Decizia penală nr. 580/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.ÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.580/R/2012
Ședința publică din data de 11 aprilie 2012
I. constituită din : PREȘEDINTE : M. R., judecător JUDECĂTORI : A. D. L.
: I. M. GREFIER : M. V.-G.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. C. împotriva sentinței penale nr. 83 din data de (...), pronunțată de Judecătoria
Zalău în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere, prev. de art.213 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa inculpatului T. C. și a părții civile S. G. R. T. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosar s-a depus o cerere de amânare a cauzei formulată de apărătorul inculpatului T. C., av. P. O. cu motivarea că în perioada (...) - (...) se află în concediu de odihnă, cerere pe care Curtea o pune în discuție.
Reprezentantul M.ui P. arată că excepția de necompetență materială are prioritate cererii de amânare a cauzei, motiv pentru care o invocă și solicită declinarea competenței de soluționare a recursului declarat de inculpatul T. C. împotriva sentinței penale nr. 83 din 16 februarie 2012 a J.
Z., în favoarea T.ui S..
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 83 din data de (...), pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. (...), în baza art.213 alin.1 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului T. C., fiul lui C. și M., născut la data de (...), în municipiul Z., jud. S., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., str. Meteorologiei, nr.11, jud. S., CNP 1., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, cu privare de libertate pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.14 C. raportat la art. 346 C. și art. 998 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. G. R. T. S. Z., prin administrator judiciar C. de I. Z. M., cu sediul în Z., Bd..M. Viteazul nr.107/A, jud. S. și a fost obligat inculpatul T. C. la plata sumei de 31.317 lei către partea civilă, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul T. C. la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei s-a avansat din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu av.Tărău Cristian.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin R. din data de (...) al P.ui de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.
265/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului T. C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 alin. Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul J. Z. la data de (...) sub nr. (...).
În cuprinsul actului de sesizare al instanței, s-a reținut, în esență că învinuitul și-a însușit pe nedrept testerul, trusa de cabluri și sistemele de diagnosticare aferente pe care le-a avut în detenție, aceste bunuri fiindu-i încredințate de partea vătămată S.G. R. T. S. Z.
În cursul urmăririi penale partea vătămată S.G. R. T. S. Z. prin director C. D. s-a constituit parte civilă cu suma de 31.317 lei reprezentând contravaloarea bunurilor însușite de învinuit (f.16).
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: declarațiile părții vătămate (f.14-
16), declarațiile martorilor S. S. (f.7, 17-18, 19-20), G. A.-V. (f.21, 22) și I. D. (f.23), contractul de prestări servicii nr. 597/(...) (f.8-9), fișa cazier judiciar învinuit (f.24).
În faza de judecată prin înscrisul depus la dosarul cauzei la fila 48 partea civilă arată că își menține constituirea de parte civilă din faza de urmărire penală.
Inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, deși acesta a fost citat, inclusiv cu mandat de aducere de la adresa de domiciliu și de la reședința indicată de acesta în faza de urmărire penală, precum și prin afișare la C. Local Z. și la sediul instanței de judecată. Au fost făcute acte de căutare a acestuia, din cuprinsul cărora a reieșit că inculpatul nu figurează încarcerat în nici unul din penitenciarele din țară (f.62) și nici reținut sau arestat în vreunul dintre Centrele de R. și A. P. de pe teritoriul țării (f.75), iar în procesul-verbal de executare a mandatului de aducere emis pe numele inculpatului s-a menționat că acesta ar fi plecat din țară, fără a i se cunoaște adresa (f.77). De asemenea, acesta nu s-a prezentat nici în faza de urmărire penală în fața organelor de urmărire penală, rezultând din actele de căutare că ar fi plecat din țară, în Spania.
La termenul de judecată din (...), a fost declarată deschisă etapa cercetării judecătorești, dându-se citire actului de sesizare a instanței.
