Decizia penală nr. 585/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 585/R/2012

Ședința publică din 12 aprilie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B. - judecător

JUDECĂTORI : V. G.

D. P.

G.IER : M. N.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :

D. SUCIU

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul A. M. A. împotriva sentinței penale nr.1621 din 22 noiembrie 2011 al J. B., pronunțată în dosar nr.(...), acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 84 alin.1, pct.2, din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art.41 alin.2, Cod penal (25 acte materiale) art.84 alin.1 pct.3, din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal ( 6 acte materiale), cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul ales avocat P. P., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care se constată că la data de 10 aprilie 2012, s-a depus prin serviciul registratură din partea inculpatului, un memoriu cuprinzând motivele recursului declarat în cauză.

Apărătorul inculpatului solicită acordarea unui nou termen de judecată și încuviințarea audierii a martorilor Roman M., S. M. în fața instanței de recurs. T. probatorie în cazul primilor doi martori se referă la modalitatea în care, ca reprezentant al celor două societăți comerciale (SC S. SRL și SC D. SRL, inculpatul înțelegea să desfășoare relațiile comerciale cu firmele reprezentate de către cei doi martori propuși, cu accent pe modalitatea de emitere a CEC-urilor și de completare a acestora, ca instrument de plată. De asemenea, un alt motiv de amânare este și acoperirea prejudiciului cauzat de inculpat.

Reprezentantul parchetului nu se opune audierii martorilor solicitați de apărătorul inculpatului, menționând și faptul că în rechizitoriu s-a dispus citarea lui Roman M.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului privind audierea martorilor solicitați în ședința de azi, raportat la obiectul cauzei și la faptul că există probe pertinente pentru a se soluționa recursul la termenul de azi.

Cu privire la cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului privind achitarea prejudiciului cauzat, o respinge.

În subsidiar, solicită întocmirea unui referat de evaluare psiho-socială pe seama inculpatului.

Reprezentantul parchetului nu se opune cererii de întocmirea unui referat de evaluare psiho-socială.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului privind întocmirea unui referat de evaluare psiho-socială.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în temeiul art 3859 sau pct. 172 sau pct 21 Cod procedură penală și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, J. B., potrivit art 38515 pct 2 lit c Cod procedură penală. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct 2 lit a raportat la art 10 alin1, lit d sau b1 Cod procedură penală, potrivit dispozițiilor art. 38515 pct 2 lit b Cod procedură penală.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, hotărârea atacată este, în esență, nemotivată, întrucât instanța de fond și-a însușit starea de fapt și încadrarea juridică reținute prin rechizitoriu, fără a prezenta o stare de fapt proprie, ceea ce contravine dispozițiilor art. 356 Cod procedură penală, a stabilit textele de lege incidente în cauză, a enumerat mijloacele de probă administrate și a dispus condamnarea inculpatului, fără însă a motiva și a argumenta care dintre probe și cum anume duc la o concluzie certă de vinovăție în ceea ce îl privește. Soluția instanței de fond a fost dată cu încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, în sensul prevăzut de art. 6 paragraf 1 din CEDO, prin faptul că aceasta nu cuprinde motivele concrete și argumentele instanței care au condus-o pe aceasta spre o anume soluție de condamnare.

Potrivit dispozițiilor art. 336 Cod procedură penală, hotărârea instanței de fond, trebuie să cuprindă în expunere analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate, motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în diferite cauze. În procesul de evaluare a probelor, întemeiat pe prevederile dispozițiilor art 63 alin 2 Cod procedură penală, instanța de fond avea obligația nu numai să facă o referire generică la probatoriul administrat, ci să și evidențieze în mod expres și să analizeze conținutul probelor, urmând să arate în concret ce urmează a se avea sau nu în vedere, în raport cu soluția adoptată.

Un alt motiv de casare a hotărârii atacate și trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, este acela prevăzut de dispozițiilor art. 3859 pct

172 Cod procedură penală, în sensul că, deși textul legal de incriminare prevede aplicarea unei pedepse cu amenda și închisoare, prin sentința atacată s-a aplicat numai o pedeapsă cu închisoarea, în modalitatea de suspendare condiționată a executării acesteia, în acest fel, făcându-se o greșită aplicare a legii.

Un ultim motiv de casare a hotărârii atacate și trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, este acela prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct 21

Cod procedură penală, anume acela al neîndeplinirii procedurii de citare cu anumite părți din prezenta cauză, încă din faza de urmărire penală, mai exact al neîmprocesuării acestora, fapt ce ar trebui să conducă, în final, la restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmăririi penale.

