Decizia penală nr. 56/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 56/A/2012
Ședința publică din 20 martie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A. JUDECĂTOR : I. M. GREFIER : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. : S. D.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul R. D. P., împotriva sentinței penale nr. 10/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. S., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în declarații, fapte prev.și ped.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.16/2001 rap.la art.292 C.penal cu aplic.art.41 alin.2 C.penal și art.14 alin.1 din OU nr.16/2001 rap.la art.292 C.penal cu aplic.art.41 alin.2 C.penal totul cu aplic.art.33 lit.a C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul inculpatului, av.Tudor C., din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul R. D. P. și părțile civile A. N. de A. F. și D. G. a F. P. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.Bucșă N., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună eșalonarea despăgubirilor către stat pe un termen de 12 luni și totodată ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor acestuia. Arată că inculpatul are o situație materială precară întrucât nu are un loc de muncă stabil, prestând doar munci sezoniere, este tatăl a nouă copii, inculpatul fiind singurul care muncește iar soția lui este casnică. În aceste condiții, inculpatului îi este imposibil să achite dintr-o dată prejudiciul la care a fost obligat.
Reprezentantul P., apreciază că în mod corect s-a procedat la instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului iar în ceea ce privește eșalonarea plății, nu știe în ce măsură poate rezolva instanța această problemă, inculpatul având însă posibilitatea să facă demersuri la A.
F. pentru eșalonarea prejudiciului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 10 din 1 februarie 2012 a T. S., în baza art.9 al.1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C., cu aplic. art. 3201 al. 7 C., cu aplic. art. 74 al. 1 lit. a) C., art. 76 al.1 lit. d ) C., a fost condamnat inculpatul R. D. P., fiul lui P. și S., născut la data de (...) în loc. Sîg, jud. S., domiciliat în com. Sîg, sat Mal, nr. 337, jud. S., CNP 1., la pedeapsa de :
- 2 (două) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art.11 pct.2 lit. a) Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.d)
Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul R. D. P. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 14 al. 1 din OU nr. 16/2001 rap. la art. 292 C. cu aplic. art. 41 al. 2 C.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, pe o durată de 2 ani și 2 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, suspendă executarea pedepselor pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.346 al. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 161 al. 2 și
3 C. și la art.998-999 Cod civil, s-a admis acțiunea formulată de M. E. și F. -
A. N. de A. F. - D. G. a F. P. S. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de
6500 lei către partea civilă, din care 3.917 lei reprezintă prejudiciul creat, iar
2583 lei reprezintă majorări de întârziere și penalități.
În baza art. 353 al.1și 2 C. rap. la art. 163 alin.1,2 și 5 C., art. 11 din Legea nr. 241/2005 rep., în vederea reparării pagubei, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, până la concurența valorii pagubei, măsură ce va fi adusă la îndeplinire , conform art. 164 al. 3 C., prin organele proprii de executare ale părții civile.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocațial pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. C. Tudor, a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din data de (...) al P. de pe lângă Tribunalul Sălaj,din dosar nr.160/P/2011,s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului R. D. P., pentru comiterea, în concurs real,a infracțiunilor de evaziune fiscală (ascunderea sursei impozabile), prev. și ped. de art. 9 al.1 lit.a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C. și fals în declarații, prev. și ped. de art. 14 al. 1 din OU nr.
16/2001 rep. rap. la art. 292 C. cu aplic. art. 41 al. 2 C.
Cauza a fost înregistrată pe rolul T. S. la data de (...), sub nr.(...).
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut că în perioada anilor 2008 - 2009 , învinuitul R. D. P. a predat cantitatea de 31.275 kg. deșeuri metalice la SC "Rau Ram I.,, SRL Z. - P. de lucru H., pentru care a încasat suma de 25.237,54 lei. Pentru a se sustrage de la plata impozitului pe venit, a declarat în fals că aceste cantități de deșeuri metalice, provin din gospodăria proprie. Învinuitul R. D. P. a recunoscut faptul că a predat deșeuri metalice SC"Rau Ram I."SRL Z., dar susține că ar fi declarat că fierul vechi l-a colectat de la diverse persoane din satele învecinate, în schimbul măturoaielor din nuiele pe care el le confecționa.