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii I. D. și G. A. V., la termenul de judecată din (...), și S. S., la termenul de judecată din data de (...), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei la f. 89, 90 și, respectiv 102.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de (...), între inculpatul T. C. (persoană fizică autorizată ca electrician auto), în calitate de prestator, pe de o parte și partea vătămată S. G. R. T. S. Z., în calitate de beneficiar, pe de altă parte, s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 597, care avea ca obiect executarea de către prestator a lucrărilor de întreținere și reparații pentru autovehiculele aflate în proprietatea sau folosința beneficiarului. Contractul s-a încheiat pe o durată determinată de 2 ani, iar părțile au convenit ca prestatorul să fie remunerat pentru serviciile efectuate cu suma de 1.500 lei /lună, la care se adăuga un procent de 30% din valoarea manoperei, exclusiv T.V.A. Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor contractuale, partea vătămată a pus la dispoziția inculpatului aparatura tehnică necesară, respectiv un tester marca Axone 3 Mobile, trusa de cabluri și sistemele de diagnosticare aferente. La data de (...), martorul S. S., care fusese angajat în cadrul S. G. R. T. S. Z. ca director operațional, a efectuat un inventar, constatând faptul că testerul, trusa de cabluri și sistemele de diagnosticare aferente se aflau faptic în detenția inculpatului. Cu privire la acest aspect, s-a întocmit un înscris denumit „. inventar"; care a fost semnat de către inculpat (f.10). În ultima parte a anului 2009, toți angajații S. G. R. T. S. Z. au beneficiat de zile libere de la serviciu, urmând a reveni la locul de muncă la începutul anului 2010, după perioada sărbătorilor. Inculpatul T. C. nu s-a mai prezentat la sediul S. G. R. T. S. Z. odată cu reînceperea activității. Reprezentanții părții vătămate l-au contactat telefonic, însă acesta a precizat inițial că va întârzia câteva zile, dar nu a mai revenit la sediul S. G. R. T. S.
Z. În cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul T. C. l-a contactat telefonic pe martorul G. A. V. care lucra ca mecanic la S. G. R. T. S. Z. și i-a spus acestuia să-i transmită martorului S. S. faptul că, dacă intenționează să recupereze testerul, să-l contacteze pe I. D. în posesia căruia s-ar afla testerul, trusa de cabluri și sistemele de diagnosticare aferente. În aceste condiții, verificându-se dulapul în care fuseseră depozitate testerul, trusa de cabluri și sistemele de diagnosticare aferente, s-a constatat lipsa lor. Fiind contactat de reprezentanții părții vătămate, martorul I. D. a negat faptul că inculpatul i-ar fi dat bunurile respective.
Inculpatul nu a fost audiat în cursul urmăririi penale, din declarațiile tatălui său și din cuprinsul actelor de căutare efectuate rezultând că acesta ar fi plecat din țară.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, starea de fapt reținută de instanța de fond și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite, declarațiile părții vătămate coroborându-se cu declarațiile martorilor audiați.
În drept, fapta inculpatului T. C. de a dispune fără drept de testerul, trusa de cabluri și sistemele de diagnosticare aferente proprietatea părții vătămate SC G. R. T. S., bunuri pe care le deținea în folosință în baza unui contract de prestări servicii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanța de fond a reținut că elementul material al infracțiunii s-a materializat în acțiunea de însușire a bunurilor, fără acordul părții vătămate și prin nerestituirea lor, la solicitarea părții vătămate, în condițiile în care inculpatul era detentor precar al bunurilor respective, pe care le deținea în baza unui titlu (contract de prestări servicii). Infracțiunea s-a consumat în momentul însușirii bunurilor, având ca și consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, echivalent cu valoarea bunurilor pe care inculpatul și le-a însușit.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.
Reținând vinovăția inculpatului T. C., instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța s-a raportat la dispozițiile art.
72 alin.1 și art.52 Cod penal și a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Referitor la gradul de pericol social al faptei comise, raportat la criteriile prevăzute de art.181 alin.2 Cod penal, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului prin modul în care a acționat și prin valoarea ridicată a prejudiciului produs prezintă un pericol social concret ridicat.