În privința solicitării subsidiar, aceea de casare a hotărârii atacate cu consecința achitării inculpatului, se arată de apărătorul inculpatului că, instanța de fond raportat la probatoriul administrat, ar fi trebuit să aplice față de inculpat, aplicarea principiului in dubio pro reo. Este evident faptul că, la aprecierea existenței infracțiunii și a întrunirii elementelor constitutive ale acesteia, instanța de fond nu a făcut distincție între cele două modalități alternative prevăzute de către legiuitor pentru săvârșirea infracțiunii, după cum nici nu a avut în vedere practica actuală din domeniul desfășurării relațiilor comerciale între diverșii parteneri de afaceri.

Într-un prim subsidiar, raportat la circumstanțele concrete de fapt, așa cum acestea rezultă din coroborarea materialului probator administrat în cauză, se solicită a se aprecia că, emiterea cecurilor se datorează unui fapt scuzabil, ceea ce constituie o cauză de nepedepsire, potrivit dispozițiilor art. 84 alin 3 din Legea nr. 59/1934, astfel încât se solicită, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul dispozițiilor art.

11 pct 2 lit b raportat la art 10 alin 1, lit i 1 Cod procedură penală, având în vedere și considerentele expuse în memoriul inițial cuprinzând motivele recursului inculpatului.

În final, se arată că, instanța de fond la aprecierea stării de fapt, a ignorat uzanțele comerciale actuale, diferite de cele existente la momentul intrării în vigoare a textului incriminator, dând, totodată, dovadă de lipsa de rol activ în privința verificărilor susținerilor inculpatului. R. la atingerea minimă adusă relațiilor sociale ocrotite de către norma de incriminare, solicită ca instanța de recurs să aprecieze că faptelor în discuție le lipsește pericolul social, ca trăsătură esențială a infracțiunii, și să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art 11 pct 2 lit a, raportat la art 10 alin 1 lit b1 Cod procedură penală, având în vedere și considerentele expuse în memoriul inițial cuprinzând motivele recursului inculpatului.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Inculpatul A. A. având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului, achiesând la concluziile apărătorului său ales. Mai arată că va achita prejudiciul către C. SA și SC A..

C U R T E A

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. B.-N. nr. 4., înregistrat la

Judecătoria Bistrița sub dosar nr. (...), a fost trimis în judecată inculpatul A. A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiuni fiscale, prev. de art. 84 alin.1, pct.2, din Legea 59/1934, cu aplicarea art.41 alin.2, Cod penal (25 acte materiale) art.84 alin.1 pct.3, din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.41 alin.2

Cod penal( 6 acte materiale), cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal, reținându-se în sarcina sa că în cursul anului 2008, în calitate de administrator la S C S. SRL, a emis mai 25 file cec, fără a avea disponibil la tras și 6 file cec cărora le lipseau elementele esențiale cerute de art. 1, 2, 3 și 5 ale art. 1 și 11 din legea nr. 59/1934 pentru plata unor mărfuri, în valoare totală de 224.077,24 lei, fiind depuse la bancă, au fost refuzate la plată, pe motivul lipsă totală de disponibil bănesc în favoarea SC A. SA S., SC M. S. SRL B. și SC C. T. SA B.

Inculpatul A. A., audiat fiind la termenul de judecată din data de 08 noiembrie 2011, a arătat că nu se consideră vinovat de infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, precizând că a ajuns în această situație printr-un concurs de împrejurări, precizând că afacerea i-a fost dată peste cap, că a fost nevoit să apeleze la bancă pentru a se putea menține pe linia de plutire. T., inculpatul menționează că a fost ajutat o vreme de bancă dar la un moment dat banii depuși i-au fost direcționați pentru acoperirea unor descoperiri de cont, ca atare filele cec și celelalte instrumente bancare pe care le-a emis nu au putut fi acoperite în totalitate, intrând la un moment dat în incidență de plăți. De asemenea, inculpatul precizează că a emis file cec în favoarea SC A. SA S., SC M. S. SRL B. și SC C. T. SA B., în perioada în care nu avea probleme financiare, cu speranța că la data introducerii în bancă va avea disponibilul necesar., că a plătit mare parte din datorii și că știe faptul că atunci când fila cec ajunge în bancă trebuie să existe disponibil bănesc pentru a putea fi virat

(f. 36)

Prin sentința penală nr. 1621/(...), pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. (...), a fost condamnat inculpatul A. A., la pedeapsa de:

- 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de emitere a unor cec- uri fără a avea la tras disponibil suficient prev. de art. 84 alin. 1, pct. 2 din

Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (25 acte materiale).

- 7 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de emitere a unor cec- uri cărora le lipsește unul din elementele esențiale prescrise de lege prev. de art. 84 alin. 1, pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (6 acte materiale).

Conform art. 33 lit. b Cod penal, s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului A. A. sunt în concurs real, motiv pentru care în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele cu închisoare mai sus menționate, stabilite pentru infracțiunile concurente, în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.