Din adeverințele de primire și plată întocmite de SC."Rau Ram I." SRL
Z. cu ocazia predării deșeurilor metalice rezultă că învinuitul a declarat pe proprie răspundere că materialele pe care le-a predat provin din gospodăria proprie. (f-8,27-41).De altfel, și din declarațiile martorilor V. C. și V. V. M.
(administratori ai SC." Rau Ram I." SRL) rezultă faptul că învinuitul R. D. P. a declarat, de fiecare dată când preda deșeuri metalice, că aceste deșeuri provin din gospodăria proprie(f.59,60). Potrivit prevederilor art. 14,alin.1, din Ordonanța de U. nr.l6/200l,rep. : „ falsul în declarația deținătorului de deșeuri industriale reciclabile ,referitoare la proveniența acestora ... în vederea valorificării ca deșeu,constituie infracțiune și se pedepsește conform C. penal";. Prin urmare, Ordonanța de U. nr.16/2001,fiind un act normativ special se aplică cu prioritate față de dispozițiile legii generale - Codul penal. O.U. nr.16/200l rep. califică în mod imperativ „falsul în declarația deținătorului de deșeuri industriale reciclabile, referitoare la proveniența acestora" ca fiind infracțiune , făcând trimitere la prevederile C. penal, doar în privința limitelor de pedeapsă aplicate. Scopul Ordonanței de U. nr.16/2001 rep. îl constituie gestionarea eficientă a deșeurilor industriale reciclabile în concordanță cu interesul public general cu privire la reciclarea și valorificarea acestor deșeuri conform normelor de protecție a mediului și a sănătății populației. Prin urmare, fapta învinuitului se încadrează în dispozițiile textului de lege pentru care a fost cercetat.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: rezoluția de începere a urmăririi penale (f.4,5); proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii( f.54,); fișa de cazier judiciar (f. 58,); declarații învinuit (f.55 -57,68); declarații martori (f. 59,60); proces verbal D.G.F.P. S. , (f. 11 -15); proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 69).
La termenul de judecată din data de (...), inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201 C. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, R. D. P. declarând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu formulează cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. De asemenea, inculpatului i s-au la cunoștință prevederile art. 161 C., R. D. P. declarând că recunoaște în tot pretențiile părții civile, obligându-se să achite eșalonat prejudiciul creat( f. 17).
Având în vedere cele solicitate de R. D. P., precum și faptul că la dosar existau suficiente probe administrate în cursul urmăririi penale, instanța a admis cererea inculpatului.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarele: în perioada 2008-2009, inculpatul R. D. P. s-a deplasat de mai multe ori la punctul de lucru din H. al SC Rau Ram I. SRL Z., unde a predat deșeuri metalice, ocazii cu care administratorii societății au completat adeverințe de primire și plată tipizate ( în total - 27 de adeverințe), la rubrica „. - declar pe propria răspundere că materialele pe care le predau provin din:..";, bifând în dreptul mențiunii
„gospodărie proprie";, conform celor declarate de inculpat. R. D. P. a predat, în perioada amintită, în total - cantitatea de 31.275 kg deșeuri metalice, pentru care a încasat suma de 24.580,61 lei. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat însă că inculpatul a predat deșeuri metalice pe care le-a adunat de la diferite persoane din județele S., Satu - Mare și Bihor, prin urmare, cele declarate cu privire la proveniența acestor deșeuri au fost nereale. Conform prevederilor art. 78 pc. 2 din Legea nr. 5. privind Codul fiscal și ale pc. 152 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr. 5., sumele rezultate din predarea deșeurilor de metale feroase care nu provin din gospodăria proprie sunt considerate venituri din alte surse, venituri care sunt impozabile. Potrivit constatării financiar-contabile întocmită de D. G. a F. P. S., declararea, în mod fals, a provenienței deșeurilor de metale feroase predate în perioada 2008-2009 centrului de colectare al SC Rau Ram I. SRL, a avut drept consecință necalcularea, nereținerea și nevirarea, către bugetul de stat, a impozitului aferent veniturilor realizate de acesta, prejudiciul efectiv creat fiind de 3916 lei(dos. u.p.,f. 47-51). D. G. a F. P. S. s-a constituit parte civilă cu suma de
6.500 lei, la prejudiciul efectiv creat fiind calculate majorări de întârziere și penalități în sumă de 2583 lei (dos. u.p.,f. 11).
