Încheierea penală nr. 128/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 128/R/2012
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : I. C. M. JDUECĂTORI : M. R. A. D. L.
GREFIER : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul G. M. C. împotriva încheierii penale nr. 4/C din 18 ianuarie 2012 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., având ca obiect propunerea de arestare preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. M. C., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. P.escu
Roman Mihnea, cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță inculpatul G. M. C. arată că își menține recursul declarat în cauză și că nu dorește să dea alte declarații, menținându-și declarația dată în fața T.ui C., care corespunde adevărului, precum și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Depune un memoriu spre a fi avut în vedere la soluționarea recursului.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului G. M. C. solicită admiterea recursului împotriva încheierii de arestare preventivă, casarea în totalitate a încheierii atacate și respingerea propunerii de arestare preventivă. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă.
Apreciază că instanța de fond a trecut rapid peste analiza dispozițiilor art. 143 C.pr.pen., insă raportat la poziția inculpatului de recunoaștere a actului material, dar nu încadrarea juridică dată faptei, care este de fapt ucidere din culpă, consideră că față de acesta nu s-ar impune luarea măsurii arestului preventiv fiind suficientă o altă măsură preventivă. Instanța de fond analizează dacă este vorba despre un omor sau o ucidere din culpă, ajungând la concluzia că este vorba despre omor și că pe fond, se va stabili încadrarea juridică, dar cu toate acestea reține că inculpatul trebuia să-și dea seama că jucându-se cu un cuțit, fiind și în stare de ebrietate se putea ajunge la deces.
S. a se avea în vedere că poate fi vorba despre o intenție indirectă din partea inculpatului, care nu a lovit imediat victima, ci după o perioadă de timp. D. ce a lovit victima inculpatul a sunat la 112 și a dus victima la salvare, iar lovitura aplicată, deși penetrantă, a fost aproape de umăr.
Mai consideră că instanța s-a raportat la o persoană cu valori sociale și cu educație peste medie, dar raportat la persoana inculpatului este evident că intenția acestuia nu a fost de omor. De asemenea, raportat la alte spețe similare sau relativ similare, apreciază că în cauză este vorba despre infracțiunea de ucidere din culpă. Consideră că și din punct de vedere al art.
143 C.pr.pen. se poate analiza încadrarea juridică dată faptei, rezultând că o altă măsură preventivă ar fi suficientă.
Analizând dispozițiile art. 143 C.pr.pen., dacă se constată că nu rezultă din probele administrate în cauză elementele constitutive ale infracțiunii sau că inculpatul ar fi avut o intenție directă, solicită a se avea în vedere o măsură subsidiară.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului și luarea față de inculpat a unei măsuri neprivative de libertate.
Reprezentanta P. apreciază că apărarea a solicitat reținerea unei încadrări juridice diferite față de cea reținută în propunerea de arestare preventivă a inculpatului, care ar conduce la o soluție diferită raportat la măsura preventivă. Consideră, însă recursul inculpatului ca fiind nefondat, astfel că în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. solicită respingerea acestuia, menținerii încheierii penale atacate ca legală și temeinică, aceasta fiind dată cu respectarea dispozițiilor art. 136, 143 și 148 C.pr.pen., ce sunt incidente în cauză.
În ceea ce privește discuțiile juridice purtate de către apărătorul inculpatului referitoare la întrunirea sau neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de omor, discuții care sunt în interesul inculpatului, solicită a se avea în vedere că acestea sunt combătute de probele dosarului, din care se desprinde comiterea infracțiunii de omor, cu forma de vinovăție a intenției indirecte. Intențiile se exteriorizează prin acțiunile pe care le desfășurăm, iar literatura de specialitate prevede că o activitate de genul celei desfășurate de inculpat, cu o victimă minoră mai mică de 10 ani, în condițiile în care inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice și are un defect de vedere, ce este evident, acesta a acționat cu intenție indirectă. Mai mult, inculpatul avea toate datele pentru a prevedea rezultatul faptei pe care o desfășoară și să accepte posibilitatea producerii unei asemenea urmări.
Învederează instanței că propunerea de arestare preventivă a inculpatului a fost formulată în baza art. 148 lit. f C.pr.pen., fiind cu certitudine că infracțiunea în concret săvârșită de inculpat prin urmări și circumstanțe este aptă de a produce o gravă atingere ordinii public. De asemenea, la dosar există dovezi din care rezultă că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, nefiind la prima confruntare cu legea penală. Fiind întemeiată măsura arestului preventiv luată în cauză, solicită respingerea ca nefondat a recursului, arestarea fiind vădit legală și întemeiată pe prezervarea ordinii publice.
