Decizia penală nr. 564/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIA P.Ă NR.564/R/2012
Ședința publică din 9 aprilie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : M. Ș.
L. M. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T.
C. reprezentat prin procuror D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul L. S. A. împotriva încheierii penale f.n. din 29 martie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. S. A., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.M. M. R. și apărători aleși av.C. L. și Hosu S., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. S. A., solicită a se constata că mandatul său a încetat și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Instanța pune în vedere apărătorilor aleși ai inculpatului să depună la dosar împuternicirile avocațiale. A. se obligă ca până la terminarea dezbaterilor să depună la dosar delegațiile.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul L. S. A., arată că își menține recursul declarat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului L. S. A., av.C. L., Î. că își menține în întregime concluziile formulate în fața primei instanțe.
Susține că dosarul de față are multe volume, în mare parte din ele conținând procese verbale, înregistrări telefonice etc., iar infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul în stare de arest se consideră ca fiind infracțiuni extrem de grave. Se face vorbire de o rețea infracțională și de apartenența inculpatului la această rețea. Dincolo de aparența acestor infracțiuni, dacă analizăm starea de fapt, sunt foarte multe paradoxuri în acest dosar. In primul rând, martora principală din anul 2009 este prietenă intimă cu inculpatul. Ea este cea care, potrivit propriilor sale declarații, văzând pe internet permisibilitatea, legalitatea normelor privind viața sexuală în O., a luat inițiativa și s-a dus să lucreze din proprie inițiativă, ca prostituată în vitrină.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul este fără antecedente penale. Din discuțiile purtate cu acesta, susține că inculpatul recunoaște că a săvârșit furturi, dar nu este proxenet. Mai mult, este de acord să răspundă pentru faptele comise. A fost reținut și încarcerat de către poliția olandeză, bănuit ca făcând parte dintr-o rețea care se ocupă cu furturi.
În ce privește cea de a doua martoră, arată că este verișoară cu prima.
Susține că la dosar există trei declarații, respectiv declarația inculpatului, declarația prietenei lui și a verișoarei acesteia. Toate cele trei declarații par a fi trase la indigo, însă acest aspect trebuie și dovedit.
Consideră că nu se impune măsura luată față de inculpat, dosarul s-a conturat, probe nu se mai pot produce, fiind cert că pe baza a tot ceea ce avem în prezent nu se mai justifică cercetarea în fază de judecată a inculpatului în stare de arest, probele din dosar nefiind suficiente pentru o măsură atât de gravă.
Apărătorul ales al inculpatului L. S. A., av.Hosu S., arată că motivele recursului și susținerile sale sunt în sensul că inculpatul ar putea fi cercetat în stare de libertate.
Atât cât se poate, solicită a se observa că pericolul pentru ordinea publică, ce există, în general, în cazul săvârșirii unor astfel de infracțiuni, de care este acuzat inculpatul, nu există în cauza de față. Atât infracțiunea de proxenetism, cât și infracțiunea de trafic de persoane au o anumită gravitate, dar atunci când au un element de constrângere, de exploatare a unor persoane minore, de a fi duse în niște țări pentru a practica prostituția, cu o legislație mai puțin permisibilă. Însă, în O., unde există o legislație foarte bine pusă la punct, se îndoiește că dacă aceste fete ar fi fost exploatate de o rețea sau un grup infracțional organizat, organele judiciare de acolo, nu ar fi avut o reacție promptă și mai eficientă decât o avem în țară.
Impresia sa este că se face ordine într-o țară care este cu mult înaintea noastră din acest punct de vedere. A. dosar nu a plecat de la denunțurile formulate de cele două fete, care se susține că ar fi fost exploatate de inculpat, iar în legătură cu celelalte fete menționate la încadrarea în drept, probele sunt extrem de „..
In acest sens, solicită a se va observa că în rechizitoriu de foarte puține ori este menționat numele inculpatului.
Revine și arată că inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptelor reținute și nu înțelege să solicite judecarea sa în procedura prev. de art.320/1 C.