Conform art. 81 și 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii conform art. 71 alin. 5 Cod penal, fixând un termen de încercare de 2 ani și 8 luni.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Inculpatul este asociat și administrator al SC S. SRL, cu sediul social în orașul S. Băi, jud. B. N.. Societatea are ca obiect principal de activitate „. forestieră". Numitra A. A. V.(soția inculpatului) este asociat unic și administrator al SC D. Com SRL, cu sediul social în orașul S. Băi, ce are ca obiect principal de activitate „. și exploatarea forestieră". Începând cu data de

15 iunie 2005, în baza procurii autentificate sub nr. 1026 de notarul public M. P., de întreaga activitate a SC Dramalfor Com SRL se ocupă tot inculpatul A. A. În prezent ambele societăți sunt în procedură de lichidare judiciară potrivit declarației inculpatului. C. două societăți comerciale amintite, au derulat în cursul anului 2008 prin intermediul învinuitului relații comerciale cu mai multe societăți comerciale printre care SC A. SA B., SC M. S. SRL B. și SC C. T. SA B.

1. Relația cu SC A. SA S..

A. În vederea realizării obiectului de activitate SC S. SRL a derulat cu SC A. SA S., prin punctele de lucru B. și N. relații comerciale de durată. A., relația a început anterior anului 2008 și s-a desfășurat în baza contractelor de vânzare-cumpărare reînnoite anual.

In data de (...), s-a încheiat între cele două societăți contractul de vânzare-cumpărare nr. 6, prin care se stabilea o limită de credit inițială în valoare de 40.000 lei, care a fost ulterior majorată prin acte adiționale, ajungându-se la valoarea de 350.000 lei. Conform prevederilor contractuale plata mărfurilor achiziționate se va face în termen de maxim 30 zile calculate de la emiterea facturii, fie prin instrumente bancare (CEC, O.P, BO) fie în numerar. Prin actele adiționale nr. 433/(...), 457/(...), 470/(...) și (...) limita de credit comercial a fost majorată la 100.000 lei, apoi la 150.000 lei, pentru ca prin ultimul act adițional să se ajungă la valoarea maximă de 350.000 lei. Prin aceleași acte adiționale s-a stabilit ca plata mărfurilor achiziționate în această limită de credit să se facă în 30 - 45 zile, iar în cazul depășirii limitei de credit, diferența de marfa trebuia achitată către vânzător, în numerar (voi. I filele 244-

251).

La data încheierii contractului nr. 6/2008, conform înțelegerii cu societatea persoană vătămată, inculpatul A. A. a eliberat fila CEC seria BK 303 nr. 01377226 „în alb" pe care a completat-o și semnat-o numai la rubrica „. și ștampila trăgătorului", fără a completa și celelalte elemente esențiale (data emiterii, valoare,beneficiar).

Potrivit înțelegerii dintre părți, fila CEC în cauză a fost eliberată cu titlu de garanție urmând să fie introdusă la plată doar în cazul în care inculpatul nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de plată la termenele stipulate, pentru mărfurile achiziționate în limita de credit comercial.

Tot potrivit înțelegerii dintre părți celelalte rubrici ale filei CEC, urmau să fie completate de către beneficiar, ulterior, respectiv înaintea introducerii la plată.

În cursul anului 2008, inculpatul A. A. a cumpărat de la punctele de lucru din mun. B. și or. N. ale SC A. SA S., mărfuri în valoare totală de

391.650,38 lei. Fiind depășită limita de credit de 350.000 lei stabilită de cele două părți prin contractul inițial și actele adiționale ulterioare, pentru mărfurile achiziționate peste această limită plata s-a făcut cu bilete la ordin și file CEC scadente la zi, completate integral și semnate de învinuit.

A., în perioada 31.07 - (...) inculpatul a emis 28 bilete la ordin, după cum urmează:

- BO nr. 26/(...) cu scadență la data de (...) în valoare de 7.781,51 lei; BO nr. 27/(...) cu scadență la data de (...) în valoare de 11.232,81 lei; BO nr. 28/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 10.623,25 lei; BO nr.

29/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 10.341,60 lei; BO nr. 30/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 8.902,95 lei; BO nr. 31/(...) cu scadență la data de (...) pentru suma de 8.869,09 lei; BO nr. 32/(...) cu scadență la data de (...) pentru suma de 12.231,77 lei; BO nr. 38/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 7.943,85 lei; BO nr. 39/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 7.380,90 lei; BO nr. 40/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 8.893,15 lei; BO nr. 41/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 8.923,80 lei; BO nr. 46/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de

8.261,79 lei; BO nr. 47/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 8.199,80 lei; BO nr. 48/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 10.195,20 lei; BO nr. 49/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 9.325,44 lei; BO nr.

49/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 9.325,44 lei; BO nr. 51/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 12.287,84 lei; BO nr. 50/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 8.138,24 lei; BO nr. 52/(...) cu scadență la data de (...), in valoare de 8.585,86 lei;- BO nr. 53/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 10.902,52 lei; BO nr. 56/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 1.210,89 lei; BO nr. 57/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de

2.352,04 lei; BO nr. 58/(...) cu scadentă la data de (...), în valoare de 12.042,49 lei; BO nr. 59/(...) cu scadentă la data de (...), in valoare de 13.092,91 lei; BO nr. 60/(...) cu scadentă la data de (...),în valoare de 13.092,91 lei; BO nr.