Inculpatul G. M. C., având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei, deoarece nu a avut intenția de a o ucide pe victimă, cu mențiunea că nu vede foarte bine, de la 2 metri văzând în ceață, și din cauza lipsurilor materiale de trei ani nu a mai fost la vreun control oftalmologic. De asemenea, arată că îi pare rău și că are doi copii minori.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 4 din 18 ianuarie 2012 a T.ui C., a fost admisă propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
În temeiul art.149/1 rap.la art.143 C.p.pen. și art. 148 lit.f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. M. C. (fiul lui G. și V., născut la (...) în T., jud.C., domiciliat în Câmpia Turzii, str.Ialomiței, nr.14, ap.34, f.f.l.în C. Napoca, str.Frunzișului, f.nr., jud.C., CNP.1.), pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 19 ianuarie 2012 și până la 16 februarie 2012.
Conform art.189 C.pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, cuvenit av. Maxim A., ce s-a avansat din F.M.J., iar potrivit art.192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată sub dosar (...), P. de pe lângă Tribunalul Cluj a solicitat arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpatului G. M. C. acuzat de comiterea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 din Codul penal.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că în data de (...), sub influența alcoolului fiind, inculpatul s-a deplasat la domiciliul părinților concubinei sale
- C. C. E., unde se afla și minorul C. C.-A., nepot al acesteia, în vârstă de 9 ani și 11 luni. Acesta ședea pe un scaun în bucătărie și curăța un măr cu un cuțit. Inculpatul i-a cerut mărul și cuțitul pentru a le curăța el, copilul refuzând. Apoi inculpatul a luat un cuțit de bucătărie în mână și i-a cerut copilului să se dueleze cu cuțitele ca și cu niște săbii, inculpatul agitând cuțitul său în zona pieptului minorului. Cei doi s-au duelat, iar la un moment dat minorul a exclamat „au! mă doare"; și „Ce ai mai făcut M., acuma";, după care minorul a căzut la pământ, a început să-i curgă sânge din partea stângă a pieptului și cu toate manevrele de resuscitare ale celor prezenți (C. C. E., C. E. și Vitan M.) precum și ale medicilor de la S., acesta a decedat.
Prin concluziile preliminarii ale IML C.-Napoca din (...) s-a stabilit că moartea victimei a fost violentă, că ea s-a datorat hemoragiei interne și externe consecutive unei plăgi înțepate-tăiate toracice cu interesarea plămânului stâng și a cordului, că leziunea traumatică s-a putut produce prin acțiunea unui corp înțepător tăietor, posibil cuțit, că direcția de aplicare a loviturii a fost de sus în jos și dinspre lateral spre medial și că, având în vedere direcția de aplicare a loviturii și aspectele morfologice ale leziunii se opinează că aceasta mai probabil s-a produs prin heteroagresiune și că leziunea traumatică și moartea pot data din (...).
S-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art. 143 și art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, cea de-a doua condiție a art. 148 lit. f, respectiv lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică reieșind din gravitatea infracțiunii comise pe fondul consumului de băuturi alcoolice, fapta stârnind oroare în rândul celor care au luat cunoștință de ea. În plus inculpatul este și predispus la comiterea de infracțiuni, acesta fiind cercetat și trimis în judecată pentru infracțiunea de furt calificat la data de (...) prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Turda.
Analizând propunerea formulată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului efectuate până în acest moment, s-a apreciat că există într-adevăr indicii temeinice că inculpatul a comis o infracțiune ce a determinat moartea victimei minore C. C. A., acesta recunoscând că l-a împuns pe copil cu cuțitul.
Desigur că încadrarea juridică a faptei sale diferă în funcție de existența sau nu a intenției de a ucide, putând fi vorba fie de omor prev. de art. 174 alin. 1 din Codul penal fie de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 din Codul penal, până în acest moment, probele administrate făcând să atârne balanța mai degrabă spre infracțiunea de omor. A., inculpatul nu a urmărit uciderea nepotului concubinei sale, dar este greu de crezut că nu a acceptat că, duelându-se cu un copil de nici 10 ani, cu cuțite ascuțite, în condițiile în care cunoaștea despre sine că este beat și nu vede bine, având dioptrii uriașe de -18 și -20 (poartă ochelari) îl poate ucide pe acesta. Din concluziile preliminarii ale IML C. reiese că intensitatea loviturii a fost mare, din fotografia cuțitului reiese că acesta era solid și avea lama lată și lungă, pătrunzând prin stern și că efectiv inculpatul s-a „. la modul serios cu un copil, lucru extrem de grav.