Având în vedere că vinovăția inculpatului, chiar așa cum este descrisă în actul de sesizare, este mult exagerată și fără suport probatoriu, apreciază că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu subzistă.
Inculpatul este singurul arestat în cauză, mai sunt persoane arestate în lipsă, acuzațiile sun „ fioroase";, însă nesusținute de probe.
Reprezentantul M.ui P., în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică pentru următoarele considerente :
În opinia sa, așa cum a constatat și instanța de fond, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în continuare. Mai exact, este vorba de temeiul prev. de art.148 lit.f C., deoarece inițial instanța de fond a dispus arestarea inculpatului și pentru temeiurile prev. de art.148 lit.a și b C., însă ulterior acestea au fost înlăturate pentru că inculpatul a fost prins, iar în instanța de control judiciar s-a înlăturat și temeiul prev. de art.148 lit.b C.
Revenind, consideră că temeiul prev. de art.148 lit.f C., subzistă în continuare. Susține că există un pericol concret pentru ordinea publică, care este dat nu numai de gravitatea faptelor materializată în limitele de pedeapsă prevăzute de textele care încriminează faptele, dar și de ansamblul faptelor săvârșite în cauză, de modalitatea în care au fost săvârșite și de implicațiile asupra conștiinței membrilor comunității. De asemenea, impactul negativ pe care astfel de fapte îl provoacă, sunt determinate pe de o parte, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de complexitatea unei astfel de activități și de ce nu, așa cum a arătat și instanța fondului în finalul încheierii recurate, de impactul mediatic pe care astfel de infracțiuni le au nu numai în țară, dar și în străinătate.
În privința susținerilor apărării, referitor la existența indiciilor și probelor temeinice, solicită a se avea în vedere că nu numai instanța fondului le-a constatat, ci și instanța de control judiciar, atunci când a respins recursul formulat de către inculpat împotriva încheierii prin care s-a prelungit măsura arestării preventive.
Întrucât toată susținerea recursului de către apărare se bazează pe chestiuni de fond, arată că aceste chestiuni nu fac obiectul recursului dedus judecății azi și în al doilea rând, solicită a se avea în vedere că inclusiv în jurisprudența CEDO, s-a statuat că atunci când se discută de luarea măsurii arestării preventive față de o persoană prezumat a fi săvârșit o faptă penală, aceste indicii și probe nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea persoanei respective, ci doar la o bănuială rezonabilă că ar fi săvârșit acea faptă penală.
Susține că în acest stadiu, există indicii care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este trimis în judecată.
Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere că cercetarea judecătorească încă nu a început și există, în contextul în care se discută despre modalitatea și relațiile dintre inculpat și părțile vătămate în care s-a acționat, riscul de a se influența aceste părți vătămate și alte persoane audiate în cauză, în vederea zădărnicirii aflării adevărului.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul ales al inculpatului L. S. A., av.C. L., în replică, arată că nu se poate susține că discutăm despre starea de libertate a inculpatului la modul teoretic. Martora susține că a fost supravegheată de patru-cinci persoane, printre care și inculpatul. P. vătămate, neconstrânse de nimeni, au dat declarații care îl exonerează pe inculpat de orice răspundere.
Inculpatul L. S. A., având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Prin încheierea penală din 29 martie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosar nr.(...), în temeiul art. 3001 al. 3 Cod P. P.ă s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul L. S. A., fiul lui M. și F. R., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP 1., în prezent aflat în Arestul IPJ C., măsură care a fost menținută.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul M.ui P., D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C., a fost trimis în judecată inculpatul, L. S. A., arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al.1 lit. a teza a II-a din L. 39/2003, și la art. 323 Cod P., grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 și 3 din L. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și proxenetism prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza I Cod P., cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P..
Prin același act de sesizare a instanței au fost trimiși în judecată și inculpații B. R. D., arestat preventiv în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 și 3 din L. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., proxenetism prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I Cod P., cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P. și 37 lit. b Cod P., A. S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al.1 lit. a teza a II-a din L. 39/2003, și la art.
