalitate dintre fapta inculpatului și prejudiciul cauzat, precum și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Din probele administrate de instanța de fond atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, rezultă vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa. Se apreciază că fapta săvârșită de către inculpat prezintă un grad de pericol social sporit.
Dincolo de împrejurările că inculpatul a agresat un agent de poliție, este evident că în calitate de cetățean sirian domiciliat pe teritoriul statului român este obligat să respecte legile statului pe teritoriul căruia domiciliază și încercarea inculpatului de a se prezenta ca o victimă în acest dosar și nu ca inculpat a fost sortită de la început eșecului. În mod cert executarea silită se desfășura cu respectarea dispozițiilor legale aspect ce rezultă din probele de la dosarul cauzei, în mod cert executorul judecătoresc însoțit de celelalte persoane se aflau în mod legal acolo, de asemenea acolo nu era domiciliul inculpatului, la acea adresă desfășura o activitate comercială. Inculpatul s-a manifestat cu o violență verbală și cu o agresivitate verbală sporită la adresa unor organe de executare silită, fiind nevoie de intervenția organelor de poliție.
S. instanței de recurs a reține atitudinea nesinceră a inculpatului atât în cursul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești.
Cu privire la latura civilă a cauzei, reprezentantul parchetului apreciază că instanța de fond a soluționat-o în mod corect.
4
Inculpatul K. C. având ultimul cuvânt arată că nu este vinovat și achiesează la concluziile apărătorilor săi aleși.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 1425 pronunțată la data de 6 decembrie
2011 de Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul K. C. ca fiind neîntemeiată.
În baza art. 239 al. 2 și 5 din C. s-a dispus condamnarea inculpatului K. C., fiul lui A. si S., născut la data de 17 mai 1965 în loc. Latmagea, Siria, cetățean sirian, CNP 7., căsătorit, administrator al S.C BEBE 98 S., posesor al cărții de permanență seria RPR nr. 01676, domiciliat în C.-N., str. M., nr.
2, ap. 72, jud. C. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a din C. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.
În baza art. 86^1 și 86^2 din C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul K. C. și stabilește termenul de încercare de 5 ani, iar în baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza art. 86^3 al. 1 din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul K. C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza art. 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 14 rap. la art. 346 al. 1 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 din C.civ. în vigoare înainte de data de 1 octombrie 2011, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată L. S.-V. cu domiciliul în C.-N., str. C. M., nr. 107, bl. G7, ap. 45, jud. C. și obligă pe inculpatul K. C. la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 193 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei de lei către partea vătămată reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului.
În baza art. 118 al. 1 lit. b din C. s-a dispus confiscarea de la inculpat a cuțitului ridicat de la acesta și depus la dosarul de urmărire penală (fila
38 dosar fond).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Între S. SO 7 S. administrată de către inculpat și S. M. L. IFN S. C.-N. a fost încheiat contractul de leasing financiar nr. 118/9 decembrie 2008 prin care societatea de leasing a achiziționat și pus la dispoziția utilizatorului S. SO 7 S. mai multe utilaje în valoare de 12.131,60 euro, necesare dotării unui atelier de vulcanizare, utilizatorul urmând să achite câte o rată lunară reprezentând prețul folosinței bunurilor.
5
U.ul a achitat numai primele rate lunar, iar după împlinirea scadenței pentru trei rate consecutive neachitate de către utilizator, proprietarul, respectiv S. M. L. IFN S. C.-N. a solicitat executarea silită prin ridicarea bunurilor de la utilizator, cerere înregistrată la data de 9 iulie 2009.
În acest sens a fost deschis dosarul execuțional nr. 260/2009 al
Biroului Executorului Judecătoresc S. D. M.. Efectuând acte de executare silită în baza Titlului VI cap. 1 art. 17 și 68 din Legea nr. 99/1999 care prevăd că un contract de leasing financiar este titlu executoriu, iar în termen de 48 de ore de la primirea cererii de executare silită, organul de executare se va deplasa la locul unde se află bunul afectat garanției, va intra în posesia acestuia și îl va preda creditorului, la data de 22 iulie 2009, în jurul amiezii, martora S. D. M. însoțită de consilierul juridic al biroului, martorul P. F. și consilierul juridic al societății creditoare, martorul N. D. V. s-au deplasat la adresa str. C. F., nr. 13, C.-N. unde figura punctul de lucru al societății debitoare S. SO 7 S.