În drept, fapta inculpatului R. D. P., care, în perioada 2008 -2009, în baza unei rezoluții infracționale unice,în mod repetat, a predat, la punctul de lucru din H. al SC Rau Ram I. SRL Z., deșeuri metalice despre care a declarat, nereal, că provin din gospodăria proprie, fapta având drept consecință necalcularea, nereținerea și nevirarea, către bugetul de stat, a impozitului aferent veniturilor realizate de acesta, prejudiciul efectiv creat fiind de 3916 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală (ascunderea sursei impozabile), prev. și ped. de art. prev. și ped. de art. 9 al.1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C..
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în ascunderea sursei impozabile și sustragerea de la plata contribuțiilor ce revin contribuabilului, prin declararea nereală a provenienței deșeurilor metalice.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că acesta a făcut precizări nereale privind proveniența deșeurilor feroase, cu scopul sustragerii de la plata impozitului aferent veniturilor realizate.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei reținute în sarcina inculpatului R. D. P., instanța a avut în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă și a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului de stat, prejudiciu ce nu a fost recuperat.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este în vârstă de 42 de ani și nu este cunoscut cu antecedente penale, este întreținătorul unei familii numeroase,în care s-au născut 9 copii și a justificat cele comise cu lipsa resurselor financiare necesare traiului zilnic, același motiv fiind invocat și în ceea ce privește nerecuperarea prejudiciului creat.
Potrivit prevederilor art. 3201 al. 7 C., în caz de recunoaștere a faptelor reținute în actul de sesizare și solicitare ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Instanța va avea în vedere aceste prevederi, dar și faptul că pe parcursul urmăririi penale și ulterior, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, cooperând cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului și manifestându-și disponibilitatea de a repara prejudiciul cauzat, urmând a reține în beneficiul acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit. a) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 alin.1 lit. d) Cod penal, să aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special. În același timp, instanța nu va da eficiență prevederilor art. 41 al. 2 C., având în vedere că forma continuată a infracțiunii este o cauză facultativă de agravare a pedepsei.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală,a unei pedepse cu închisoarea orientată spre minimul special, de 2 (două) luni, a fost de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Sub aspectul modalității de executare, instanța consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care urmează să analizeze îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.81
Cod penal. Pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 2 luni, încadrându-se în dispozițiile art.81 alin.1 lit. a) Cod penal. Din fișa de cazier existentă la dosar (f.58) rezultă că inculpatul nu are antecedente penale, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art.81 alin.1 lit. b) Cod penal.
Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța a dispud suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 2 luni, termen stabilit potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal și care se va calcula potrivit dispozițiilor art.85 alin.3 Cod penal.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut că natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electivă prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a - II - a și lit. b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun încrederea publică ori exercițiul autorității. La aplicarea pedepselor accesorii s-au avut în vedere criteriile de apreciere prevăzute de art. 71 al. 2
C. penal, precum și jurisprudența CEDO(cauza Sabou și Pîrcălab c. României
și Hirst c. Marii Britanii) și Decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr.
74/(...).Totodată, instanța apreciază că nu se impune interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I, c),d) și e) Cod penal, deoarece astfel de interdicții ar constitui măsuri disproporționate față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana acestuia.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.5 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În ceea ce privește infracțiunea de fals în declarații, instanța a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, lipsind unul din elementele laturii obiective. Pentru realizarea laturii obiective a acestei infracțiuni este necesar ca declarația nereală să fie făcută în fața unui organ sau instituții de stat ori unei alte unități dintre cele care se referă art. 145
Cod penal ( instituții sau persoane juridice de interes public, servicii de interes public). Ori, este bine cunoscut faptul că societățile comerciale de drept privat, cum este S.C. Rau Ram I. S.R.L. Z., nu intră în categoria acestor instituții. Astfel, declararea necorespunzătoare adevărului în fața administratorilor sau angajaților unei societăți comerciale nu produce consecințe juridice. Mai mult, nici actele care emană de la societatea comercială nu au caracter de înscrisuri oficiale, ci acela de înscrisuri sub semnătură privată.
Este adevărat că potrivit prevederilor art. 14 alin.1 din Ordonanța de U. nr.16/2001 rep. „falsul în declarația deținătorului de deșeuri industriale reciclabile, referitor la proveniența acestora ... în vederea valorificării ca deșeu,constituie infracțiune și se pedepsește conform C. penal";, însă aceste prevederi nu își pot regăsi corespondentul în Codul penal decât în măsura în care declarația necorespunzătoare adevărului se face în fața unui organ sau instituții de stat ori unei alte unități dintre cele care se referă art. 145 Cod penal.