323 Cod P., trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din L.
678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., proxenetism prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza I Cod P., cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P. și 37 lit. b Cod P. și B. I. P., pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al.1 lit. a teza a II-a din L. 39/2003, și la art. 323 Cod P., proxenetism prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza I Cod P., cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P. și art. 37 lit. b Cod P..
În privința inculpatului arestat L. S. A., sub aspectul stării de fapt, s-a reținut, prin actul de sesizare a instanței, că, în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-ar fi asociat cu inculpații B. I. P., A. S. M. și numiții B. E. și I. R. și ar fi acționat împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism. F. de același inculpat, se reține că în perioada 2009 - 2011 ar fi sprijinit grupul infracțional ce ar fi fost condus de inculpatul B. R. D., din care ar mai fi făcut parte O. Tudor, B. I. P., Mocan V., P. Nelu, Circov I., Arieșan Claudiu F., Sepsi P. D., în scopul exploatării activității de prostituție ce ar fi fost desfășurată de numitele H. C. I., H. N., A. A. C., K. R. P., M. C. A., V. L. A. De asemenea, inculpatul L. S. A. ar fi transportat, găzduit, supravegheat pe F. M. R., K. R. C., S. E. C., M. C. A., V. L. A., M. C. A. și ar fi beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de F. M. R. și K. R. C. Se mai reține, în privința aceluiași inculpat că ar fi găzduit-o pe F. M. R. prin exercitarea de violență cu scopul exploatării activității de prostituție ce ar fi desfășurat-o aceasta, precum și aceea că ar fi preluat-o, prin inducere în eroare, pe martora S. D. A., împreună cu inculpatul A. S. M., de la învinuita R. V. C., față de care s-a disjuns cauza, și că i-ar fi achitat acesteia suma de
150 de euro, pentru găzduirea martorei, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.
Prin Încheierea penală nr. 9/C/(...) a T.ui C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. S. A., pe o perioadă de 29 de zile, iar prin încheierea penală nr. 21/C/(...) a T.ui C. a fost prelungită măsura cu 30 de zile, măsura preventivă fiind luată potrivit art. 143 rap. la art. 148 lit. a, b și f Cod P. P.ă. Temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. a Cod P. P.ă a fost însă înlăturat prin încheierea penală nr. 21/C/(...) a T.ui C., iar în calea de atac ce s-a exercitat împotriva acestei încheieri a fost înlăturat și temeiul prav. de art. 148 lit. b Cod P. P.ă.
Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, la primirea dosarului, tribunalul a constatat că în cauză sunt suficiente indicii și probe care să conducă la bănuiala legitimă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care a fost trimis în judecată. Astfel, fără a prejudicia fondul cauzei, în sensul celor de mai sus sunt declarațiile părții vătămate A. A., declarațiile inculpatului, care chiar dacă nu recunoaște comiterea faptei, arată că nu este străin de activitățile de prostituție desfășurate de prietena sa și de verișoara acesteia, chiar fără a discuta dacă a avut vreun aport, din cele incriminate de textul art. 329 Cod P. la desfășurarea acestor activități, declarațiile celorlalți inculpați trimiși în judecată, declarațiile martorilor S. D. A., S. G. D., S. R. E., K. M. V., T. M. L., M. A. N., R. A. I., R. R. R.,. Elfadl Salma, P. Ana, A. L., Vitan R. C., C. I. A., Novak Erika Kinga, Fărcaș A., M. C. A., K. R. C., F. M. R., L. M. G., H. N., etc. în același sens la dosar există și procese verbald e redare a interceptărilor telefoniucie, chitanțe ce atestă trimiterea unor sume de bani inculpatului, de către prietena sa F. M. R. și de verișoara acesteia K. R. C.
Deși apărarea a invocat că din multitudinea de probe administrate în faza de urmărire penală, numai o mică, și neimpresionantă parte îl privesc pe inculpat, T. a arătat că nu este temeinică această susținere, în condițiile în care inculpatul este trimis în judecată și pentru două infracțiuni cu subiecți multipli, cum sunt grupul infracțional și grupul infracțional organizat.