62/(...) cu scadență la data de (...), în valoare de 12.070,80 lei; BO nr. 63/(...) cu scadentă la data de (...), în valoare de 12.107,29 lei; BO nr. 64/(...) cu scadență la data de (...),în valoare de 1.271,22 lei.

C. 28 de bilete la ordin cu o valoare totală de 255.587,43 lei au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în contul bancar.

În perioada 20.08 - (...) inculpatul A. A. a emis pentru plata mărfurilor cumpărate un număr de 22 file CEC în valoare totală de 229.622,49 lei, după cum urmează:

- fila CEC seria BG 303 nr. 01421902 emisă la data de (...) pentru suma de 4.280,98 lei; fila CEC seria BG 303 nr. 01421907 emisă la data de (...) pentru suma de 11.063,02 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421908 emisă la data de (...) pentru suma de 11.063,02 lei;- fila CEC seria BG 303 nr.

01421747 emisă la data de (...) pentru suma de 10.000,00 lei;- fila CEC sena

BG 303 nr. 0142/1748 emisă la data de (...) pentru suma de 10.000,00 lei;- fila

CEC seria BG 303 nr. 01421749 emisă la data de (...) pentru suma de 10.000 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01496451 emisă la data de (...) pentru suma de

8.639,97 lei;- fila CEC seria BG nr. 01421901 emisă la data de (...) pentru suma de 10.000 lei;- fila CEC seria BG nr. 303 01421920 emisă la data de (...) pentru suma de 8.250,00 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421903 emisă la data de (...) pentru suma de 9.053,84 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421909 emisă la data de (...) pentru suma de 11.063,02 lei;- fila CEC seria BG 303 nr.

0142905 emisă la data de (...) pentru suma de 11.164,76 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421906 emisă la data de (...) pentru suma de 12.245,28 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421912 emisă la data de (...) pentru suma de

11.063,02 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421917 emisă la data de (...) pentru suma de 6.026,00 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421913 emisă la data de (...) pentru suma de 11.063,02 lei;- fila CEC seria BG 303 nr.

01421923 emisă la data de (...) pentru suma de 8.250,00 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421918 emisă la data de (...) pentru suma de 13.007,04 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421919 emisă la data de (...) pentru suma de

13.007,04 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421925 emisă la data de (...) pentru suma de 7.414,00 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01421922 emisă la data de (...) pentru suma de 9.752,65 lei;- fila CEC seria BG 303 nr. 01496027 emisă la data de (...) pentru suma de 7.414,00 lei.

Toate instrumentele de plată (bilete la ordin și file CEC) au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont, respectiv trăgător aflat în interdicție bancară.

În situația dată, martora P. M. a completat CEC-ul seria BK 303

01377226, lăsat de învinuit „în alb" drept garanție pentru suma de 391.693,38 lei. CEC-ul a fost introdus la decontare la data de (...) și refuzat la plată în data de (...) pentru lipsă totală de disponibil „. emis de trăgător aflat în interdicție bancară, CEC-ul aparține unui set de instrumente care a fost retras din circulație".

SC S. SRL S. Băi s-a aflat în interdicție bancară în perioada (...) - (...), somația privind intrarea societății în interdicție fiindu-i adusă la cunoștință inculpatului la câteva zile după intrarea în interdicție, potrivit propriei declarații. V. totală a datoriei înregistrată de SC S. SRL S. Băi în relația cu SC A. SA S. a fost de 504.799,11 lei. Din această sumă s-a recuperat 350.000 lei

(limita de credit comercial stabilită prin actul adițional nr. J96/(...)) pentru care s-a încheiat contractul de garanție imobiliară nr. 3162/(...) prin care s-a instituit ipoteca de rangul I în favoarea SC A. SA S. asupra unui imobil din orașul S. Băi în care se afla și sediul societății administrată de inculpat (Voi. I filele 252-254). Ca urmare a intrării SC S. SRL în incapacitate de plată, prin actul adițional nr. 1/(...) la creditul de garanție imobiliară s-a stipulat posibilitatea punerii în executare a contractului de către creditorul ipotecar, prin executor judecătoresc fără somație sau alt mod de punere în întârziere în termen de 21 zile.