Conform declarațiilor martorilor P. și N. aici au găsit un atelier de vulcanizare în timpul orarul afișat de funcționare, iar poarta de acces era deschisă. Au intrat în curtea imobilului, apoi într-o încăpere mare în care au văzut bunurile achiziționate de la societatea creditoare. A. au fost întâmpinați de către inculpat care s-a recomandat ca fiind patronul societății
(fila 80). D. ce martora S. s-a recomandat și i-a adus la cunoștință scopul pentru care s-au deplasat la acea adresă inculpatul a devenit agitat, a început să țipe la noi și să stingă lumina din încăperea în acre am intrat în scopul identificării bunurilor (declarația martorului P.). M. S. a declarat că în momentul în care i s-a cerut inculpatului să predea bunurile acesta a stins lumina din încăpere era foarte agitat și a urlat la noi, iar martorul N. a declarat că inculpatul a devenit nervos, a început să ne înjure și să ne scoată afară spunându-ne că a vândut societatea și să îl căutăm pe proprietar.
Văzând atitudinea inculpatului, martorul P. a apelat serviciului de urgență 112, la ora 12.10, solicitând sprijinul unu echipaj al poliției, împrejurare confirmată prin adresa de la fila 25 dos. UP. Urmare a apelului, la fața locului a fost dirijat un echipaj din cadrul Secției 1 format din partea vătămată L. S. și martorul A. R. Cei trei martorii prezenți la fața locului au relatat pe scurt celor doi polițiști situația juridică, iar când partea vătămată i-a spus inculpatului că trebuie să respecte legea, acesta s-a enervat și mai tare, a sunat pe nu știu cine, iar după aceea partea vătămată și colegul său au ieșit din curte și au așteptat la poartă (declarația martorei S.). Din declarația martorului P. reținem că în acel moment inculpatul a luat legătura telefonică cu martorul C. L. care era șeful Secției 1 P. și pe care îl
cunoșteam întrucât până în anul 2006 am lucrat în P. și eu am vorbit la telefon cu C. L. și i-a prezentat situația însă acesta mi-a spus că trebuie să urmăm procedura de solicitare a sprijinului poliției cu 24 de ore înainte de îndeplinirea actului de executare, … iar de la partea vătămată am aflat că martorul C. L. i-a cerut să plece. Martorul N. a confirmat că în urma unei convorbiri telefonice inițiată de către inculpat cu o persoană partea vătămată și martorul A. au ieșit din curte așteptând la gard.
Martorul C. L., șeful secției 1 P. C.-N. de la acea vreme, iar în acel moment al zilei nu se afla la birou, a confirmat că a fost sunat pe telefonul mobil personal de către inculpat pe care îl cunoștea de mai multă vreme, care i-a spus sunt mulți pe mine și căruia i-a sugerat să apeleze serviciul
112. A fost sunat a doua oară de către inculpat, fără să știe dacă înainte
sau după folosirea cuțitului, care i-a spus că la fața locului se află un
6 echipaj al P., iar martorul a vorbit cu partea vătămată și căruia i-am spus că dacă nu este cazul să intervină să aștepte în stradă anunțându-l că voi veni la fața locului; la solicitarea Ș. P. M. C.-N. care mi-a spus că evenimentul a luat amploare m-a deplasat la fața locului. Din declarația martorului reținem că s-a deplasat la fața locului doar ca urmare a ordinului superiorului său și pentru evenimentul a luat amploare, dar i-a spus părții vătămate dacă nu este cazul să intervină să aștepte în stradă.
D. ce partea vătămată a așteptat la intrarea în curtea imobilului la solicitarea martorului C. inculpatul i-a amenințat că le va da foc
(declarațiile martorilor S., P. și N.) simulând că apelează o altă persoană pentru a-i aduce combustibil.