I. de fond a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este în vârstă de 35 de ani, iar potrivit fișei de cazier judiciar nu are antecedente penale, dar a fost cercetat în dosarul penal nr. 3488/P/2008 înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Zalău și s-a dispus față de el scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art.180 alin.2 Cod penal.
De asemenea, a fost avută în vedere atitudinea inculpatului, care s-a sustras de la urmărire penală și de la judecată și nu a manifestat nici un interes în sensul de a restitui bunurile însușite pe nedrept de la partea vătămată..
A. în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de abuz de încredere, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 1 an va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.
A. în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța apreciază că o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. P. de la faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c), d) și e) Cod penal. La stabilirea pedepsei accesorii, instanța a avut în vedere decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I-lit.c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 Cod penal.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a considerat că se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție. I. a reținut că pentru a-și putea îndeplini funcțiile atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei atât gravității faptei, cât și potențialului de pericol pe care îl prezintă în mod real persoana inculpatului, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
I. de fond a apreciat că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei nu pot fi realizate decât prin executarea acesteia efectivă, doar o astfel de modalitate de executare fiind aptă de a produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane, care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriului comportament și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni similare cu cea pentru care este condamnat inculpatul.
Sub aspectul laturii civile, s-a constatat că partea vătămată S. G. R. T. S. prin director C. D. s-a constituit parte civilă cu suma de 31.317 lei reprezentând contravaloarea bunurilor însușite de inculpat. Pe parcursul procesului penal, societatea a intrat în procedura de insolvență, acțiunea civilă fiind susținută în continuare de către administratorul judiciar desemnat, Z. M.. În dovedirea pretențiilor civile formulate, partea civilă a depus la dosarul cauzei la filele 12-13 și, respectiv 67-68 facturile prin care au fost achiziționate bunurile însușite de inculpat. A. în vedere prevederile art. 998 cod civil instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - infracțiunea de abuz de încredere, un prejudiciu cert și nereparat produs părții civile - contravaloarea bunurilor însușite de inculpat, între fapta inculpatului și prejudiciu existând legătură de cauzalitate.
În consecință, în temeiul prevederilor art.14 raportat la art.346 alin.1
Cod procedură penală și la art.998 Cod civil, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. G. R. T. S. și l-a obligat pe inculpatul T. C. la plata sumei de 31.317 lei către partea civilă, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța l-a obligat pe inculpat la plata de cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de 800 lei, potrivit dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul T. C. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia și casarea ei, cu consecința pronunțării unei hotărâri de achitare.
La primul termen de judecată fixat pentru soluționarea recursului s-a invocat de către reprezentanta M.ui P. excepția necompetenței materiale a
Curții de A. C. în soluționarea recursului, excepție ce va fi admisă din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 27 pct. 3 C.pr.pen. așa cum acestea au fost modificate prin L. 2., recursurile în materia infracțiunilor care se judecă la plângerea prealabilă a părții vătămate sunt în competența materială a tribunalelor.
Pe cale de consecință, având în vedee împrejurarea că infracțiunea de abuz de încredere prev. de art. 213 Cod penal care face obiectul prezentului dosar se încadrează în categoria acestor infracțiuni, Curtea în baza art. 42
C., raportat la art. 27 pct.3 C. va declina competența de soluționare a recursului declarat de inculpatul T. C. împotriva sentinței penale nr. 83 din
16 februarie 2012 a J. Z., în favoarea T.ui S..
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, conform art. 192 alin.
3 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art. 42 C., raportat la art. 27 pct.3 C. declină competența de soluționare a recursului declarat de inculpatul T. C. împotriva sentinței penale nr. 83 din 16 februarie 2012 a J. Z., în favoarea T.ui S..
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 aprilie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. R. A. D. L. I. M.
GREFIER M. V.-G.
Seminar de pregatire profesională - semnează
Grefier șef Secția Penală
Red.A.D.L.
Dact. H.C./ 4 ex./(...) Jud.fond. Ș. M.C..
| ← Încheierea penală nr. 1696/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 65/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