B. Inculpatul A. A. a derulat relații comerciale de durată cu SC A. SA S. și prin intermediul SC D. SRL S. Băi, al cărui administrator împuternicit era din data de 15 iunie 2005. R. comerciale între cele două societăți s-au derulat în aceeași manieră, respectiv în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, ultimul fiind încheiat în data de (...) sub nr. 480, prin stabilirea unei linii de credit comercial care era de 100.000 lei, în cazul SC D. S. La data încheierii contractului, conform înțelegerii cu societatea persoană vătămată, inculpatul A. A. a eliberat fila CEC seria BA 303 01279709 „în alb" completând-o și semnând-o doar la rubrica „. și ștampila trăgătorului" fără a completa și celelalte elemente esențiale. Fiind eliberată cu titlu de garanție, urma să fie introdusă la plată doar dacă inculpatul nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de plată la termenele stabilite pentru mărfurile achiziționate în limita de credit comercial. Rubricile necompletate de inculpat urmau să fie completate, potrivit înțelegerii de către beneficiar, înaintea introducerii la plată.

În perioada (...) - (...) SC D. SRL se afla în interdicție bancară. Prin urmare părțile au convenit ca pentru marfa cumpărată de această societate plata să se facă cu instrumente de plată girate de către SC S. S. În cursul anului 2008, SC D. SRL a cumpărat de la punctele de lucru B. și N. ale SC A. SA S., mărfuri în valoare totală de 113.105,73 lei.

Pentru plata mărfurilor inculpatul A. A. a emis file CEC și bilete la ordin scadente la 30 zile, girate de SC S. SRL iar după ce a fost depășită linia de credit plata s-a făcut cu instrumente de plată scadente la zi. A., au fost emise 2 file CEC (BG 303 nr. 01421158/(...) și BG 303 nr. 01496034/(...), completate integral de inculpat și 12 bilete la ordin (26/(...), 29/(...), 30/(...), 38/(...),

30/(...), 48/(...), 49/(...), 51/(...), 52/(...), 56/(...), 59/(...) și 64/(...)).

Aceste instrumente au fost refuzate la plată în aceeași perioadă ca și cele emise de SC S. SRL și prin urmare martora P. M. a completat și introdus la plată în data de (...) CEC-ul seria BA 303 nr. 01279709, lăsat drept garanție.CEC-ul a fost refuzat la plată în data de (...) pentru lipsă totală de disponibil și trăgător aflat în interdicție bancară. Suma anterior menționată

(113.105,73 lei) a rămas neachitată, până în prezent.

2. Relația cu SC M. S. SRL B.

SC S. SRL S. Băi a derulat relații comerciale de durată (circa 4-5 ani) și cu SC M. S. SRL B., societate care comercializează piese și accesorii auto. Relația comercială nu a avut la bază un contract scris ci s-a desfășurat pe baza comenzilor făcute personal de către inculpatul A. A. P. mărfurilor se făcea cu instrumente de plată scadente la 30 -40 zile de la data emiterii facturii conform înțelegerii dintre părți. R. s-au derulat în condiții bune până în vara anului

2008.

În data de (...) inculpatul a cumpărat marfa în valoare de 4.110,01 lei de ia punctul de lucru al SC M. S. SRL de pe strada F. din mun. B., fiind emisă factura nr. 108321/(...). Pentru plata acestor produse a emis fila CEC seria BK

303 nr. 01377820 pe care a semnat-o și a ștampilat-o la rubrica „. trăgătorului", urmând ca reprezentanții societății furnizoare să completeze celelalte date, scadența fiind stabilită la 30 zile de la data emiterii facturii. In data de (...) a cumpărat de la același punct de lucru marfa în valoare de

6.737,01 lei, pe care a plătit-o cu fila CEC seria BC 303 01496458 completată în întregime de el scadentă la (...). A. CEC-uri au fost lăsate de învinuit ca instrumente de plată, nu, ca și „." a plății mărfurilor. Tocmai din această cauză, martora Roman M., angajată a SC M. S. SRL a completat restul datelor pe fila CEC remisă de învinuit la (...), trecând ca dată scadentă ,data de (...), convenită cu inculpatul. A. CEC-uri au fost girate de SC M. S. SRL către parteneri de afaceri, încheindu-se procese-verbale în acest sens, cu menționarea exactă a scadenței. A., CEC-ul BG 303 01496458 scadent la (...) a fost girat în favoarea SC Séneca SRV SRL Baia Mare iar CEC-ul BK 303

01377820 scadent la (...) către SC G & M Impex SRL C.-Napoca.

A. CEC-uri au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil.

Paguba în valoare de 10.847,02 lei nu a fost reparată parțial, în prezent cuantumul datoriei este de 4 077,94 lei așa cum rezultă din adresa nr.

142/(...) emisă de SC M. S. S.

3.Relația cu SC C. T. SA B.

SC S. SRL S. Băi, a derulat relații comerciale de durată și cu SC C. T. SA B., relații care aveau la bază contracte de vânzare-cumpărare care se actualizau anual. Ultimul contract a fost încheiat în data de (...) (contract nr.