La solicitarea martorului N. la fața locului a venit și reprezentantul societății creditoare martorul V. S. A. a declarat că la sosirea sa a constatat că inculpatul era agitat, striga și se împingea cu alte persoane încercând să le scoată afară din imobil. La un moment dat inculpatul a intrat într-o încăpere și a venit spre mine, eu fiind cu spatele, având un cuțit în mână. Mi- a dat seama că inculpatul era în spatele meu când a intervenit martorul P. și partea vătămată L. car l-au prins de mâna în care avea un cuțit ridicat în aer cu lama în jos; după ce a fost prins de către partea vătămată, încercând să scape, inculpatul a mișcat din încheietură lovind sau tăind mâna părții vătămate… dar imediat anterior i-am auzit pe partea vătămată și martorul P. să lase cuțitul după ce l-au prins de mână (fila 83). L-am văzut pe inculpat că avea asupra sa un cuțit și atunci i-a cerut părții vătămate să ne asigure protecție. L-am văzut pe inculpat cum ținea cuțitul în mână cu lama în jos, îndreptându-se cu mâna ridicată spre V. S. A. a fost prins de mână de către partea vătămată și P. V., iar partea vătămată a reușit să-l dezarmeze. În acest proces partea vătămată a fost tăiată la mână (declarația martorei S.). Inculpatul a intrat într-o încăpere și s-a întors cu un cuțit de bucătărie cu care s-a apropiat din lateral de V. S. Eu am prins imediat mâna inculpatului, iar doamna executor a solicitat sprijinul celor doi polițiști. Precizez cu inculpatul ținea cuțitul cu lama în sus cu o mișcare de jos în sus, iar partea vătămată a prins încheietura mâinii inculpatului, iar inculpatul l-a tăiat la mână înainte de a fi dezarmat (declarația martorului P.). La un moment dat inculpatul a intrat în încăperea alăturată celei în care erau bunurile și s-a întors având un cuțit în mână, pe care îl ținea cu lama în jos și cu mâna ridicată s-a îndreptat spre martorul V. S. efectuând o lovitură de sus în jos. A. a fost observat de către unul dintre lucrătorii de poliție care strigat ceva și l-a prins pe inculpat de încheietura mâinii în care ținea cuțitul. Imediat după ce a fost prins inculpatul a făcut mai multe mișcări din încheietura mâinii și tăiat cu cuțitul mâna lucrătorului de poliție declarația martorului N.).
Martorul A. a declarat că nu a văzut când partea vătămată o fost tăiată în zona mâinii stângi întrucât se afla la mașină și scria un proces verbal de contravenție pentru inculpatul care a refuza să se legitimeze.
Declarațiile martorilor analizate mai sus confirmă întru totul declarațiile părții vătămate.
D. ce inculpatul a fost imobilizat la fața locului a sosit un alt echipaj al poliției și apoi un ofițer, iar după aceea martorul C. L. M. S. a declarat că după sosirea martorului C. acesta a discutat într-un colț cu inculpatul și i-a cerut unui lucrător de poliție să ia cuțitul care se afla pe jos. C. L. a venit însoțit de un lucrător de poliție căruia i-a spus să ia cuțitul și să îl scoată afară din curte (declarația martorului P.). La fața locului a sosit comandantul Secției 1 P. căruia am încercat să-i explicăm ce s-a întâmplat și spre surprinderea noastră, noi crezând că va încerca să asigure perimetrul acesta
7
a pus mâna pe cuțit și l-a aruncat în încăperea alăturată (declarația martorului N.). Martorul C. a declarat că a văzut-o pe partea vătămată care prezenta o zgârietură la nivelul încheieturii mâinii stângi, dar mi-a spus cu nu e nimic și că a fost produsă când l-a prins pe inculpat de la spate pentru a-l imobiliza. Cuțitul era fie asupra părții vătămate, fie asupra colegului său de echipaj și am dispus să fie ridicat. Cu privire la modul de producere a leziunilor, respectiv că acestea s-ar fi produs când partea vătămată l-a imobilizat pe inculpat pe la spate, instanța apreciază că o astfel de desfășurare a evenimentelor a fost relatată de către martorul C. după ce a discutat cu inculpatul cu care se cunoștea de mai multă vreme, întrucât, dintre toate persoanele prezente, numai inculpatul a susținut o astfel de versiune, exclusiv în scopul de a elimina consecințele juridice ale unei eventuale infracțiuni de ultraj. A. subiectivă a martorului C. L., bazată cel mai probabil pe relația de prietenie cu inculpatul, este învederată și de împrejurarea că, în prezența unui element obiectiv, respectiv leziunile de la mâna părții vătămate și a martorilor care confirmau că au fost produse de către inculpat, a ales versiunea inculpatului și a apreciat că nu sunt suficiente elemente pentru stabilirea unei fapte tipice de ultraj, deși o astfel de apreciere este dată de art. 209 al. 3 din C.p.p. în competența exclusivă a procurorului. A., instanța va înlătura declarațiile inculpatului și a martorului C. ca fiind vădit concertate, subiective și nesincere.