De asemenea, s-a mai susținut de către apărare că probele administrate nu confirmă sub nici o formă acuzațiile ce i se aduc inculpatului. F. a face o analiză detaliată a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, deoarece nu face obiectul acestei proceduri, T. a apreciat că, fără echivoc, în cauză s-au administrat probe de către organele de urmărire penală, iar în ce măsură acestea vor confirma sau nu acuzațiile, sau în ce măsură aceste probe vor rămâne neschimbate în urma readministrării probațiunii în etapa cercetării judecătorești, reprezintă prerogativa instanței de judecată de a face analiza probatoriului în momentul pronunțării unei soluții pe fondul cauzei. La acest moment, s-a apreciat numai că în cauză există, cel puțin aparent, date și informații, ce se constituie în indicii temeinice ale comiterii de către inculpat a unor fapte penale.
În privința temeiurilor de arestare prev. de art. 148 Cod P. P.ă, în prezenta cauză există cel prev. de art. 148 lit. f Cod P. P.ă. Astfel, instanța a constatat că prima condiție este în mod evident îndeplinită, câtă vreme faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt sancționate cu pedepse mult superioare limitei de 4 ani închisoare impusă de textul de lege mai sus amintit.
Cea de a doua condiție a textului mai sus evocat, este de asemenea îndeplinită, ținând seama de condițiile în care faptele au fost comise, de faptul că inculpatul ar fi desfășurat mult timp activitatea de traficare a martorei F. M. R., și pe perioade mai scurte, dar repetate, pe cea a martorei K. R. C., ar fi întreprins manopere diverse pentru a-și asigura produsele infracțiunilor, și pentru a beneficia de protecția unei întregi structuri a aderat la un grup infracțional organizat, cu o ierarhie bine delimitată, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Faptele pentru care inculpatul este cercetat sunt de natură a tulbura grav ordinea juridică, deoarece aduc atingere unor valori sociale dintre cele mai importante, fiind încălcate grav drepturile unor persoane, cu scopul de a le comercializa ca pe o marfă, pentru a-și asigura astfel obținerea de venituri, în contextul proliferării deosebite a acestui fenomen infracțional, cu consecințe grave asupra evoluției psihice ulterioare a victimelor unor astfel de fapte.
De asemenea, instanța a apreciat că la acest moment procesual, anterior declanșării cercetării judecătorești, este prematur să discutăm despre cercetarea inculpatului în stare de libertate, anterior ca instanța să procedeze la ascultarea sa nemijlocită, în condițiile în care nu-și va exercita, desigur, dreptul la tăcere prev. de art. 70 al. 2 Cod P. P.ă, și când este cel mai bun moment pentru ca instanța să testeze sinceritatea afirmațiilor și apărărilor inculpatului. Din această perspectivă, nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpat, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145 Cod P. P.ă.
Nu trebuie uitat că imaginea țării în afara granițelor ei a fost mult afectată de acțiunea unor grupuri infracționale similare cu cel din care se presupune că ar face parte inculpatul, recent opinia publică fiind informată despre anihilarea unor astfel de grupuri pe teritoriul unor state ca S., de exemplu. Ori din acest unghi fiind privite lucrurile, este evident că opinia publică, prin portavocea sa, care este mass media, manifestă un interes constant și actual față de mersul unor anchete ce privesc grupuri infracționale organizate.
Nu este reală nici susținerea apărării în sensul că prin această cauză autoritățile române, respectiv organele de urmărire penală au vizat apărarea ordinii de drept în O., câtă vreme în baza principiului personalității legii penale prev. de art. 4 Cod P., legea penală română se aplică infracțiunilor comise în afara granițelor țării dacă făptuitorul este cetățean român, ceea ce este cazul în speța de față.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul L. S. A., pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală de către apărători, s-a solicitat casarea încheierii și, rejudecând, revocarea măsurii arestării și punerea în libertate a inculpatului.
În esență, în motivarea recursului, au fost reiterate apărările din fața instanței de fond, în sensul că, în cauză nu subzistă temeiurile arestării.