3367) cu valabilitate până la (...) valoarea estimativă a contractului pentru anul

2008 fiind de 1.000.000 lei. Conform prevederilor contractului amintit prețul produselor achiziționate urma să fie achitat de cumpărător cu CEC sau ordin de plată la termenele și în condițiile stabilite în momentul livrării de comun acord de părțile contractante. În momentul livrării mărfii și întocmirii facturilor inculpatul emitea pentru plată unui sau mai multe instrumente de plată pe care doar le semna și ștampila, plata urmând să se facă la un interval de 30-45 zile de la data facturării. Data scadentă era stabilită cu inculpatul în momentul facturării mărfii și notată de către acesta.

Prin urmare, în momentul completării și introducerii CEC-urilor la plată de către beneficiar, inculpatul nu mai era anunțat, acesta cunoscând scadența fiecărui instrument de plată. În data de (...) inculpatul a cumpărat marfa în valoare de 32.403,71 lei conform facturii nr. 23791/2/(...). pentru plata acestei sume inculpatul A. A. a lăsat 3 file CEC „în alb", (BG 303 01496459, BG 303 01496460, BG 303 01496460), respectiv semnate și ștampilate la rubrica privind trăgătorul, urmând ca restul elementelor să fie completate de reprezentanții societății persoana vătămată. Scadența a fost stabilită pentru datele de (...), (...) și (...). La datele stabilite de comun acord cecurile au fost completate și introduse spre decontare fiind refuzate la plată pentru lipsă totală disponibil în cont, trăgător aflat în interdicție bancară. De menționat este că SC S. SRL a intrat în incidență bancară în data de (...), în aceeași zi în care a achiziționat marfa de la SC C. T. SA, însă inculpatul a aflat ulterior acest aspect. Totuși, nu i-a anunțat pe reprezentanții societății despre intrarea în interdicție, înainte de a introduce instrumentele de plată spre decontare. În data de (...) s-a încheiat un contract de cesiune de creanță între SC C. T. SA și numitul S. M., șef birou la această societate, contract prin care susnumitul prelua creanța în valoare de 35.168,31 lei, plătind această sumă către societatea al cărui angajat era, urmând să-și recupereze banii de la societatea administrată de învinuit.

În cursul urmăririi penale s-a recuperat suma de 16.200 lei prin compensare cu marfa, așa cum rezultă din declarația numitului S. M. Inculpatul A. A. a recunoscut faptul că în momentul emiterii CEC-urilor nu avea suficient disponibil în contul bancar pentru decontarea CEC-urilor emise.

R. la starea de fapt reținută, instanța apreciază că fapta inculpatului A. A. de a emite, în baza aceleiași rezoluții infracționale 25 file CEC fără a avea disponibil la tras, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de emitere a unor cec-uri fără a avea la tras disponibil suficient prev. de art. 84 alin. 1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, text legal în baza căruia urmează a fi condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

De asemenea, instanța a apreciat că fapta inculpatului A. A. de a emite 6 file CEC cărora le lipseau elementele esențiale cerute de alin. 1,2,3 și 5 ale art.

1 și al. 11 din Legea nr. 59/1934 întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de emitere a unor cec-uri cărora le lipsește unul din elementele esențiale prescrise de lege prev. de art. 84 alin. 1, pct. 3 din Legea nr.

59/1934, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, text legal în baza căruia a fost condamnat la pedeapsa de 7 luni închisoare. În opinia instanței, fapta inculpatului de a emite file cec doar semnate și ștampilate la rubrica privind trăgătorul (cu nerespectarea conținutului expres și obligatoriu prevăzut de lege pentru acest instrument de plată), l-a împins pe inculpat sub sfera de incidență normei de incriminare mai sus arătată.

În ceea ce privește infracțiunea de emitere file cec fără acoperire, fără îndoială, desfășurarea de activități în lumea afacerilor presupune implicit expunerea la anumite riscuri dar, în opinia instanței, aceste riscuri inerente trebuie asumate într-o doză adecvată. Lansarea într-o anume operațiune economică necesită nu numai calcularea profitului probabil ce urmează a fi obținut ci și să prevezi posibilele pericole ce pot periclita încasările și implicit plățile pe care le ai de efectuat.

Mediul de afaceri este între altele influențat și de respectarea dispozițiilor legale referitoare la folosirea instrumentelor de plată. Potrivit Legii nr.

59/1934, trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului care să-i facă posibilă trasului efectuarea plății. Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit, din operațiuni de încasări și alte asemenea. Disponibilul trebuie să fie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu a cecului. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului. Ca atare, proviziunea cecului devine proprietatea beneficiarului din momentul emiterii cecului.