Din declarația inculpatului reținem că acesta în mod cert nu le-a permis să ridice bunurile întrucât a considerat că nu au dreptul deoarece
societatea nu mai funcționează și le-a cerut să prezinte hârtie de la tribunal. C. vom reține nesinceritatea declarației martorei C. S. C., soția inculpatului, care a arătat că inculpatul a sunat-o spunându-i haide repede la gară, iar când a ajuns la fața locului inculpatul i-a spus că nu a reușit să sune la serviciul de urgență 112 întrucât nu avea telefonul asupra, acesta fiind în mașină, iar persoanele prezente nu i-au permis accesul la mașină. Vom reține însă că în acel imobil, care funcționa ca și locuință, o cameră era amenajată pentru vulcanizare, împrejurare confirmată în mod expres de martorul C. M. atelierul de vulcanizare era al lui K. De altfel, în aceeași zi, bunurile au ridicat din acel imobil și predate creditoarei.
Pentru întregirea tabloului evenimentelor, instanța de fond a reținut că în primăvara anului 2009, martorul V. R. A. l-a cunoscut pe inculpat prin intermediul numitului L. M., iar inculpatul i-a propus să-i dea suma de 2.000 de lei pentru a lua firma pe numele meu. Întrucât martorul avea nevoie de bani a acceptat și a primit suma de 1.000 de lei după care a înmânat inculpatului o copie a cărții sale de identitate. La începutul lunii iunie 2009 inculpatul a întocmit înscrisurile necesare cesiunii părților sale sociale pe care le deținea la S. SO 7 S. către martorul V., aceste înscrisuri fiind semnate de către martor. Cu alte cuvinte inculpatul a vândut părțile sociale pe care le avea la S. SO 7 S. nu în schimbul unui preț ci plătind cesionarului o anumită sumă de bani. O astfel de operațiune financiară este bizară indiferent de comerciant, dar capătă sens atunci când vom reține că inculpatul a încercat să sustragă de la urmărire silită anumite bunuri pe care le folosea în temeiul unui contract de leasing. C., sau voind să creadă că o astfel de operațiune îl legitimează să se opună oricărei forme de executare silită a apărat inclusiv cu forța bunurile pe care le deținea în imobilul proprietatea sa.
S-au reținut concluziile raportului de constatare medico-legal nr.
5412/I/a/1134/23 iulie 2009 din care rezultă că partea vătămată prezenta multiple escoriații cu dimensiuni între 3/0,2 și 0,8/0,2 cm la nivelul
8 regiunii radio-carpiene de la mâna stângă, leziune care s-au putut produce la data de 22 iulie 2009, care s-au putut produce prin acțiunea unui corp înțepător-tăietor și pentru vindecarea cărora au fost nevoie de 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Sintetizând, la data de 22 iulie 2009 a avut loc un act legal de executare silită în materie comercială asupra unor bunuri care se aflau în imobilul de pe str. C. F., nr. 13, C.-N. Inculpatul s-a opus executării silite înjurând și amenințând organul de executare și persoanele care îl însoțeau, aceștia fiind nevoiți să ceară sprijinul organelor de poliție. Î. că solicitarea trebuie făcută cu 24 de ore înainte de actul executare nu implică în vreun fel legalitatea solicitării, ci este menită să asigure dislocarea operativă a lucrătorilor de poliție. La fața locului a sosit un echipaj al poliției din care făcea parte și partea vătămată, care purta însemnele autorității de stat din care face parte și era în exercitarea atribuțiilor de serviciu. I. la prezența echipajului de poliție și probabil încrezător în sprijinul pe care i-l poate oferi o cunoștință mai veche, respectiv martorul C. L. superiorul părții vătămate, inculpatul a luat un cuțit cu care a încercat să-l lovească pe reprezentantul creditoarei, iar în acel moment a intervenit partea vătămată care l-a prins pe inculpat de mână, din față, strigându-i să lase cuțitul. Continuându-și planul, inculpatul a mișcat din încheietura mâinii în care ținea cuțitul urmărind să rănească pe partea vătămată pentru a-și asigura scăparea. A., deși nu a urmărit în mod expres să lovească pe partea vătămată, a prevăzut rezultatul faptei sale și l-a acceptat, acționând astfel cu forma de vinovăție a intenției indirecte, prev. de art. 19 al. 1 pct. 1 lit. b din C. În acest punct al discursului argumentativ, reamintim inculpatului că scopul urmărit, ca element conceptual, este diferit de forma de vinovăție cu care a acționat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj. A. în vedere argumentele de mai sus, coroborat că faptul că purta însemnele autorității din care face parte și era în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar inculpatul a văzut cine a intervenit și l-a prins de mână, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de ultraj prev. de art. 239 al. 2 și 5 C. în infracțiunea de loviri sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 din C., ca fiind neîntemeiată. Întrucât partea vătămată a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 3-4 zile de îngrijiri medicale, instanța de fond a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 al. 2 și 5 C.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul K. C. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.penală, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate sub minimul prevăzut de lege și aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal.