În ciuda volumului materialului de urmărire penală, a modului în care a fost descrisă starea de fapt relativ la activitatea inculpatului, nu există la dosar probe, care să susțină faptele de care inculpatul este acuzat sau, în orice caz, suportul probator este „subțire"; și nu justifică o măsură atât de gravă.
Martorele principale se află în anumite relații cu inculpatul, una fiind prietenă intimă cu el și s-a dus să lucreze din proprie inițiativă, ca prostituată în „. în O., iar cealaltă fiind verișoară cu prima.
Atât infracțiunea de proxenetism, cât și infracțiunea de trafic de persoane au o anumită gravitate, dar atunci când au un element de constrângere, de exploatare a unor persoane minore, de a fi duse în niște țări pentru a practica prostituția, cu o legislație mai puțin permisibilă, dar în nici un caz, în speță, astfel de elemente de constrângere, de violență nu există, practicarea prostituției fiind realizată de bună voie, într-o țară, în care legislația permite acest lucru.
Inculpatul recunoaște săvârșirea unor fapte penale în O. (furturi), dar nu și pe cele, de care este acuzat în prezenta cauză.
Inculpatul nu are antecedente penale, urmărirea penală s-a încheiat, probe nu se mai pot produce, inculpatul poate deci, să fie cercetat în stare de libertate, fiind . arestat în cauză, mai sunt persoane arestate în lipsă, acuzațiile sunt „ fioroase";, însă nesusținute de probe.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art.300/1 C., după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța legal sesizată este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei măsurii, iar dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive - conform art.160/b alin.3 C.
Această procedură a fost realizată și în speța de față de Tribunalul Cluj, la 29 martie 2012, când în mod corect, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și necesitatea menținerii acestei măsuri, față de inculpatul L. S. A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al.1 lit. a teza a II-a din L.
39/2003, și la art. 323 Cod P., sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 și 3 din L. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod P. și proxenetism prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza I Cod P., cu aplicarea art. 41 al.
2 Cod P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P..
Astfel, în mod întemeiat s-a reținut că subzistă în cauză temeiurile arestării preventive al inculpatului, măsură dispusă prin încheierea penală nr.9/C/ din 01.(...) a T.ui C., respectiv cele prev. de art.143 și art.148 lit.f C.
S-a constatat așadar, că în continuare sunt prezente în cauză indicii temeinice în sensul dispoz. art.68/1 C., respectiv date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care a fost trimis în judecată, constând în aceea că:
- în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-ar fi asociat cu inculpații B. I. P., A. S. M. și numiții B. E. și I. R. și ar fi acționat împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism;
- în perioada 2009 - 2011 ar fi sprijinit grupul infracțional ce ar fi fost condus de inculpatul B. R. D., din care ar mai fi făcut parte O. Tudor, B. I. P., Mocan V., P. Nelu, Circov I., Arieșan Claudiu F., Sepsi P. D., în scopul exploatării activității de prostituție ce ar fi fost desfășurată de numitele H. C. I., H. N., A. A. C., K. R. P., M. C. A., V. L. A.
- ar fi transportat, găzduit, supravegheat pe F. M. R., K. R. C., S. E. C., M. C. A., V. L. A., M. C. A. și ar fi beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de F. M. R. și K. R. C.
- ar fi găzduit-o pe F. M. R. prin exercitarea de violență cu scopul exploatării activității de prostituție ce ar fi desfășurat-o aceasta, precum și aceea că ar fi preluat-o, prin inducere în eroare, pe martora S. D. A., împreună cu inculpatul A. S. M., de la învinuita R. V. C., față de care s-a disjuns cauza, și că i-ar fi achitat acesteia suma de 150 de euro, pentru găzduirea martorei, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.