În speța de față, inculpatul în calitate de trăgător, la data emiterii cecului nu avea la bancă (tras), disponibilul bănesc suficient (acoperire). Procedând în acest fel (disponibilul nu exista prealabil emiterii cecului și nu se ridica la un prag cel puțin egal cu valoarea cecului), inculpatul a intrat sub incidența legii penale, infracțiunea reținută în sarcina sa fiind o infracțiune de pericol ce se consumă în momentul în care a emis o filă cec fără a avea în cont disponibilul bănesc suficient. Inculpatul a conștientizat riscurile și consecințele la care se expune iar acceptarea unui mod deficitar (defectuos), de lucru cu instituțiile bancare echivalează cu invocarea propriei culpe și nu este de natură a-l scoate din sfera ilicitului penal. Încercarea inculpatului de a invoca culpa exclusivă a unității bancare nu este suficientă pentru a proba existența unui fapt scuzabil în condițiile în care acesta nu se afla în eroare cu privire la disponibilitățile din contul său la data emiterii filelor cec. Cunoscând problemele întâmpinate la finele fiecărei luni cu privire la descoperirea de cont (martora A. A. V. a arătat că cei de la bancă le-au spus că mai întâi trebuie rezolvată descoperirea de cont și apoi să fie plătite filele cec -f. 38), inculpatul nu poate invoca lipsa de diligență manifestată cu privire la soarta operațiunilor comerciale întreprinse

(personal sau printr-un angajat al firmei sale putea afla în timp util dacă banca a mai dat sau nu curs cererii sale)

Oricum norma de incriminare protejează relațiile sociale referitoare la operațiunile efectuate cu cecuri pentru a asigura credibilitate acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relațiile comerciale. Așa cum am spus cecul se bazează pe premisa existenței disponibilului în contul bancar în momentul emiterii lui - cerințele prescrise de art. 3 alin. 2 din Legea nr.

59/1934 fiind imperative, neputând fi eludate prin acordul părților pentru că cecul nu reprezintă un instrument de garantare a creanțelor, iar conținutul său nu este lăsat la latitudinea părților.

La individualizarea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente, instanța a avut în vedere circumstanțele concrete de comitere a faptelor, gradul de pericol social al acestora, modul de acțiune, întinderea prejudiciului cauzat, contribuția avută la săvârșirea faptelor, precum și lipsa de antecedente penale ale inculpatului .

T., instanța în temeiul art. 33 lit. a Cod penal, a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului A. A. sunt în concurs real, motiv pentru care în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele cu închisoare mai sus menționate, stabilite pentru infracțiunile concurente, în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.

T., instanța a făcut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a, b și c Cod penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără privare de libertate

și, constatând îndeplinite condițiile prev. de art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii și, implicit a pedepselor accesorii conform art.71 al.5 Cod penal, stabilind un termen de încercare de 2 ani și 8 luni, potrivit art.82 Cod penal.

T., instanța a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1

C.penal conform cărora dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța a revocat suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

In baza art. 191 C.pr.pen., instanța a obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul A. M. A., prin apărătorul său, solicitând în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, J. B. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin1, lit. d sau b1 Cod procedură penală, potrivit dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. b Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art. 336 Cod procedură penală, hotărârea instanței de fond, trebuie să cuprindă în expunere analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate, motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în diferite cauze. În procesul de evaluare a probelor, întemeiat pe prevederile dispozițiilor art. 63 alin 2 Cod procedură penală, instanța de fond avea obligația nu numai să facă o referire generică la probatoriul administrat, ci să și evidențieze în mod expres și să analizeze conținutul probelor, urmând să arate în concret ce urmează a se avea sau nu în vedere, în raport cu soluția adoptată.

Un alt motiv de casare a hotărârii atacate și trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, este acela prevăzut de dispozițiilor art. 3859 pct

Un ultim motiv de casare a hotărârii atacate și trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, este acela prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 21

În final, se arată că, instanța de fond la aprecierea stării de fapt, a ignorat uzanțele comerciale actuale, diferite față de cele de la momentul intrării în vigoare a textului incriminator, dând, totodată, dovadă de lipsa de rol activ în privința verificărilor susținerilor inculpatului. R. la atingerea minimă adusă relațiilor sociale ocrotite de către norma de incriminare, solicită ca instanța de recurs să aprecieze că faptelor în discuție le lipsește pericolul social, ca trăsătură esențială a infracțiunii, și să se dispună achitarea inculpatului având în vedere și considerentele expuse în memoriul inițial cuprinzând motivele recursului inculpatului.

Recursul declarat în cauză este fondat pentru următoarele considerente:

Pe baza probelor administrate în cauză s-a reținut că inculpatul a emis în baza aceleiași rezoluții infracționale 25 file CEC fără a avea disponibil la tras și de asemenea, a emis 6 file CEC cărora le lipseau elementele esențiale prevăzute de dispozițiile art. 1 alin. 1, 2, 3, 5 și 11 din Legea nr. 59/1934. S-a reținut că inculpatul, în calitate de trăgător, la data emiterii cecului nu avea la bancă disponibilul bănesc suficient. Procedând în această manieră

(disponibilul nu exista prealabil emiterii cecului și nu se ridica la un prag egal cu valoarea cecului), inculpatul a intrat sub incidența legii penale, conștientizând riscurile și consecințele la care se expunea.