În latura civilă a cauzei, inculpatul a solicitat reducere cuantumului daunelor morale acordate de instanța de fond.
În motivarea recursului s-a arătat că în cauză lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, inculpatul apreciind că executarea silită este nelegală, acesta acționând sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de purtarea violentă a reprezentantului societății creditoare și a persoanelor chemate în ajutorul acestora.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatului fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
9
A., din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în cauză, rezultă fără echivoc că la data de 22 iulie 2009 inculpatul s-a opus executării silite, înjurând și amenințând organul de executare și persoanele care îl însoțeau, aceștia fiind obligați să ceară sprijinul organelor de poliție. D. sosirea la fața locului a unui echipaj de poliție, din care făcea parte și partea vătămată, agenții purtând însemnele autorității de stat și fiind în exercițiul atribuțiilor de serviciu, inculpatul a luat un cuțit cu care a încercat să-l lovească pe reprezentantul creditoarei, iar la intervenția părții vătămate, care l-a prins pe inculpat, i-a cauzat acestuia leziuni care au necesitat pentru vindecare 3 - 4 zile îngrijiri medicale.
Or, este evident că fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2 și 5 Cod penal, motiv pentru care cererea inculpatului de achitare în temeiul art. 10 pct. 2 lit. a rap. la art. 11 lit. d C.pr.penală apare ca nefondată.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost în mod corect individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, atât în ce privește cuantumul pedepsei aplicate cât și în privința modalității de executare.
A., în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei, atitudinea extrem de agresivă a inculpatului, lipsa de sinceritate și de regret a acestuia în cursul urmăririi penale și a judecății, Curtea apreciază că nu se impune reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare, hotărârea instanței de fond fiind singura în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.
În latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut în mod judicios că în cauză sunt incidente condițiile răspunderii delictuale, în sensul existenței faptei penale, a prejudiciului cauzat și a raportului de cauzalitate, obligând inculpatul la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții vătămate.
Cuantumul acestora a fost apreciat corect în cauză având în vedere prejudiciul moral suferit de partea vătămată, determinat fiind de suferințele fizice, umilința și rușinea suferite, urmare a faptei comise de inculpat în fața mai multor persoane.
Așa fiind, în temeiul art. 385//15 pct. 1 lit. b C.pr.penală, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, obligându-l în temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, la 350 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial parțial în recurs.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul K. C. împotriva sentinței penale nr. 1425 din 6 decembrie 2011 a Judecătoriei C.-N.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorar parțial pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui J..
În baza art. 7 al. 3 lit. a și c din Legea nr. 178/1997 si art. 1 lit. a și art. 2 din Ordinul nr. 772/C din (...) a M.ui J. si M.ui Finanțelor stabilește onorariu în suma de 115,75 lei, la care se adaugă TVA pentru traducătorul de limba arabă Farah Nabil ce se va avansa din FMJ.
10
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER, M. N.
Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./4 ex./(...). Jud.fond: M.L. M..
11
| ← Decizia penală nr. 1515/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 4/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