Indiferent de ce infracțiune ar fi vorba, forma vinovăției urmând a se stabili cu certitudine pe parcursul urmăririi penale, este cert că fapta a fost comisă de inculpat, acesta recunoscând-o, fiind așadar îndeplinite cerințele art. 143 din Codul de procedură penală.
S-a reținut că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f din
Codul de procedură penală deoarece infracțiunea de care este acuzat inculpatul se pedepsește cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul rezultă din pericolul social generic al infracțiunii de omor, reflectat de limitele de pedeapsă, de la 10 la 20 de ani închisoare, din pericolul social concret al acestei infracțiuni de omor, a cărei victimă este un copil de 9 ani și
11 luni, ucis la mijlocul copilăriei, inculpatul reprezentând un pericol pentru proprii copii dacă înțelege să se „joace"; așa cu ei. Inculpatul G. M. C. este cercetat și sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat de către
Judecătoria Turda, ceea ce înseamnă că a avut contact cu legea penală și cunoaște urmările comiterii unei infracțiuni. Acest din urmă aspect s-a apreciat că ar putea fi reținut ca un temei de arest în sine însă față de propunerea procurorului care a considerat de cuviință să evalueze pericolul inculpatului prin prisma acelei trimiteri în judecată, nu se impune reținerea și a art. 148 lit. d din Codul de procedură penală cu atât mai mult cu cât un singur temei este suficient pentru arestare și cu cât infracțiunea de furt calificat este una total diferită ca natură față de cea de omor.
Este în interesul bunei desfășurări a procesului penal luarea unei măsuri preventive privative de libertate, în acest fel inculpatul neputând influența martorii, neputându-se sustrage de la judecată și fiind ferit de răzbunarea rudelor copilului, care făcea parte dintr-o comunitate de rromi.
Pentru toate aceste motive, apreciind că în cauză sunt întrunite cerințele art. 143 și art. 148 lit. f din Codul de procedură penală s-a admis propunerea P. de pe lângă Tribunalul Cluj și s-a luat față de inculpatul G. M. I. măsura arestului preventiv pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...).
Împotriva acestei încheieri inculpatul G. M. C. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea în totalitate a încheierii atacate și respingerea propunerii de arestare preventivă. În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă, pe considerentul că sub nicio formă nu a dorit să suprime viața victimei, cele întâmplate fiind consecința unei întâmplări nefericite.
Analizând recursul declarat în cauză, Curtea apreciază că acest nu este fondat.
Judecătorul care a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului a apreciat în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f C.pr.pen., raportat la întreg materialul probator administrat până în prezent în cursul urmăririi penale.
A., dincolo de împrejurarea că inculpatul a recunoscut în materialitatea sa fapta comisă, este limpede că există indicii de comitere a infracțiunii de care este acuzat inculpatul, respectiv aceea de omor, comis cu intenție indirectă. O eventuală schimbare de încadrare juridică în infracțiunea de ucidere din culpă va putea fi analizată doar când probatoriul se va epuiza însă această eventuală schimbare de încadrare nu diminuează gravitatea urmăririlor faptei, raportat și la modul de comitere al acesteia. Așa cum și instanța de fond a reținut, modul în care inculpatul a acționat dovedește aproape inconștiență și este de natură a furniza date și probe certe din care reiese presupunerea că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, inclusiv pentru proprii lui copii. Ca atare, s-a reținut în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen.
Pe cale de consecință, în baza art. 385/15, pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. M. C. împotriva încheierii penale nr. 4/C din 18 ianuarie 2012 a T.ui C.
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va dispune obligarea inculpatului să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. M. C., fiul lui G. și V., născut la 20 februarie 1987, deținut in Arestul IPJ C. împotriva încheierii penale nr. 4/C din 18 ianuarie 2012 a T.ui C.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I. C. M. M. R. A. D. L.
C.O. - semnează
Președintele Curții de A. C.
GREFIER T. G.
Red. A.D.L./(...). Dact.H.C./4 ex. Jud.fond. S. T..
← Decizia penală nr. 1135/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 732/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|