În sarcina inculpatului s-a reținut comiterea infracțiunilor de emitere a unor cecuri fără a avea la tras disponibil suficient, faptă prevăzută de dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (25 de acte materiale), respectiv infracțiunea de emitere a unor cecuri cărora le lipsește unele din elementele esențiale prescrise de lege, faptă prevăzută de dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (6 acte materiale).

Solicitarea inculpatului de a se dispune, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, este neîntemeiată. A., inculpatului a criticat hotărârea instanței de fond precizând că aceasta este nemotivată și nu cuprinde în expunere analiza probelor ce au servit drept temei pentru soluționarea cauzei, că instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea, deși textul legal prevede alternativ pedeapsa amenzii și de asemenea, procedura de citare cu anumite părți din prezenta cauză este neîndeplinită la instanța de fond. E. criticile formulate de inculpat, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, întrucât instanța de fond a procedat la examinarea probelor ce au condus la stabilirea vinovăției inculpatului, părțile au fost legal citate, iar împrejurarea că la individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a apreciat să se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, suspendând condiționat executarea acesteia, nu constituie un aspect care să conducă la casarea cu trimitere a hotărârii atacate.

De asemenea, este nefondată și critica formulată de inculpat ce vizează pronunțarea unei soluții de achitare fundamentată pe dispozițiile art. 10 lit. d

C.pr.pen. A., încercarea inculpatului de a invoca culpa exclusivă a unității bancare, este insuficientă în condițiile în care inculpatul cunoștea care sunt disponibilitățile din contul său la data emiterii filelor cec și cunoștea de asemenea, problemele întâmpinate la sfârșitul fiecărei luni, cu privire la descoperirea de cont.

Recursul declarat de inculpat este însă fondat pentru următoarele considerente:

A. raportat la starea de fapt reținută în mod corect de instanța de fond, la atingerea minimă adusă relațiilor sociale ocrotite de norma de incriminare, în cauză se impune pronunțarea unei soluții de achitare întemeiată pe dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 C.pr.pen. A., potrivit uzanțelor comerciale practicate de către societățile comerciale cu care inculpatul derula afaceri de natură comercială, la încheierea oricărui contract de furnizare de marfă, beneficiarii erau obligați să lase drept garanție câte un cec „în alb";, pentru situațiile în care nu își executau la timp obligațiile de plată. Această practică de a fi lăsate cecuri „în alb";, pentru garantarea efectuării unor plăți viitoare, nenominalizate, și nedeterminabile la momentul încheierii contractului cadru, este una răspândită și de notorietate publică, reprezentând o „lege a părților";, de natură să suplinească carențele legislative și să aducă relațiile privitoare la operațiunile cu cecuri efectuate de comercianți mai aproape de nivelul contemporan flexibil și dinamic. Este evident, de asemenea, că inculpatul a alimentat în mod constant contul bancar din care urmau să fie efectuate plățile pentru furnizori în baza cecurilor pe care le emitea, astfel că intenția acestuia a fost aceea de a desfășura relații comerciale în bune condiții.

În consecință, rezultă fără putință de tăgadă că prin modul și mijloacele de săvârșire a faptei, prin împrejurările în care a fost comisă, prin urmarea produsă dar și raportat la persoana și conduita făptuitorului, se poate concluziona că faptele săvârșite de inculpat nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni în cauză fiind incidente prevederile art. 181 C.pen.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că recursul declarat de inculpat este fondat și urmează a fi admis, iar în baza art. 10 lit. b1 rap. la art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen., urmează a fi achitat inculpatul de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 84 alin. 1 pct. 2, respectiv. art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În temeiul art. 181 C.pen., raportat la art. 91 lit. c C.pen., inculpatului îi va fi aplicată sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de

1000 lei.

În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de către inculpatul A. M. A. împotriva sentinței penale nr. 1621 din 22 noiembrie 2011 a J. B., pe care o casează în întregime și rejudecând:

In baza art. 10 lit. b ind. 1 raportat la art. 11 pct.2 lit. a Cod proc. penală achită pe inculpat de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de emitere a unor cecuri fără a avea la tras disponibil suficient, prev. de art. 84 al.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934 cu art. 41, 42 Cod penal si cea de emitere a unor cecuri cărora le lipsește unul din elementele esențiale prev. de lege prev. de art. 84 al.1 pct.3 din Legea nr. 59/1934 cu art. 41 si 42 Cod penal.

In baza art. 18 ind. 1 Cod penal raportat la art. 91 lit. c Cod penal, aplică inculpatului recurent o sancțiune cu caracter administrativ a amenzii in suma de 1000 lei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, în recurs. Definitivă.

Pronunțata in ședința publica din 12 aprilie 2012.

PREȘEDINTE		JUDECĂTORI	G.IER
M. B. V. G.	D. P.	M. N.

Red.MB/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: F.M.M.

← Sentința penală nr. 56/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 711/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 585/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 585/2012, Curtea de Apel Cluj