Având în vedere cele expuse, în baza art.11 pct.2 lit. a) Cod procedură penală raportat la art.10 lit. d) din Codul de procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpatului R. D. P. cu privire la infracțiunea de fals în declarații prev. și ped. de art. 14 alin.1 din Ordonanța de U. nr.16/200l rep. raportat la art. 292 C. pen., cu aplic. art. 41 al. 2 C.
În consecință, nu s-a mai impus aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C.
și art. 34 C.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că prin cererea de aflată la fila 11,în faza urmăririi penale, D. G. a F. P. S., în nume propriu și în numele A. N. de A. F., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 6500 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului statului (3917 lei), la care s-au calculat majorări de întârziere și penalități. Partea civilă nu a solicitat și luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului. D. sesizarea instanței, deși a fost legal citată, partea civilă nu a făcut alte precizări.
Potrivit art. 161 al. 2 și 3 C., inculpatul poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile. În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii.
Analizând actele dosarului, instanța a apreciat ca întemeiate pretențiile părții civile și, având în vedere și recunoașterea în totalitate a pretențiilor acesteia de către R. D. P., în baza art.14 C.,art.161 al 2 și 3 C., art. 998-999
C.civ. și art. 346 C., s-a admis acțiunea formulată de M. E. și F. - A. N. de A. F. - D. G. a F. P. S. și a obligat inculpatul la plata sumei de 6500 lei,din care
3.917 lei reprezintă prejudiciul creat, iar 2583 lei reprezintă majorări de întârziere și penalități.
Instanța a constatat că până în prezent nu s-au luat măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului creat, deși, conform art. 11 din Legea nr. 241/2005 rep., în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de această lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
În consecință, în baza art. 353 al.1și 2 C. rap. la art. 163 alin.1,2 și 5
C., instanța, în vederea reparării pagubei, a dispus din oficiu instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, până la concurența sumei de 6500 lei, măsură ce va fi adusă la îndeplinire, conform art. 164 al. 3 C., prin organele proprii de executare ale părții civile.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocațial pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. C. Tudor, a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul R. D. P., solicitând prin apărătorul său ,desființarea sentinței penale atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună eșalonarea despăgubirilor către stat pe un termen de 12 luni și totodată ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor acestuia.În motivare,arată că inculpatul are o situație materială precară întrucât nu are un loc de muncă stabil, prestând doar munci sezoniere, este tatăl a nouă copii, inculpatul fiind singurul care muncește, iar soția lui este casnică. În aceste condiții, inculpatului îi este imposibil să achite dintr-o dată prejudiciul la care a fost obligat.
Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea va constata că apelul inculpatului este nefondat.
Astfel,prima instanță a stabilit o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev.și ped.de art.9 al.1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p ,de altfel acesta recunoscând comiterea faptei și solicitând ca judecarea sa să se realizeze în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.,beneficiind astfel de reducerea pedepsei,acesta fiind achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 14 al. 1 din OU nr. 16/2001 rap. la art. 292 C. cu aplic. art. 41 al. 2 C.
Apoi procedând la sancționarea inculpatului,instanța a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72
C.,aplicând astfel o pedeapsă judicios individualizată ,atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare.
Raportat la motivul de apel invocat,de eșalonare a plății prejudiciului cauzat statului,acesta însă urmează a fi respins,cererea formulată de inculpat neputându-se soluționa în acest cadru procesual,prin calea de atac a apelului îndreptându-se hotărârile judecătoresti sub aspectele de nelegalitate și netemeinicie,ori plata eșalonată a unui prejudiciu ,evident că nu se încadrează în aceste aspecte,ci ține de faza executării hotărârilor judecătorești,fază ulterioară judecății .
De asemenea,nici cererea privind ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului nu este întemeiată,urmând a fi respinsă de către instanță,raportat la împrejurarea că prima instanță a stabilit că prin faptele sale a produs un prejudiciu,iar acel prejudiciu nu a fost recuperat.
Prin umare,sentința atacată fiind legală și temeinică,Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. D. P. împotriva sentinței penale nr. 10 din 1 februarie 2012 a T. S.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. I. M.
GREFIER, L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M
3 ex./(...) Jud.fond. Ț. D. B.
| ← Decizia penală nr. 711/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 679/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