În sensul presupunerii comiterii faptelor reținute în sarcina inculpatului, sunt probele reținute cu ocazia arestării preventive, precum și cele administrate ulterior acestui moment și care, au fundamentat apoi trimiterea în judecată, probe menționate și în încheierea de arestare preventivă, anterior menționată: declarațiile martorilor T. S. M., T. D. A., C. N., (f.38,39 volum VII d.u.p.) Abrudan Lavinia M. (f.85-87 volum VII d.u.p.), Tărău A. Mugurel declarația învinuiților B. M. R. (f.24-26 volum IX d.u.p.), O. Tudor (f.55-60 și 76-84 volum IX d.u.p.), Mocan V. G. (f.136-141 volum IX d.u.p.), P. Nelu (f.158-161 volum IX d.u.p.), Sepsi P. D. (f.198-204 volum IX d.u.p.), Gal Albert F. (f.250-254 volum IX d.u.p.), Arieșan Claudiu F. (f.85-93 și 105-106 volum X d.u.p.), A. S. M., B. I. P., a martorei F. M. R., martoriilor P. D. A., K. R. C., L. R. M., Pap L. P., U. G. A., S. G. D., S. R. E., R. P. N. (f.7-
11 și 28-32 volum I d.u.p.),a părții vătămateA. A. C., evidența operațiunilor derulate prin W. U. (volum IV), la care se adaugă cele menționate și în rechizitoriu.
Nu au relevanță, în acest moment și cadru procesual, apărările recurentului, în sensul că, nu sunt elemente de violență sau constrângere reliefate de starea de fapt de la dosar, relativ la părțile vătămate presupus traficate de inculpat, întrucât acestea sunt chestiuni de încadrare juridică, ce vor fi puse în discuție eventual, și lămurite cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Apoi, judicios s-a reținut că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art.148 lit.f C., respectiv că infracțiunile de care este acuzat inculpatul sunt pedepsite de lege cu închisoarea de peste 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, pericol care derivă din natura și gravitatea faptelor presupus comise de inculpat - ridicată, având în vedere perioada infracțională, modalitatea concretă de acțiune - prin coroborarea eforturilor mai multor persoane; rezonanța socială a acestor fapte, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-au exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale; importanța relațiilor sociale presupus lezate prin faptele inculpatului
- relații privind conviețuirea socială, dar și privind viața intimă a persoanelor.
Curtea constată că starea de detenție provizorie în care se află inculpatul este în concordanță și cu exigențele dispozițiilor legislației europene în materie - art.5 par.1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - inculpatul fiind arestat pentru aducerea în fața autorității judiciare competente, existând în cauză, așa cum s-a arătat, motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune.
În consecință, față de toate aceste motive, precum și față de împrejurarea că cercetarea judecătorească nu a fost declanșată, în mod corect a apreciat instanța că, pentru desfășurarea în bune condiții a judecății, nu este oportună punerea în libertate a inculpatului, cel puțin, nu în acest moment procesual, cu atât mai mult cu cât, poziția procesuală a acestuia a fost una de negare a faptelor, cel puțin până la acest moment și, având în vedere și comportamentul imprevizibil al omului, dar și faptul că nu există dovezi la dosar că și-ar putea asigura existența prin muncă - se impune evitarea riscului ca, lăsat în libertate, inculpatul să-și reia îndeletnicirile ilicite ( el însuși recunoscând că a comis infracțiuni de furt pe teritoriul O.) sau să influențeze poziția părților din dosar ( sunt indicii în acest sens - vezi declarația inculpatului la terminarea urmăririi penale).
Nu există riscul la acest moment, ca durata arestării preventive să depășească un termen rezonabil, chiar în accepțiunea jurisprudenței europene în materie, în condițiile în care, măsura preventivă a fost dispusă doar cu 2 luni în urmă, timp în care, temeiurile arestării nu au suferit nici un fel de modificări, care să reclame revocarea sau eventuala înlocuire a măsurii cu alta, mai puțin restrictivă.
Pentru toate aceste considerente, recursul în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 25 lei, onorariu parțial apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției
(av.M. M. R.).
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul L. S. A., fiul lui M. si F. R., nasc.la (...), în prezent deținut in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 29 martie 2012 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 25 lei, onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru avocat M. M.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 9 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
ANA C. M. Ș. L. M.
GREFIER M. B.
Red./Tehnred.A.C. (...)
Jud. fond:C. L.
| ← Decizia penală nr. 1327/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 184/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
